{"id":62,"date":"2011-07-09T17:13:00","date_gmt":"2011-07-09T17:13:00","guid":{"rendered":"https:\/\/noi3.org\/site\/?p=62"},"modified":"2023-03-07T06:53:17","modified_gmt":"2023-03-07T06:53:17","slug":"cristian-negrea-un-scut-pentru-nelinitea-rusiei","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/site.noi3.org\/?p=62","title":{"rendered":"Un scut pentru nelini\u015ftea Rusiei"},"content":{"rendered":"
\n

<\/p>\n

Am men\u0163ionat \u00een articolul precedent (Robert Gates, Libia \u015fi NATO<\/a>) unele dintre realiz\u0103rile interna\u0163ionale ale Rusiei din ultima vreme. \u00cempotmolirea NATO \u00een Libia, implicit cu sc\u0103derea de credibilitate a alian\u0163ei ca \u015fi o for\u0163\u0103 coerent\u0103, discursul lui Robert Gates \u00een care se avansa ideea abandon\u0103rii NATO de c\u0103tre SUA, visul de \u015fapte decenii al Rusiei, respectiv scoaterea americanilor din Europa, precum \u015fi altele.<\/div>\n
La acestea se adaug\u0103 \u015fi evenimentele ultimelor zile. Rusia \u015fi Fran\u0163a semneaz\u0103 la Sankt Petersburg \u00een prezen\u0163a pre\u015fedintelui rus Dmitri Medvedev acordul pentru cump\u0103rarea a dou\u0103 nave porthelicoptere Mistral de c\u0103tre Rusia, inclusiv cu tehnologia militar\u0103 avansat\u0103 aferent\u0103 (cu posibilitatea construirii a \u00eenc\u0103 dou\u0103 sub licen\u0163\u0103 francez\u0103 \u00een \u015fantierele navale ruse\u015fti, asta \u00eensemn\u00e2nd un important transfer de tehnologie \u015fi know-how). Cele dou\u0103 Mistraluri vor fi amplasate \u00een Marea Neagr\u0103 \u015fi Marea Baltic\u0103 (vezi Caucazul \u015fi Mistralul<\/a> \u015fi Zv\u00e2rcolirea na\u0163ionalismului rus<\/a>), urm\u0103torul \u00een Marea Ohotsk, nu departe de mult disputatele insule Kurile, luate de la Japonia la sf\u00e2r\u015fitul celui de-al doilea r\u0103zboi mondial (vezi Rusia \u015fi ap\u0103rarea imperiului<\/a>). Mai mult, Rusia a mai semnat un acord de 398 milioane dolari, \u00een prezen\u0163a ministrului ap\u0103r\u0103rii Anatoli Serdiukov \u00een aceea\u015fi zi, cu produc\u0103torul german Rheinmetall, pentru echiparea unui centru de antrenament pentru for\u0163ele terestre \u00een ora\u015ful Mulino de pe Volga, cu posibilitatea extinderii contractului \u015fi pentru alte centre de antrenament de pe cuprinsul Rusiei. Se mai preg\u0103tesc contracte cu produc\u0103torul italian Iveco pentru furnizarea unui transportor blindat u\u015for.<\/div>\n

P\u00e2n\u0103 acum, conducerea NATO \u015fi SUA nu a reac\u0163ionat coerent la astfel de transferuri de tehnologie \u015fi armament c\u0103tre \u0163\u0103ri non-NATO \u015fi care, mai mult, au \u00een doctrina lor militar\u0103 la loc de cinste ca adversar NATO sub forma ideii c\u0103 extinderea acestuia reprezint\u0103 un pericol pentru siguran\u0163a lor na\u0163ional\u0103, deci p\u00e2n\u0103 la urm\u0103, ar putea deveni un adversar. \u00cenc\u0103 nu s-a stabilit p\u00e2n\u0103 unde poate merge mercantilismul unora din membri NATO p\u00e2n\u0103 la amenin\u0163area siguran\u0163ei altora dintre ace\u015ftia, respectiv cei estici printre care \u015fi Rom\u00e2nia, dar o grani\u0163\u0103 clar\u0103 va trebui trasat\u0103 c\u00e2t de cur\u00e2nd. P\u00e2n\u0103 atunci, Rusia trage foloase maxime cump\u0103r\u00e2nd tehnologie de ultim\u0103 or\u0103 tocmai de la acele membre NATO avide s\u0103 v\u00e2nd\u0103 f\u0103r\u0103 s\u0103 ia \u00een calcul c\u0103 ar putea fi folosite tocmai \u00eempotriva lor. Lenin, un rus, a spus: \u201ecapitali\u015ftii ne vor vinde funia cu care \u00eei vom sp\u00e2nzura\u201d. Noii capitali\u015fti ru\u015fi se pare c\u0103 o cump\u0103r\u0103.<\/p>\n

Alte succese ruse\u015fti<\/strong><\/p>\n

Mar\u0163i, 28 iunie, noua rachet\u0103 ruseasc\u0103 Bulava R-30 3M30 (SS-NX-30) a fost lansat\u0103 cu succes de pe submarinul clasa Borei \u201eIuri Dolgoruki\u201d \u00een Marea Alb\u0103. A fost un test reu\u015fit dup\u0103 o lung\u0103 serie de e\u015fecuri (din 14 teste, 6 au explodat \u00een aer, dou\u0103 au fost considerate succese par\u0163iale, iar celelalte \u015fase reu\u015fite, chiar dac\u0103 nu au reu\u015fit s\u0103 ating\u0103 \u0163inta).<\/p>\n

