![\"\"](\"https:\/\/noi3.org\/site\/wp-content\/uploads\/2012\/11\/70094735.jpg\")
<\/p>\n \t<\/p>\n
\t„Îndat\u0103 ce un popor \u0163inut în jug î\u015fi recap\u0103t\u0103 libertatea \u015fi este recunoscut ca de sine st\u0103t\u0103tor, iute a\u015fa-numitul Concert European îi g\u0103se\u015fte un principe, pe care-l coco\u0163\u0103 pe un tron nou, abia lustruit… A\u015fa imediat ce Belgia se separ\u0103 de Olanda \u015fi este recunoscut\u0103 ca stat deosebit i se octroiaz\u0103, ca dar de independen\u0163\u0103, un principe german… .” Polemica lui Gheorghe Panu de la sfârsitul secolului al 19-lea eviden\u0163iaz\u0103 faptul c\u0103 pentru suveranitatea \u015fi autodeterminarea unei na\u0163iuni s-a pl\u0103tit mereu un pre\u0163 scump. Echivalentul în zilele noastre este nu doar libertatea rec\u0103p\u0103tat\u0103 dup\u0103 c\u0103derea comunismului, dar \u015fi un suveran impus de Berlin sau Bruxelles dup\u0103 o suspendare e\u015fuat\u0103, p\u0103rta\u015f în defini\u0163ia binelui na\u0163ional dup\u0103 a\u015ftept\u0103rile str\u0103in\u0103t\u0103\u0163ii, care din adânc\u0103 supu\u015fenie condamn\u0103 asocierea problemelor economice ale \u0163\u0103rii cu sacrosancta Uniune European\u0103.<\/p>\n
<\/p>\n
\t<\/p>\n
\t„Îndat\u0103 ce un popor \u0163inut în jug î\u015fi recap\u0103t\u0103 libertatea \u015fi este recunoscut ca de sine st\u0103t\u0103tor, iute a\u015fa-numitul Concert European îi g\u0103se\u015fte un principe, pe care-l coco\u0163\u0103 pe un tron nou, abia lustruit… A\u015fa imediat ce Belgia se separ\u0103 de Olanda \u015fi este recunoscut\u0103 ca stat deosebit i se octroiaz\u0103, ca dar de independen\u0163\u0103, un principe german… .” Polemica lui Gheorghe Panu de la sfârsitul secolului al 19-lea eviden\u0163iaz\u0103 faptul c\u0103 pentru suveranitatea \u015fi autodeterminarea unei na\u0163iuni s-a pl\u0103tit mereu un pre\u0163 scump. Echivalentul în zilele noastre este nu doar libertatea rec\u0103p\u0103tat\u0103 dup\u0103 c\u0103derea comunismului, dar \u015fi un suveran impus de Berlin sau Bruxelles dup\u0103 o suspendare e\u015fuat\u0103, p\u0103rta\u015f în defini\u0163ia binelui na\u0163ional dup\u0103 a\u015ftept\u0103rile str\u0103in\u0103t\u0103\u0163ii, care din adânc\u0103 supu\u015fenie condamn\u0103 asocierea problemelor economice ale \u0163\u0103rii cu sacrosancta Uniune European\u0103.<\/p>\n
\tBugetul UE pentru anii 2014-2020 \u015fi aloc\u0103rile pentru România sunt subiectele centrale din aceste zile. În ciuda unui grad de absorb\u0163ie extrem de limitat din fondurile disponibile, de aproape 10%, a\u015ftept\u0103rile Bucure\u015ftiului la suma alocat\u0103 în urm\u0103torul buget sunt mai mari decât la m\u0103rirea propriei capacit\u0103\u0163i de absorb\u0163ie. Diferitele strategii de negociere \u015fi jonglerii ale cifrelor îns\u0103 ascund în mare parte o stare cronic\u0103 a gradului \u015fi modului de integrare a României în structurile europene, mai veche de un secol.<\/p>\n
\tPatru decenii de comunism au \u015fters din memoria colectiv\u0103 încerc\u0103rile \u015fi consecin\u0163ele integr\u0103rii României în diferitele modele de colaborare european\u0103 de dinainte de 1947. Realitatea unei Românii dezindustrializate pe urma integr\u0103rii în UE nu este un termen neglijabil care s\u0103 fie exclus din ecua\u0163ie, aceasta fiind o problem\u0103 recurent\u0103 a \u0163\u0103rii dezb\u0103tut\u0103 pe larg chiar \u015fi de Eminescu pe urma semn\u0103rii unor acorduri comerciale cu Austro-Ungaria \u015fi alte state în 1876 care au transformat \u0163ara într-o pia\u0163\u0103 de desfacere \u015fi care au blocat dezvoltarea unei industrii proprii. În sus\u0163inerea acestei idei a exprimat \u015fi Mihail Kog\u0103lniceanu opinia majoritar\u0103 din acea epoc\u0103: „Dac\u0103 noi aveam un tarif autonom, când bunii no\u015ftri vecini unguri ar fi zis c\u0103 închid grani\u0163ele pentru vitele noastre, atunci am fi zis \u015fi noi: închidem grani\u0163ele pentru f\u0103inile \u015fi vinurile ungure\u015fti“.<\/p>\n
