{"id":6075,"date":"2012-11-26T09:49:19","date_gmt":"2012-11-26T09:49:19","guid":{"rendered":"https:\/\/noi3.org\/site\/?p=6075"},"modified":"2012-11-26T09:49:19","modified_gmt":"2012-11-26T09:49:19","slug":"cum-interpretam-faptele-putina-teorie-metoda","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/site.noi3.org\/?p=6075","title":{"rendered":"Cum interpretam faptele? Putina teorie. Metoda"},"content":{"rendered":"<p> \tExista mai multe metode de analiza, majoritatea dintre ele se bazeaza exclusiv pe logica aristotelica. Logica in sine are anumite <em>bug<\/em>-uri\u00a0 (<em>\u201cLogica\u00a0este o metoda sistematica de a ajunge in\u00a0deplina\u00a0incredere\u00a0la concluzii false\u201d<\/em>), dar reprezinta principalul instrument de cunoastere a realitatii si deci, a adevarului.<\/p>\n<p>  <!--more-->  <\/p>\n<p> \tExista mai multe metode de analiza, majoritatea dintre ele se bazeaza exclusiv pe logica aristotelica. Logica in sine are anumite <em>bug<\/em>-uri\u00a0 (<em>\u201cLogica\u00a0este o metoda sistematica de a ajunge in\u00a0deplina\u00a0incredere\u00a0la concluzii false\u201d<\/em>), dar reprezinta principalul instrument de cunoastere a realitatii si deci, a adevarului.<\/p>\n<p> \tOrice metoda am aplica, este esential sa fim constienti ca procesele mentale au anumite limitari:<\/p>\n<p> \t<em>\u201cAnalysis is fundamentally a mental process, but understanding this process is hindered by the lack of conscious awareness of the workings of our own minds. A basic finding of cognitive psychology is that people have no conscious experience of most of what happens in the human mind. Many functions associated with perception, memory, and information processing are conducted prior to and independently of any conscious direction. What appears spontaneously in consciousness is the result of thinking, not the process of thinking.\u201d<\/em>\u00a0<strong>R. Heuer<\/strong><\/p>\n<p> \t\u00a0<\/p>\n<p> \tIn cazul acesta o sa folosim o metoda care se bazeaza pe trei elemente (am mai atins tangential subiectul <a href=\"http:\/\/www.focusblog.ro\/2010\/04\/despre-analiza-rolul-gandirii-divergente\/\">aici<\/a>):<\/p>\n<p style=\"margin-left: 40px;\"> \ta. Tratarea \u201csemnalului slab\u201d;<\/p>\n<p style=\"margin-left: 40px;\"> \tb. Formularea intrebarii corecte ;<\/p>\n<p style=\"margin-left: 40px;\"> \tc. Cauzalitatea.<\/p>\n<p> \t\u00a0<\/p>\n<p> \t<strong>a.Tratarea semnalului slab<\/strong> este destul de greu de inteles daca cel care receptioneaza informatia nu are o anumita experienta legata de Orientul Indepartat, experienta care poate fi legata de arte martiale sau poate doar de literatura japoneza.<\/p>\n<p> \t<em>A\u00a0te\u00a0gandi\u00a0sa\u00a0nu\u00a0te\u00a0mai\u00a0gandesti<\/em><br \/> \t<em>Inseamna tot a\u00a0te\u00a0gandi la ceva.<\/em><br \/> \t<em>Vei\u00a0fi in stare\u00a0sa\u00a0nu\u00a0te\u00a0mai\u00a0gandesti<\/em><br \/> \t<em>Nici macar la a\u00a0nu\u00a0te\u00a0mai\u00a0gandi?<\/em><\/p>\n<p> \tPoem japonez<\/p>\n<p> \tPerceperea semnalului slab implica o anumita sensibiliate la anumiti stimuli, o receptare armonizata cu ritmurile, o intelegere inconsteinta a dinamicii situatiilor, o receptivitate lipsita de idei preconcepute. Intr-un interviu cu Pierre Fayard, Noboru Kanno explica sensibilitatea la semnalele slabe prin opozitia cu un rationament rece si rational. Este, daca vreti, similar cu diferenta dintre emisfera stanga- logica, si cea dreapta- legata de creatie.<\/p>\n<p> \t\u00a0<\/p>\n<p> \tIn\u00a01632<strong>,\u00a0<\/strong>un samurai<strong>, Yagy\u016b Munenori\u00a0<\/strong>scrie<em>\u00a0Heih\u014d kadensho<\/em>\u00a0in care afirma:<\/p>\n<p> \t\u201cClipa dinainte ca adversarul sa fi inceput a face o miscare e\u00a0<strong>avangarda momentului<\/strong>. A vedea limpede energiile, senzatiile sau starile de spirit ale adversarului si a actiona potrivit lor, se cheama avangarda momentului. In relatiile sociale si profesionale, daca observi diferitele situatii in timp ce iau nastere, atitudinea ta e aidoma celei a razboinicului, chiar daca nu e vorba de nici un conflict. Preocuparea de a observa mersul lucrurilor chiar si in interiorul unui grup tine tot de arta razboiului. Daca nu vezi\u00a0<strong>dinamica situatiilor<\/strong>, s-ar putea sa ramai prea mult intr-un grup in care nu ai ce cauta si sa dai de necaz fara motiv. Totul tine de a vedea sau a nu vedea mersul lucrurilor si starea celorlalti.