Un alt succes este ceva mai vechi dar continu\u0103 \u015fi ar putea intra \u00een categoria celor mai mari dezinform\u0103ri din secolul XXI. Se nume\u015fte conducta South Stream.<\/p>\n

La 25 mai 2011, la Bruxelles, a avut loc o prezentare a viitorului traseu numit South Stream, a c\u0103rui valabilitate era de ani buni sus\u0163inut\u0103 de c\u0103tre Rusia. O prezentare extrem de vag\u0103 menit\u0103 s\u0103 atrag\u0103 fonduri UE pentru sus\u0163inerea proiectului. Comisarul pentru energie al UE, Guenther Oettniger s-a ar\u0103tat foarte sceptic, pun\u00e2nd unele \u00eentreb\u0103ri la care ru\u015fii nu au putut r\u0103spunde. De exemplu: de unde va veni gazul \u015fi unde va ajunge? Cum va ajunge, pe conduct\u0103 sau LNG (gaz natural lichefiat transportat pe vapoare)? \u00cen final, a concluzionat c\u0103 South Stream este mai mult un concept dec\u00e2t un proiect. Perfect adev\u0103rat. Ideea South Stream a ap\u0103rut imediat dup\u0103 ce a fost lansat proiectul Nabucco, ca o contrabalansare a acestuia, sau mai bine zis o idee de torpilare a acestuia. Au ap\u0103rut o multitudine de analize care spuneau c\u0103 Nabucco nu va avea de unde s\u0103 ia gazul, c\u0103 nu este fezabil, iar apari\u0163ia conceptului South Stream va arunca Nabucco \u00een desuetitudine deoarece ru\u015fii vor lua tot gazul disponibil prin South Stream. Pe m\u0103sur\u0103 ce timpul a trecut \u00eencepe s\u0103 fie clar tot mai mult ceea ce este p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 South Stream, respectiv o simpl\u0103 fumigen\u0103 ruseasc\u0103. Au trecut ani \u015fi \u00eenc\u0103 nu se \u015ftie pe unde va trece. Chiar \u015fi la noi a fost o disput\u0103 dac\u0103 Rom\u00e2nia ar trebui s\u0103 participe \u015fi la South Stream din moment ce este parte a Nabucco. S-a discutat de South Stream, s-au \u00eencheiat parteneriate bilaterale de c\u0103tre Moscova, dar South Stream a r\u0103mas tot a\u015fa, nici m\u0103car ca \u015fi proiect, cum a spus acum dou\u0103 luni comisarul european pentru energie. \u00centre timp, Nabucco a trecut la faza studiului de fezabilitate, \u00een ciuda eforturilor Rusiei de a prezenta proiectul South Stream ca \u015fi o alternativ\u0103 viabil\u0103. Mai mult, ru\u015fii au \u00eencheiat acorduri bilaterale cu companii europene pentru South Stream, \u00een ideea de a le \u0163ine departe de Nabucco. A avut \u015fi c\u00e2\u015ftiguri fantastice prin v\u00e2nzarea pielii ursului din p\u0103dure: s\u00e2rbii le-au v\u00e2ndut rafin\u0103ria NIS la jum\u0103tate din pre\u0163ul oferit de competitori (inclusiv Rompetrol) pentru dou\u0103 considerente, anume ru\u015fii \u00eei vor sus\u0163ine \u00een problema Kosovo \u015fi vor fi parte din South Stream. P\u00e2n\u0103 azi, nu s-a \u00eendeplinit niciuna, \u015fi nu cred c\u0103 se va \u00eendeplini vreodat\u0103. S\u0103rbii au r\u0103mas \u015fi cu rafin\u0103ria v\u00e2ndut\u0103 la jum\u0103tate de pre\u0163 c\u0103tre ru\u015fi, \u015fi f\u0103r\u0103 vreun avantaj, nici \u00een problema Kosovo, care este deja tran\u015fat\u0103, \u015fi nici \u00een proiectul South Stream, care nu se \u015ftie c\u00e2nd sau dac\u0103 se va materializa vreodat\u0103. Pentru a risipi \u00eendoielile ap\u0103rute \u00een Serbia asupra South Stream, premierul rus Vladimir Putin \u015fi ministrul de externe Serghei Lavrov au f\u0103cut o vizit\u0103 la Belgrad \u00een aprilie anul acesta, \u00een care au amenin\u0163at Serbia c\u0103 dac\u0103 va intra \u00een NATO va deveni o \u0163int\u0103 pentru rachetele ruse\u015fti, iar dac\u0103 va adera la UE s\u0103 procedeze \u00een a\u015fa fel \u00eenc\u00e2t s\u0103 nu prejudicieze interesele ruse\u015fti (economic vorbind, \u015fi \u00een primul r\u00e2nd energetic). Cam f\u0103r\u0103 perdea aceste avertismente, apoi s-a promis c\u0103 \u00eencep\u00e2nd cu 2015 gazul va curge prin South Stream. M\u0103 cam \u00eendoiesc.<\/p>\n

S\u0103 \u015fi spun de ce. Ini\u0163ial, proiectul prevedea ca o mare parte din conduct\u0103 s\u0103 fie subacvatic\u0103, pe sub Marea Neagr\u0103, ori acest aspect cre\u015fte pre\u0163ul exponen\u0163ial, costul fiec\u0103rui kilometru de conduct\u0103 subacvatic\u0103 este de \u015fase ori mai mare dec\u00e2t pentru una terestr\u0103. Abia c\u00e2nd a ap\u0103rut proiectul AGRI, ini\u0163iat de Rom\u00e2nia printre al\u0163ii, Rusia a luat \u00een discu\u0163ie versiunea lichefierii \u015fi transportului cu tancuri petroliere, fapt care spune multe despre seriozitatea proiectului ini\u0163ial.<\/p>\n