\tTocmai de aceea op\u0163iunea pentru Bruxelles nu este doar în limitele unor negocieri într-o band\u0103 îngust\u0103 de la veto la supu\u015fenie total\u0103; România împ\u0103rt\u0103\u015fe\u015fte soarta altor state est-europene care prin apartenen\u0163a la UE \u015fi-au sacrificat întreaga industrie, \u015fi-au exportat for\u0163a de munc\u0103 calificat\u0103, \u015fi-au deschis frontierele transformându-se în pie\u0163e de desfacere \u015fi care într-un timp relativ scurt au revenit la fr\u0103mânt\u0103rile economice de la sfâri\u015ftul secolului al XIX-lea. În 1893 s-a produs în urma presiunilor financiare interne \u015fi externe, datorit\u0103 faptului c\u0103 jum\u0103tate din datoria public\u0103 a \u0163\u0103rii era fa\u0163\u0103 de Germania, semnarea unei conven\u0163ii comerciale cu Berlinul.<\/p>\n
\tEfectele conven\u0163iei comerciale cu Austro-Ungaria \u015fi cu Germania la cererea lui Bismarck au fost în privin\u0163a distrugerii me\u015fte\u015fugului autohton \u015fi a transform\u0103rii \u0163\u0103rii într-o pia\u0163\u0103 de desfacere, similare cu efectele integr\u0103rii României în UE. Acordurile vamale au stârnit un val de nemul\u0163umire printre industria\u015fii români, care au protestat vehement, deoarece taxele vamale nu mai erau menite s\u0103 protejeze dezvoltarea industriei autohtone. Marele economist român Constantin B\u0103icoianu (1871-1945) a scos în eviden\u0163\u0103 c\u0103 „în 1885, când Europa lua drumul autonomiei, noi înclinam spre conven\u0163ionalism”. De acela\u015fi conven\u0163ionalism \u015fi conformism au dat dovad\u0103 \u015fi negocierile proaste ale României din cadrul ader\u0103rii la UE, dar \u015fi dorin\u0163a de a fi printre membrii docili ai acestei uniuni.<\/p>\n
\tÎn ace\u015fti termeni pozi\u0163ia \u0163\u0103rii nu mai poate fi negociat\u0103 doar în cifre \u015fi procente, ci impune \u015fi o discu\u0163ie mai larg\u0103 pe pre\u0163ul ader\u0103rii \u015fi sacrificiile necuantificate ale integr\u0103rii \u0163\u0103rii în UE. Astfel privind lucrurile, România nu este o \u0163ar\u0103 net beneficiar\u0103 a sistemului, ci un net contribuabil care asigur\u0103 printr-un consum bazat pe credite un excedent comercial \u015fi locuri de munc\u0103 în centrul Europei.<\/p>\n
\tDar ce putem înv\u0103\u0163a din istorie? România revine în final dup\u0103 e\u015fecul politicii liber-schimbiste, similar\u0103 cu cea a integr\u0103rii în UE la o politic\u0103 protec\u0163ionist\u0103 care dup\u0103 câ\u0163iva ani de aplicare a adus la o cre\u015ftere a industriei române\u015fti f\u0103r\u0103 precedent. Pentru economia României, perioada 1876-1916 a fost una de cre\u015ftere economic\u0103, în care s-au pus bazele unei industrii na\u0163ionale competitive, ale c\u0103rei culmi vor fi reprezentate de anul 1938.<\/p>\n
\tNu în veto ar consta a\u015fadar o replic\u0103 a României, cât într-o pozi\u0163ie totu\u015fi demn\u0103 de a ne rezerva dreptul de a explica mai pe larg cet\u0103\u0163enilor ceea ce înseamn\u0103 integrarea european\u0103. Nici o sanc\u0163iune nu poate fi mai nemiloas\u0103 pentru neosovieticii de la Bruxelles decât demascarea unei iluzii. Ne întoarcem la manualele de istorie pentru o ultim\u0103 dat\u0103 \u015fi citim o alt\u0103 paralel\u0103 istoric\u0103 halucinant\u0103 a realit\u0103\u0163ii vazute de Justus în revista „Facla” (III, pp. 633-634) din 1912 cu zilele noastre: „România liber\u0103, \u015fi cu ea întreg neamul românesc, fost-a z\u0103logit\u0103 Germaniei industriale? Fost-a ucis\u0103 din punct de vedere economic, politic \u015fi etnic de dragul marii industrii germane \u015fi al Triplei Aliante?”.<\/p>\n
\tLa aceast\u0103 întrebare Justus preciza cu exact un secol în urm\u0103 c\u0103 nu poate s\u0103 r\u0103spund\u0103 decât „tr\u0103d\u0103torul intereselor vitale ale neamului nostru”. Ast\u0103zi ne încadr\u0103m \u015fi politic pe aceea\u015fi traiectorie nefast\u0103 care, dup\u0103 cuvintele lui Gheorghe Panu cu referire la rolul sefului statului, acesta „domne\u015fte, \u015fi nu guverneaz\u0103. Cu mult umor arat\u0103 cum, la noi, întreg mecanismul constitu\u0163ional complicat era stabilit… într-un singur scop: de a men\u0163ine \u015fi a da via\u0163\u0103 unei institu\u0163ii încurc\u0103toare, a c\u0103rei necesitate nimeni nu o simte…” – ast\u0103zi o pre\u015fedin\u0163ie loial\u0103 Bruxelles-ului.<\/p>\n