{"id":6076,"date":"2012-11-26T09:56:07","date_gmt":"2012-11-26T09:56:07","guid":{"rendered":"https:\/\/noi3.org\/site\/?p=6076"},"modified":"2012-11-26T09:56:07","modified_gmt":"2012-11-26T09:56:07","slug":"despre-analiza-rolul-gandirii-divergente","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/site.noi3.org\/?p=6076","title":{"rendered":"Despre analiza: rolul gandirii divergente"},"content":{"rendered":"

\tOrice treapta a fiintei e sub regia celei care ii este superioara. Toma d\u2019Aquino<\/em><\/p>\n

\tOrice lucru mai inalt decat altul e ascuns aceluia fata de care este mai inalt. Sf. Isaac Sirul<\/em><\/p>\n

<\/p>\n

\tSee things in their true nature, analysing them into matter, cause and relation. Marcus Aurelius<\/em><\/p>\n

\tWe see only the events, never the rules. Nassim Taleb<\/em><\/p>\n

\tAssumption is the mother of all fuck-ups. Anonim<\/em><\/p>\n

\t\"\"<\/a> \t<\/p>\n

\t\tPearls before Swine by Stephan Pastis<\/p>\n<\/p><\/div>\n

\tDupa un post la misto despre Bucurenci<\/a> (radem, glumim\u2026<\/em>), merge un post serios (f****, platim<\/em>). Un post despre analiza. Stiu, vast subiect.<\/p>\n

\tCorneteanu pleaca\/e dat afara de la Adevarul. In Kargastan e revolta\/lovitura de stat. Avionul presedintelui Poloniei se prabuseste in Rusia. Dupa fiecare astfel de eveniment, apar analize. Cum putem sti ce s-a intamplat cu adevarat? Cum putem afla raspunsul la intrebarea de ce<\/em>?<\/p>\n

\tFoarte. Foarte. Greu.<\/p>\n

\tCred ca printre cele mai profunde cuvinte spuse vreodata despre analiza sunt acestea:<\/p>\n

\t\u201cAnalysis is fundamentally a mental process, but understanding this process is hindered by the lack of conscious awareness of the workings of our own minds. A basic finding of cognitive psychology is that people have no conscious experience of most of what happens in the human mind. Many functions associated with perception, memory, and information processing are conducted prior to and independently of any conscious direction. What appears spontaneously in consciousness is the result of thinking, not the process of thinking.\u201d<\/em> R. Heuer<\/strong><\/p>\n

\tE greu de facut o analiza corecta. De ce? Pentru ca exista nenumarate obstacole. Erorile logice, biasurile cognitive, informatiile insuficiente, informatiile neconforme cu realitatea etc.<\/p>\n

\tNassim Taleb<\/strong>:<\/p>\n

\n

\t\t\u201cHistory is opaque. You see what comes out, not the script that produces events, the generator of history. There is fundamental incompleteness in your grasp of such events, since you do not see what\u2019s inside the box, how the mechanism work. What I call the generator of historical events is different from the events themselves, mush as the minds of the gods cannot be read just by witnessing their deeds. You are very likely to be fooled about their intentions.<\/p>\n

\t\tThis disconnect is similar to the difference between the food you see on the table at the restaurant and the process you can observe in the kitchen.<\/p>\n

\t\tThe human mind suffers from three aliments as it comes into contact with history, what I call the triplet opacity. They are:<\/p>\n

\t\ta. the illusion of understanding, or how everyone thoinks he knows what is going on in a world that is more complicated (or random) than they realize;<\/p>\n

\t\tb. the retrospective distorsion, or how we can assess matters only after the fact, as if they were in arearview mirror (history seems more clearer and more organized in history books than in empirical reality); and<\/p>\n

\t\tc. the overaluation of factual information and the handicap of authoritative and learned people, particularly when they create categories \u2013 when they \u201cPlatonify.\u201d<\/p>\n<\/blockquote>\n

\tPrimul pas intr-o analiza este stabilirea faptelor<\/strong>. Ce s-a intamplat. Ceea ce este greu. De ce? Pentru ca exista o mare deosebire intre aparenta <\/strong>si intentie<\/strong>. <\/strong> <\/strong><\/p>\n

\tYagyu Munenori:<\/strong><\/p>\n

\t\u00a0<\/p>\n

\n

\t\tAparenta si intentia inseamna folosirea strategica a viclesugurilor, a ceea ce este fals pentru a castiga ceea ce e adevarat.<\/p>\n