AGRI (Azerbaidjan Georgia Rom\u00e2nia Interconnection) este un proiect ce prevede aducerea gazului azer prin Georgia, apoi lichefiat \u015fi transportat cu tancuri p\u00e2n\u0103 la Constan\u0163a, de unde este transmis prin conducte spre vestul Europei. Cea mai simpl\u0103 \u015fi mai rapid\u0103 solu\u0163ie, at\u00e2t c\u0103 are o capacitate limitat\u0103 de transport fa\u0163\u0103 de Nabucco. Rom\u00e2nia a jucat inteligent, acest proiect este pe departe cel care va putea fi primul implementat \u015fi dat \u00een func\u0163iune. Nabucco este al doilea, av\u00e2nd deja studiul de fezabilitate \u00eenceput. South Stream, sublim dar lipse\u015fte cu des\u0103v\u00e2r\u015fire, vorba lui Caragiale. Nu are studiu de fezabilitate, nu se \u015ftie pe unde sau cum va trece, o simpl\u0103 diversiune ruseasc\u0103 pentru a \u00eempiedica s\u0103 ia na\u015ftere celelalte proiecte care submineaz\u0103 monopolul rusesc (Nabucco \u015fi AGRI). Mai mult, tratatele ruse\u015fti ce \u00eencearc\u0103 s\u0103 impun\u0103 South Stream \u00eencalc\u0103 legisla\u0163ia european\u0103. P\u00e2n\u0103 la urm\u0103, South Stream, cu fiecare zi ce trece, se dovede\u015fte a fi doar o diversiune, dar care i-a ajutat enorm pe ru\u015fi, fie numai lu\u00e2nd \u00een considere cump\u0103rarea rafin\u0103riei de la s\u00e2rbi.<\/p>\n

Chiar \u015fi azi aceast\u0103 diversiune are efect \u015fi va mai avea c\u00e2\u0163iva ani p\u00e2n\u0103 va fi clar c\u0103 Rusia nu are bani pentru un asemenea proiect. Rusia \u00eencaseaz\u0103 enorme beneficii de pe v\u00e2nzarea petrolului \u015fi gazelor, dar acestea nu se v\u0103d nici \u00een infrastructur\u0103, nici \u00een s\u0103n\u0103tate, nu se v\u0103d la omul de r\u00e2nd. \u00cen marea lor majoritate sunt absorbi\u0163i de miliardarii asocia\u0163i puterii \u015fi de complexul militaro-industrial care are nevoie de devize ca de aer pentru a nu sucomba.<\/p>\n

O \u00eenarmare \u015fi nu prea<\/strong><\/p>\n

Programul de re\u00eenarmare a armatei ruse (650 de miliarde euro \u00een urm\u0103torii zece ani) precum \u015fi preconizata reform\u0103 a institu\u0163iei militare se dovedesc a fi simple exerci\u0163ii propagandistice, mai ales \u00een contextul \u00een care Rusia a pierdut licita\u0163ia programului de \u00eenzestrare a avia\u0163iei indiene \u00een valoare de zece miliarde de euro. Semnele sunt clare c\u0103 Rusia nu are cum s\u0103 sus\u0163in\u0103 ceea ce a anun\u0163at cu surle \u015fi tr\u00e2mbi\u0163e, toat\u0103 t\u0103r\u0103\u015fenia amintind mai mult de programele cincinale din perioada sovietic\u0103, \u00een care totul era realizat \u015fi raportat pe h\u00e2rtie, pe c\u00e2nd \u00een practic\u0103, ce s\u0103 mai vorbim. Dar, totu\u015fi, \u00eenc\u0103 prinde bine la public, mai ales la cel intern, alegerile se apropie.<\/p>\n

Programul de \u00eenarmare deosebit de ambi\u0163ios anun\u0163at de Rusia \u00eencepe de pe acum s\u0103 sc\u00e2r\u0163\u00e2ie. 650 de miliarde de dolari anun\u0163ate, din care se vor dota for\u0163ele armate cu 1000 de elicoptere, 600 de avioane de lupt\u0103, 100 de nave de r\u0103zboi \u015fi 8 noi submarine nucleare dotate cu rachete balistice. Principalele beneficiare vor fi for\u0163ele navale, cu 35 de corvete noi, 15 fregate \u015fi patru porthelicoptere franceze Mistral, totul p\u00e2n\u0103 \u00een 2020. Pe l\u00e2ng\u0103 acest program de \u00eenarmare a fost anun\u0163at\u0103 \u015fi o ampl\u0103 reform\u0103 care s\u0103 duc\u0103 la modernizarea for\u0163elor armate, transform\u00e2ndu-le \u00een trupe profesioniste.<\/p>\n