\u201d<\/p>\n<p> \t<a href=\"http:\/\/www.focusblog.ro\/wp-content\/uploads\/2012\/11\/3300090203002.png\" rel=\"lightbox[25769]\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" alt=\"\" class=\"aligncenter  wp-image-26559\" height=\"246\" src=\"http:\/\/www.focusblog.ro\/wp-content\/uploads\/2012\/11\/3300090203002.png\" title=\"3300090203002\" width=\"314\" \/><\/a><\/p>\n<p> \t\u00a0<\/p>\n<p> \t<em>\u00a0<\/em>Perceperea semnalului slab nu este o aptitudine specifica doar japonezilor (desi ei au prin educatie aceasta inclinatie), Balthasar Gracian se referea la o aptitudine asemanatoare cand scria:<\/p>\n<p> \t<em>\u201cHe sounds at once the profoundest depths; he is a phrenologist by means of physiognomy. On seeing a person he understands him and judges of his inmost nature. From a few observations he deciphers the most hidden recesses of his nature. Keen observation, subtile insight, judicious inference: with these he discovers, notices, grasps, and comprehends everything.\u201d Balthasar Gracian<\/em><\/p>\n<p> \t<strong>b. Fromularea intrebarii corecte<\/strong> este de asemenea esentiala pentru intelegerea unei situatii. <strong>Kenichi Ohmae<\/strong> accentua importanta intrebarilor:<\/p>\n<p> \t<em>\u201cDaca intrebarile sunt puse intr-o maniera orientata catre solutie si daca se recurge la o analiza adecvata a problemelor, atunci raspunsul final va fi identic, indiferent de intrebarea de la care s-a pornit si de firul logic pe care s-a facut analiza. In ambele situatii, o intrebare care se refera la natura si la cantitatea de munca va aduce sub reflectoare problemele reale si va usura ajungerea la un verdict corect. Nu exageram deloc importanta formuarii corecte a intrebarilor. Oamenii care sunt pregatiti si motivati sa formuleze intrebarile potrivite nu vor oferi propuneri vagi de \u201cimbunatatiri\u201d. Ei vor veni cu idei concrete si practice.\u201d <\/em><\/p>\n<p> \t<strong>c. Cauzalitatea<\/strong><\/p>\n<p> \tMarcus Aurelius, Boethius sau Francis Bacon au subliniat importanta cauzalitatii, adica a stabilirii relatiilor tip cauza-efect intre evenimente.<\/p>\n<p> \t<em>\u201cSee things in their true nature, analysing them into matter, cause and relation.\u201d Marcus Aurelius<\/em><\/p>\n<p> \t<em>\u201cTherefore, by studying the caused beings which are in the world and their natures and relationships to one another, the philosopher is led to consider the highest causes of things. For a knowledge of effects leads to a knowledge of the cause. And in noting that higher causes and their natures are such that they must have another cause, he is led to a knowledge of the \ufb01rst cause.\u201d Boethius<\/em><\/p>\n<p> \t<em>\u201cThe syllogism consists of propositions, propositions consist of words, words are symbols of notions. Therefore if the notions themselves (which is the root of the matter) are confused and overhastily abstracted from the facts, there can be no firmness in the superstructure. Our only hope therefore lies in a true induction.\u201d Francis Bacon<\/em><\/p>\n<hr \/>\n<p> \t<a href=\"http:\/\/www.focusblog.ro\/2012\/11\/colonelul-danicu-tanasa-si-incidentul-de-la-chisinau-o-analiza\/\">Articolul original<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Exista mai multe metode de analiza, majoritatea dintre ele se bazeaza exclusiv pe logica aristotelica. Logica in sine are anumite bug-uri\u00a0 (\u201cLogica\u00a0este o metoda sistematica&hellip;<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[31],"tags":[398,1070,1069],"class_list":["post-6075","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-altele-continut","tag-analiza","tag-cauzalitate","tag-metode"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/6075","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=6075"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/6075\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=6075"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=6075"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=6075"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}