\t\tAparenta si intentia, cand sunt folosite cu iscusinta, ii prind negresit in capcana pe ceilalti, chiar dac ei isi dau seama ca in spatele aparentelor se ascunde ceva. Cans iti pui la cale trucurile, iar ceilalti se lasa pacaliti, ai si iesit invingator, pentru ca ii vei face sa lucreze in favoarea ta.
\t\tCat despre cei care nu se lasa pacaliti, cand vezi ca nu au cazut int-o capcanda, le intinzi alta. Astfel, cu toate ca nu s-au lasat prinsi in prima cursa, de fapt tot au cazut in ea.<\/p>\n

\t\tIn buddhism, aceste trucuri poarta denumirea de mijloace utile. Adevarul cel adevarat e ascuns, in timp ce strategia e folosita pe fata, iar cand in cele din urma ti se dezvaluie adevarul cel adevarat, viclesugul ti se pare a fi adevar. <\/strong><\/p>\n<\/blockquote>\n

\tIn epistemologie se face de multa vreme\u00a0 distinctie intre stiinta<\/em> (episteme)\u00a0 si opinie<\/em> (doxa). <\/strong>Exista de asemenea o deosebire intre a vedea<\/em> si a sti<\/em>.<\/strong> <\/strong><\/p>\n

\tE.M. Gombrich:<\/strong><\/p>\n

\n

\t\tIn loc sa vorbim despre a vedea si a sti, ar fi mai bine sa vorbim despre a vedea si a remarca. Remarcam doar cand cautam ceva, si cautam cand atentia noastra este atrasa de vreun dezechilibru, o diferenta intre asteptarile noastre si mesajul primit. Nu ne putem da seama de tot ceea ce se afla intr-o camera, dar remarcam daca ceva s-a schimbat.<\/p>\n<\/blockquote>\n

\t\u00a0<\/p>\n

\tCe s-a intamplat, adica faptele, reprezinta aparenta. Cu alte cuvinte, niste indicii pentru intentii.<\/p>\n

\tRealitatea faptica este una singura. Dar realitatea intentiilor este multipla. Putem sti ce s-a intamplat, insa nu putem sti decat rareori intentiile din spatele faptelor pentru ca acesta este taramul gandurilor. Iar gandurile sunt intr-o dimensiune la care nu avem acces. (Desi in 1957 fizicienii Hugh Everett si John Wheeler de la Universitatea Princeton au prezentat lucrarea \u201d Interpretarea multiplicitatii lumilor in mecanica cuantica\u201d, potrivit careia gandurile, obiectele mentale, substanta viselor \u201cposeda in diferite biocampuri un statut de realitate pe masura consistentei lor materiale\u201d.- Meckelburg. Exista mai multi autori care au explicat constiinta prin intermediul mecanicii cuantice.)<\/p>\n

\tPentru a cunoaste ce s-a intamplat cu adevarat, trebuie sa mergem de la fapte la intentii. De ce? Pentru ca de multe ori aparentele inseala.<\/p>\n

\tUneori pentru a face bine pe termen lung se iau pe termen scurt masuri aparent negative. Si invers.<\/p>\n

\t\"\"<\/a> \t<\/p>\n

\t\tPearls before Swine, by Stephan Pastis<\/p>\n<\/p><\/div>\n

\tCeea ce pare<\/em> pozitiv, la un nivel superior devine negativ si invers. Cauzalitatea este greu de descifrat, nu de putine ori evenimentele importante au cauze nesemnificative (vezi dinamica neliniara<\/a> si relatiile dintre cauza-efect, ends & means<\/em>).<\/p>\n

\n

\t\tTr\u0103ia odat\u0103 \u00eentr-un sat un b\u0103tr\u00e2n foarte s\u0103rac. El avea \u00eens\u0103 un cal foarte frumos. At\u00e2t de frumos \u00eenc\u00e2t lordul din castel vroia s\u0103 i-l cumpere. Dar b\u0103tr\u00e2nul l-a refuzat spun\u00e2ndu-i:<\/p>\n

\t\t\u201cPentru mine acest cal nu este un simplu animal. El imi este prieten. Cum a\u015f putea s\u0103 \u00eemi v\u00e2nd prietenul?\u201d<\/p>\n

\t\tDar, \u00eentr-una din zilele urm\u0103toare, c\u00e2nd b\u0103tr\u00e2nul a mers la grajd, a v\u0103zut c\u0103 i-a disp\u0103rut calul.<\/p>\n

\t\tTo\u0163i s\u0103tenii i-au spus \u201c\u0162i-am spus noi! Trebuia s\u0103 \u00eei vinzi calul lordului. Dac\u0103 nu ai acceptat el \u0163i l-a furat! Ce mare ghinion.\u201d<\/p>\n

\t\t\u201cGhinion sau noroc, zise b\u0103tr\u00e2nul, cine \u015ftie?\u201d<\/p>\n