Este \u015fi normal, armata rus\u0103 este la ora actual\u0103 total demotivat\u0103 \u015fi incapabil\u0103 de un efort militar, s-a v\u0103zut \u00een toate conflictele cu state mici \u00een care a fost implicat\u0103 Rusia \u00een ultimii dou\u0103zeci de ani. Recru\u0163i care mureau ca mu\u015ftele \u00een Afghanistan \u00een anii \u201980, la fel recru\u0163i trimi\u015fi \u00een lupt\u0103 \u00een anii \u201990 sau mai recent. Cecenia a fost un iad pentru ace\u015fti tineri lipsi\u0163i de experien\u0163\u0103 \u015fi preg\u0103tire, pentru care serviciul militar obligatoriu s-a redus doar la munci istovitoare pe \u015fantiere unde erau \u00eenchiria\u0163i de c\u0103tre ofi\u0163eri corup\u0163i care \u00eei tratau sau dispuneau de ei ca de ni\u015fte sclavi. Mii de tineri au murit \u00een astfel de accidente de munc\u0103, pe acele \u015fantiere nu li se asigura nici m\u0103car cel mai elementar echipament de protec\u0163ie, erau la discre\u0163ia unui afacerist local veros care \u00eei \u00eenchiria de la ofi\u0163eri. Multe din aceste cazuri au fost documentate de Anna Politovskaia. Sistemul veteranilor care umilesc \u015fi tortureaz\u0103 recru\u0163i nu s-a schimbat, dimpotriv\u0103. Tot din datele str\u00e2nse de Anna Politovskaia pentru anul 2002, au fost uci\u015fi \u00een acel an \u00een \u00eentreaga Rusie 500 de recru\u0163i, nu \u00een r\u0103zboi, ci \u00een b\u0103taie de c\u0103tre colegii lor cu state militare mai vechi, afla\u0163i \u00een majoritate \u00een stare de ebrietate.<\/p>\n

Cum crezi c\u0103 po\u0163i lupta cu asemenea solda\u0163i? Cum po\u0163i crede c\u0103 ace\u015ftia ar putea fi motiva\u0163i s\u0103 lupte? De aceea Rusia a fost nevoit\u0103 s\u0103 apeleze la tot soiul de mercenari, trupe paramilitare de cazaci, abhazi, osetini, ceceni, sau chiar bandi\u0163i \u015fi criminali elibera\u0163i din \u00eenchisori ca \u015fi 1992 pe Nistru. Ori, reforma preconizat\u0103 ar trebui s\u0103 schimbe aceast\u0103 stare de lucruri, dar a \u00eenceput deja cu st\u00e2ngul. La aproape trei ani de la r\u0103zboiul cu Georgia, care a relevat factorilor militari ru\u015fi deficien\u0163ele majore \u00een C4ISR (Command, Control, Communications, Computers, Information, Surveillance and Reconaissance) nu s-a modificat nimic, \u015fi asta a fost concluzia \u015eefului de Stat Major rus, precum \u015fi a pre\u015fedintelui Academiei de \u015etiin\u0163e Militare. Armata rus\u0103 continu\u0103 \u015fi azi s\u0103 fie organizat\u0103 pe sistem sovietic, de mas\u0103, organizat\u0103 pe divizii, \u00een loc de brig\u0103zi, ignor\u00e2nd cu totul modific\u0103rile produse \u00een r\u0103zboiul modern, de\u015fi a avut exemple suficiente ca s\u0103 trag\u0103 concluziile. Sistemul rus \u00eel mo\u015ftene\u015fte pe cel sovietic, cu mase de solda\u0163i, cantitate \u00een loc de calitate, structurat pe un mod de a duce r\u0103zboiul prin manevra pe linii de front cu armate de sute de mii de oameni, \u00een loc s\u0103 abordeze sistemul mult mai practic al re\u0163elelor multicentrice, dezvoltat de armatele occidentale \u00een ultimii dou\u0103zeci de ani.<\/p>\n

Referitor la programele de \u00eenzestrare \u015fi \u00eenarmare. Rusia c\u00e2\u015ftig\u0103 o mul\u0163ime de bani din exporturile de materii prime, \u00een primul r\u00e2nd gaz \u015fi petrol. Dar ace\u015fti bani din v\u00e2nzarea de resurse nu prea se reg\u0103sesc. Se \u015ftie ce intr\u0103, dar nu se \u015ftie unde ajung \u015fi ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 cu ei. Rusia este ca o corpora\u0163ie gigant care \u00ee\u015fi creeaz\u0103 propriile nivele netransparente \u00eenc\u0103rcate de birocra\u0163ie \u015fi corup\u0163ie a c\u0103ror principal\u0103 aptitudine este sifonarea fondurilor. \u00centr\u0103 o mul\u0163ime de bani, dar rezultatele sunt devastatoare. Ofi\u0163erilor li se tot promit m\u0103riri de salarii, ei fiind la limita subzisten\u0163ei, de aceea fac trafic cu furnituri militare, v\u00e2nz\u00e2nd totul pe pia\u0163a neagr\u0103, inclusiv m\u00e2ncarea solda\u0163ilor. Rusia este exportator de petrol, iar navele flotei sale militare ruginesc \u00een porturi din lips\u0103 de combustibil.<\/p>\n

Chiar dac\u0103 Rusia \u015fi-ar duce la cap\u0103t programul de \u00eenzestrare militar\u0103, care ar fi rezultatul? Ar dep\u0103\u015fi NATO? Sau SUA? Nici vorb\u0103. Numai \u00een domeniul flotei militare, SUA are o flot\u0103 militar\u0103 mai mare dec\u00e2t a tuturor celor treisprezece flote militare de pe locurile urm\u0103toare luate la un loc, dintre care unsprezece sunt aliatele SUA. \u00cen materie de cercetare \u015fi nout\u0103\u0163i \u00een domeniu, SUA este lider necontestat. Este principala putere spa\u0163ial\u0103, principala putere aerian\u0103, principala putere terestr\u0103. Bugetul militar al Rusiei este abia 8% din cel al SUA, americanii cheltuind pentru ap\u0103rare mai mult dec\u00e2t urm\u0103toarele cinci \u0163\u0103ri luate la un loc. Iar cheltuielile lor sunt mai eficiente dec\u00e2t ale Rusiei.<\/p>\n

\u00cencearc\u0103 Rusia s\u0103 dep\u0103\u015feasc\u0103 SUA? Nu ar avea nicio \u015fans\u0103, poate doar s\u0103-\u015fi m\u0103reasc\u0103 capacit\u0103\u0163ile militare de putere regional\u0103. Mai mult, ar face gre\u015feala Germaniei \u00eenainte de 1914, c\u00e2nd a \u00eencercat cu disperare s\u0103 egaleze puterea britanic\u0103 pe mare, construind nave care ar putea lupta cu cele britanice. A cheltuit sume importante \u015fi resurse enorme pentru o flot\u0103 care nu avea cum s\u0103 o egaleze pe cea britanic\u0103 care nu st\u0103tea pe loc, \u015fi s\u0103 o bat\u0103 \u00een r\u0103zboi.\u00a0Nu a reu\u015fit, s-a v\u0103zut \u00een cursul b\u0103t\u0103liilor navale din primul r\u0103zboi mondial, dar a risipit resurse care ar fi putut fi direc\u0163ionate spre armata de uscat sau nou ap\u0103ruta for\u0163\u0103 aerian\u0103, care i-ar fi putut aduce, \u00een caz c\u0103 ar fi fost mai mare, succesul \u00een primul r\u0103zboi mondial. Chiar \u015fi a\u015fa au fost pe cale de a c\u00e2\u015ftiga, dar dac\u0103 ar fi fost mai puternici terestru? Oricum, noua lor putere naval\u0103 nu prea le-a folosit.<\/p>\n

Acela\u015fi lucru \u00eencearc\u0103 Rusia, f\u0103r\u0103 a avea vreo \u015fans\u0103. Va putea doar s\u0103-\u015fi creasc\u0103 capabilit\u0103\u0163ile regionale, dar risc\u00e2nd ca \u015fi URSS s\u0103-\u015fi ruineze economia fragil\u0103 bazat\u0103 pe exportul de materii prime. P\u00e2n\u0103 la urm\u0103, \u015fi programul de \u00eenarmare \u015fi reform\u0103 militar\u0103 al Rusiei este sublim, pe h\u00e2rtie. La fel ca \u015fi conducta South Stream.<\/p>\n

Atunci, ce-i mai r\u0103m\u00e2ne Rusiei? Descurajarea nuclear\u0103, iar scutul antirachet\u0103 love\u015fte chiar \u00een inima strategiei defensive a Rusiei: \u201edescurajarea nuclear\u0103 este singurul garant al suveranit\u0103\u0163ii Rusiei\u201d, a spus \u00een prim\u0103var\u0103 Dmitri Rogozin, ambasadorul rus la NATO. Referitor la opozi\u0163ia fa\u0163\u0103 de scut, s-ar traduce cam a\u015fa: singurul garant al securit\u0103\u0163ii Rusiei este insecuritatea Europei.<\/p>\n

Scutul spaimei ruse<\/strong><\/p>\n

Lumea a devenit o imens\u0103 tabl\u0103 de \u015fah, dup\u0103 cum spunea Zbigniew Brzezinski, iar ru\u015fii sunt exper\u0163i \u00een jocul de \u015fah, nu degeaba mul\u0163i dintre mae\u015ftrii interna\u0163ionali de \u015fah sunt ru\u015fi. \u015ei au jucat bine, \u00eemping\u00e2ndu-\u015fi \u00een fa\u0163\u0103 piesele, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd au fost surprin\u015fi de un \u015fah la rege. De aici este explicabil\u0103 reac\u0163ia lor care poate p\u0103rea disperat\u0103.<\/p>\n

\u015ei-au \u00eempins bine piesele \u00een fa\u0163\u0103, asigur\u00e2ndu-\u015fi bun\u0103voin\u0163a a trei state importante din NATO \u015fi UE, respectiv Germania, Fran\u0163a \u015fi Italia. Contracte militare de care vorbeam, plus alte interese comerciale, inclusiv energetice, materializate prin contracte bilaterale, o bre\u015f\u0103 \u00een cadrul celor dou\u0103 institu\u0163ii. Totul \u00een dauna alia\u0163ilor est-europeni care \u00eencep s\u0103 fie \u00eengrijora\u0163i. O apropiere \u00eentre Rusia \u015fi Germania nu are cum s\u0103 nu \u00eengrijoreze Polonia, care a avut parte de experien\u0163e istorice triste de fiecare dat\u0103 c\u00e2nd aceast\u0103 apropiere sau \u00een\u0163elegere s-a produs. Reac\u0163ia cre\u0103rii unei \u00een\u0163elegeri militare \u00eentre Polonia, Cehia, Slovacia \u015fi Ungaria este o consecin\u0163\u0103 logic\u0103. Dar nu \u00eendeajuns. Capabilit\u0103\u0163ile militare ale celor patru state, mai pu\u0163in Polonia, sunt reduse. Cehia, Slovacia \u015fi Ungaria, din punct de vedere militar sunt veriga slab\u0103 a NATO. Aici apare rolul Rom\u00e2niei, o putere militar\u0103 comparabil\u0103 cu a Poloniei, \u015fi nu trebuie uitat c\u0103 Rom\u00e2nia are un parteneriat strategic cu Polonia, de asemenea cu SUA, Fran\u0163a \u015fi Azerbaidjan. Polonia mai decide crearea unui corp militar comun cu Fran\u0163a \u015fi Germania.<\/p>\n