\t\tTo\u0163i au r\u00e2s de el. Dup\u0103 15 zile \u00eens\u015f calul s-a \u00eentors. \u015ei nu era singur, avea \u00een spate o mul\u0163ime de cai s\u0103lbatici. El a sc\u0103pat din grajd, a curtat o t\u00e2n\u0103r\u0103 iap\u0103 \u015fi, c\u00e2nd s-a \u00eentors, restul cailor s-au luat dup\u0103 el.<\/p>\n

\t\t\u201cCe mai noroc!\u201d strigar\u0103 s\u0103tenii.<\/p>\n

\t\tB\u0103tr\u00e2nul, \u00eempreun\u0103 cu fiul s\u0103u, a \u00eenceput s\u0103 \u00eembl\u00e2nzeasc\u0103 acei cai noi veni\u0163i. Dar, o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 mai t\u00e2rziu, fiul b\u0103tr\u00e2nului \u015fi-a rupt piciorul \u00een timp ce \u00eencerca s\u0103 dreseze unul dintre cai.<\/p>\n

\t\t\u201cGhinion!\u201d \u00eei ziser\u0103 prietenii b\u0103tr\u00e2nului. \u201cCe ai s\u0103 te faci acum, f\u0103r\u0103 ajutorul fiului t\u0103u? Tu e\u015fti deja \u00een pragul s\u0103r\u0103ciei!\u201d<\/p>\n

\t\t\u201cGhinion, noroc, cine poate \u015fti?\u201d le r\u0103spunse b\u0103tr\u00e2nul.<\/p>\n

\t\tDup\u0103 c\u00e2teva zile de la tragicul accident, solda\u0163ii lordului trecur\u0103 prin sat \u015fi \u00eei obligar\u0103 pe to\u0163i fl\u0103c\u0103ii s\u0103 li se al\u0103ture. Doar fiul b\u0103tr\u00e2nului a sc\u0103pat datorit\u0103 piciorului s\u0103u rupt.<\/p>\n

\t\t\u201cCe noroc pe tine!\u201d strigar\u0103 vecinii. \u201cTo\u0163i copiii no\u015ftri au fost dus\u00e2\u015fi \u00een r\u0103zboi, doar tu ai avut \u015fansa s\u0103 \u00eel p\u0103strezi l\u00e2ng\u0103 tine. Fiii no\u015ftri ar putea fi uci\u015fi.\u201d<\/p>\n

\t\tB\u0103tr\u00e2nul le r\u0103spunse: \u201cGhinion, noroc\u2026 cine poate \u015fti?\u201d<\/p>\n<\/blockquote>\n

\t\"\"<\/a><\/p>\n

\tAnd therein lies the rub<\/em>. Taramul intentiilor este taramul incertitudinii. Intentii, adica ce motive au oamenii. Motorasul din spatele actiunilor. Intentii, adica ce gandesc\/simt oamenii. Oamenii nu sunt roboti, ci iau deciziile pe baza emotiilor. Si nu s-a inventat (inca) un instrument pentru citirea gandurilor\/emotiilor. Chiar daca s-ar inventa, e inutil, pentru ca multi oameni isi schimba intentiile din 5 in 5 minute. Intentiile sunt incerte de multe ori.<\/p>\n

\tNici chiar ce declara oamenii nu reflecta in mod real intentiile lor (\u201cLimbajul a fost dat oamenilor sa-si ascunda gandurile.\u201d) De cele mai multe ori nici chiar noi insine nu stim de ce facem un anumit lucru. Cunoastem motivul constient, nu pe cel inconstient (care este mai important). Creierul pregateste intentii pe care noi inca nu le avem, ceea ce inseamna ca nu luam deciziile in mod constient<\/strong>. (Vezi Antonio Damasio<\/strong>– \u201cSomatic markers and the guidance of behaviour: theory and preliminary testing\u201d ; Benjamin Libet<\/strong>– \u201cUnconscious cerebral initiative and the role of the conscious will in voluntary action\u201d).<\/p>\n

\tPrincipiul de incertitudine al lui Heisenberg<\/strong> spune: nu se poate cunoaste niciodata exact atat pozitia cat si viteza unei particule; cu cat se cunoaste una dintre ele mai precis, cu atat mai putin precis se poate cunoaste cealalta.<\/p>\n

\tLa fel este si cu faptele si intentiile: nu pot fi cunoscute simultan in mod\u00a0 exact<\/strong>.<\/p>\n

\tStephen Hawking<\/strong><\/p>\n

\n

\tArticolul original<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Orice treapta a fiintei e sub regia celei care ii este superioara. Toma d\u2019Aquino Orice lucru mai inalt decat altul e ascuns aceluia fata de…<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[31],"tags":[398,1071,1069],"class_list":["post-6076","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-altele-continut","tag-analiza","tag-divergenta","tag-metode"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/6076","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=6076"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/6076\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=6076"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=6076"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=6076"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}