P\u00e2n\u0103 la urm\u0103, dup\u0103 succesele men\u0163ionate ale Rusiei pe plan extern, de unde \u015fi p\u00e2n\u0103 unde reac\u0163ia extrem de dur\u0103, a\u015f zice chiar disperat\u0103, din ultimele zile? O reac\u0163ie la auzul unui nume obscur: Deveselu. Locul unde va fi amplasat radarul \u015fi sistemul de rachete american, mai t\u00e2rziu devenit parte a scutului defensiv antirachet\u0103 NATO. Baza va fi condus\u0103 de un ofi\u0163er rom\u00e2n, dar va fi deservit\u0103 de c\u0103tre americani. Nu e de mirare c\u0103 ru\u015fii au s\u0103rit ca ar\u015fi, era de a\u015fteptat o astfel de reac\u0163ie. \u00cen momentul \u00een care Rom\u00e2nia a acceptat prezen\u0163a bazelor americane la aeroportul Kog\u0103lniceanu \u015fi accesul la poligonul de la Cincu, \u00een Consiliul Europei un reprezentant rus s-a revoltat, la care pre\u015fedintele Rom\u00e2niei i-a replicat: nu v-am \u00eentrebat ce a\u0163i c\u0103utat 14 ani \u00een Rom\u00e2nia. Este de \u00een\u0163eles reac\u0163ia disperat\u0103 a Rusiei, din moment ce ecua\u0163ia geostrategic\u0103 se schimb\u0103 radical.<\/p>\n

Sistemul de la Deveselu cuprinde un radar de interceptare Master Spy \u00een 3D cu capacitatea de a detecta o \u0163int\u0103 de 10 cm de la o distan\u0163\u0103 de 100 km. Va putea dirija simultan spre \u0163inte 24 de rachete SM-3 (Standard Missile 3) care vor lovi rachetele balistice \u015fi le vor distruge la impact, prin energia cinetic\u0103 de lovire. Deci, \u00een mod clar, un sistem defensiv, din moment ce nu ar avea rost s\u0103 lansezi rachete cinetice asupra unui teritoriu inamic care nu ar avea capacitate de distrugere, f\u0103r\u0103 cap exploziv, nuclear chimic sau bacteriologic. Este ca \u015fi cum ai arunca cu pietre, la propriu. Atunci care este problema Rusiei? De ce se simte at\u00e2t de deranjat\u0103?<\/p>\n

Scutul defensiv a c\u0103rui p\u0103r\u0163i vor fi instalate \u00een Rom\u00e2nia, la Deveselu, este un scut defensiv de protec\u0163ie contra unei lans\u0103ri \u00eempotriva teritoriului american din partea unor state paria ca \u015fi Iranul, de exemplu. C\u00e2teva cuvinte despre Iran. \u00cen primul r\u00e2nd, este un stat care recunoa\u015fte c\u0103 \u00ee\u015fi dezvolt\u0103 capabilit\u0103\u0163i nucleare. Mai mult, spune deschis \u00eempotriva cui le va folosi, micul satan, respectiv Israelul, \u015fi marele satan, respectiv SUA. Nu \u00eencearc\u0103 s\u0103-\u015fi disimuleze inten\u0163iile, din moment ce Ahmadinejad o spune \u00een gura mare, c\u0103 scopul lor este \u015ftergerea de pe hart\u0103 a Israelului \u015fi lovirea SUA. Ceea ce poate p\u0103rea ciudat este faptul c\u0103 Iranul continu\u0103 s\u0103 beneficieze de expertiza \u015fi transferul de tehnologie ruseasc\u0103, pe l\u00e2ng\u0103 cele pakistaneze sau nordcoreene. \u00cen goana lor pentru bani \u015fi influen\u0163\u0103, ru\u015fii uit\u0103 c\u0103 ei ar putea fi urm\u0103toarea \u0163int\u0103 pentru fundamentali\u015ftii iranieni.<\/p>\n

Pare paradoxal, dar Rusia pierde din vedere principalele amenin\u0163\u0103ri contra propriei securit\u0103\u0163i. Vinde armament \u015fi expertiz\u0103 militar\u0103 c\u0103tre state care m\u00e2ine \u00eei vor amenin\u0163a propria securitate. Vinde tehnologie nuclear\u0103 Iranului, precum \u015fi sisteme de ap\u0103rare, de asemenea armament perfec\u0163ionat Chinei, uit\u00e2nd c\u0103 m\u00e2ine ace\u015ftia ar putea fi du\u015fmanii ei de moarte. Pentru c\u00e2\u0163iva dolari Rusia \u00ee\u015fi amaneteaz\u0103 viitorul la discre\u0163ia unei rulete care numai ruseasc\u0103 s-ar putea numi.<\/p>\n

China, cu o popula\u0163ie de peste 1,3 miliarde, lipsit\u0103 de resursele necesare unei asemenea popula\u0163ii \u015fi cre\u015fteri demografice, prive\u015fte cu jind c\u0103tre Siberia ruseasc\u0103, zon\u0103 subpopulat\u0103 \u015fi plin\u0103 de resurse naturale. \u00cencet, \u00eencet, etnici chinezi \u00eencep s\u0103 emigreze \u015fi s\u0103 populeze zonele limitrofe de grani\u0163\u0103 ruso-chinez\u0103. Presiunea demografic\u0103 a Chinei nu se va opri la aceast\u0103 frontier\u0103, nu trebuie uitat c\u0103 \u00een 1969 s-a mai produs un r\u0103zboi pe r\u00e2ul Ussuri \u00eentre URSS-ul de atunci \u015fi China.<\/p>\n

Strategic vorbind, Rusia vede ca du\u015fman imediat NATO (extinderea NATO \u015fi scutul antirachet\u0103 sunt primele pe lista de amenin\u0163\u0103ri din noua doctrin\u0103 militar\u0103 ruseasc\u0103), dar uit\u0103 de fapt c\u0103 NATO i-ar putea fi principalul aliat \u00eempotriva Chinei, de exemplu. \u015ei cu o miopie strategic\u0103 de neimaginat, \u00eenarmeaz\u0103 du\u015fmanii NATO (Iranul \u015fi China), uit\u00e2nd c\u0103 aceste arme vor putea fi folosite \u00eempotriva sa. Mai mult, r\u00e2de \u00een barb\u0103 c\u00e2nd un stat NATO \u00eei vinde porthelicoptere, poate la fel cum r\u00e2d chinezii \u00een b\u0103rbu\u0163\u0103 cump\u0103r\u00e2nd tehnologie militar\u0103 ruseasc\u0103 cu ochii pe harta Siberiei bogate \u00een resurse naturale.<\/p>\n

Dar pentru Rusia, obsesia principal\u0103 r\u0103m\u00e2ne NATO \u015fi scutul antirachet\u0103 care se materializeaz\u0103 \u00eencep\u00e2nd cu Deveselu. \u00cen timpul vizitei la Belgrad, din aceast\u0103 prim\u0103var\u0103, referitor la posibilitatea ca Serbia s\u0103 cear\u0103 intrarea \u00een NATO (poart\u0103 l\u0103sat\u0103 deschis\u0103 prin ini\u0163iativa Rom\u00e2niei la summitul de la Bucure\u015fti din 2008), Putin a declarat: \u201eL\u0103rgirea NATO este \u00een mod absolut \u00eempotriva intereselor ruse\u015fti. Dac\u0103 Serbia va opta pentru un scut antirachet\u0103 prin al\u0103turarea la NATO, Moscova va trebui s\u0103 r\u0103spund\u0103. Atunci va trebui s\u0103 ne schimb\u0103m strategia fa\u0163\u0103 de Serbia\u201d. Deci, cam asta este p\u0103rerea unui premier rus despre suveranitate \u015fi neamestec \u00een treburile interne c\u00e2nd vine vorba de statele mai mici.<\/p>\n

Revenind la scut. De ce deranjeaz\u0103 at\u00e2t de mult Rusia acest scut antirachet\u0103, un scut, repet, defensiv? \u00cen primul r\u00e2nd, este o problem\u0103 de percep\u0163ie. Cum spuneam mai devreme, Rusia nu mai este o putere global\u0103, ci una regional\u0103, chiar dac\u0103 \u015fi-ar duce la cap\u0103t programul de \u00eenzestrare militar\u0103 ar r\u0103m\u00e2ne tot o putere regional\u0103. Singurul lucru care face Rusia s\u0103 fie considerat\u0103 sau luat\u0103 \u00een calcul ca \u015fi putere global\u0103 este capabilitatea nuclear\u0103. Existen\u0163a a 1131 cu 4944 ogive nucleare (americanii au 1326 rachete cu 8448 ogive) este suficient\u0103 pentru a fi primit ca \u015fi un partener cu care s\u0103 discu\u0163i de la egal la egal \u00een problemele \u00eentregii lumi. S\u0103-\u0163i po\u0163i spune punctul de vedere \u015fi s\u0103-l \u015fi impui sau s\u0103 negociezi de pe o pozi\u0163ie forte dat\u0103 de 4944 argumente nucleare. Chiar dac\u0103 o mare parte din ele sunt vechi \u015fi nu se \u015ftie dac\u0103 vor func\u0163iona, este suficient s\u0103 le ai, deoarece nu po\u0163i vedea dac\u0103 vor func\u0163iona dec\u00e2t atunci c\u00e2nd le armezi \u015fi e\u015fti gata s\u0103 le lansezi. \u015ei dac\u0103 vor func\u0163iona? O \u00eentrebare care te face s\u0103 accep\u0163i \u015fi s\u0103 iei \u00een calcul pozi\u0163ia Rusiei. Dar un scut eficient ar sc\u0103dea serios acest argument, la fel cum Ini\u0163iativa de Ap\u0103rare Strategic\u0103 (supranumit\u0103 R\u0103zboiul Stelelor) a pre\u015fedintelui Ronald Reagan a f\u0103cut indirect ca URSS s\u0103 se pr\u0103bu\u015feasc\u0103 deoarece nu a putut \u0163ine pasul.<\/p>\n

\u00centrebarea este dac\u0103 Rusia ar putea \u0163ine pasul, acum c\u00e2nd este mai slab\u0103 dec\u00e2t fosta URSS? Dup\u0103 declara\u0163iile oficialilor ru\u015fi, inclusiv ale aceluia\u015fi Rogozin (\u201eavem suficiente capacit\u0103\u0163i de a crea at\u00e2t mijloace ofensive c\u00e2t \u015fi defensive pentru a contracara orice amenin\u0163are cu rachete sau a str\u0103punge orice scut antirachet\u0103\u201d) se pare c\u0103 da, dar realitatea se dovede\u015fte a fi cu totul alta. Racheta Bulava, destinat\u0103 a \u00eenlocui Topol-M, fiind \u015fi prima rachet\u0103 balistic\u0103 ruseasc\u0103 lansat\u0103 de pe platforme submarine, pentru aceast\u0103 sarcin\u0103 fiind destinate noile submarine din clasa Borei, a \u00eenregistrat mai multe e\u015fecuri dec\u00e2t reu\u015fite la toate testele (totu\u015fi, ultimul, de s\u0103pt\u0103m\u00e2na trecut\u0103 a fost o reu\u015fit\u0103).<\/p>\n

\u00cen cazul unui conflict nuclear \u00eentre Rusia \u015fi SUA, majoritatea rachetelor vor trece pe deasupra Polului Nord, pe calea cea mai scurt\u0103, nu pe deasupra Europei. Scutul antirachet\u0103 din estul Europei poate proteja teritoriul american doar de rachetele care vor fi lansate din Iran \u015fi Orientul Mijlociu, pentru cele din Rusia traiectoria este alta, peste Polul Nord. Cu at\u00e2t mai mult Rusia nu are de ce s\u0103 fie at\u00e2t de deranjat\u0103 de acest scut. Este drept, scutul protejeaz\u0103 vestul Europei de rachetele nucleare tactice, cu raz\u0103 mai scurt\u0103 de ac\u0163iune, ce ar putea fi lansate de pe teritoriul Rusiei. Rachetele lansate peste pol s-ar putea s\u0103 aib\u0103 o problem\u0103 de ghidaj, datorit\u0103 trecerii pe deasupra polului nord magnetic, problem\u0103 numit\u0103 \u201ebias\u201d. Acest bias ar putea afecta serios eroarea circular\u0103 probabil\u0103 (CEP), respectiv cercul \u00een care este de a\u015fteptat s\u0103 loveasc\u0103 cu o anumit\u0103 probabilitate. Ad\u0103ug\u00e2nd sisteme GPS nu ar fi neap\u0103rat o rezolvare, deoarece ghidarea GPS se bazeaz\u0103 pe informa\u0163iile de la sateli\u0163i, iar \u00een cazul unui r\u0103zboi nuclear este de a\u015fteptat ca o mare parte dintre ace\u015ftia s\u0103 fie distru\u015fi. O rezolvare posibil\u0103 ar fi plasarea rampelor de lansare c\u00e2t mai aproape de teritoriul american, \u00een a\u015fa fel \u00eenc\u00e2t traiectoria s\u0103 fie c\u00e2t mai scurt\u0103 \u015fi s\u0103 nu treac\u0103 peste Polul Nord.<\/p>\n

Aici intervin submarinele Borei. Dar \u015fi SUA au capabilit\u0103\u0163i marine \u015fi submarine de excep\u0163ie. Submarinele ruse\u015fti care s-ar apropia de coastele americane ar putea fi detectate \u015fi neutralizate \u00eenainte de a avea \u015fansa unei lovituri, mai ales c\u0103 \u00eenc\u0103 din timpul R\u0103zboiului Rece SUA a dispus un sistem de sonare pe fundul oceanelor care ar putea detecta nu numai apropierea unui submarin, ci prin zgomotele caracteristice, \u015fi tipul, iar dac\u0103 a mai fost \u00eenregistrat \u00eenainte, ar putea fi identificat \u00een urma confrunt\u0103rii bazelor de date. Deci submarinele Borei vor trebui pozi\u0163ionate la ad\u0103post de sonarele \u015fi marina american\u0103. Greu de \u00een\u0163eles pentru toat\u0103 lumea a fost burzuluiala \u015fi agita\u0163ia creat\u0103 de cur\u00e2nd \u00een jurul Kurilelor, insulele luate de URSS de la Japonia la sf\u00e2r\u015fitul celui de-al doilea r\u0103zboi mondial. Dar aceste insule, \u00een prelungirea peninsulei Kamceatka, sunt ca o barier\u0103 protectoare a M\u0103rii Ohotsk spre est \u015fi sud-est, singura cale mai u\u015foar\u0103 de acces. Iar \u00een Marea Ohotsk vor fi plasate submarinele Borei, armate cu rachete Bulava ce vor putea trage spre teritoriul american f\u0103r\u0103 ca rachetele s\u0103 fie nevoite s\u0103 traverseze polul nord. Aici vor putea fi protejate \u015fi la ad\u0103post de marina american\u0103, dar \u0163in\u00e2nd teritoriul american \u00een raza de ac\u0163iune a rachetelor Bulava \u015fi a ogivelor nucleare purtate de acestea. De aceea sunt \u00eenarmate \u015fi ap\u0103rate Kurilele, ca linie defensiv\u0103 a M\u0103rii Ohotsk, viitoarea principal\u0103 baz\u0103 a descuraj\u0103rii nucleare ruse\u015fti. (vezi Rusia \u015fi ap\u0103rarea imperiului<\/a>).<\/div>\n

Am v\u0103zut c\u0103 acest scut nu st\u00e2njene\u015fte Rusia \u00een cazul unui conflict nuclear, poate doar prin faptul c\u0103 protejeaz\u0103 Europa de rachetele cu raz\u0103 medie de ac\u0163iune, \u015fi nu \u00eempotriva celor intercontinentale care ar putea fi lansate c\u0103tre SUA de pe teritoriul Rusiei. Dar chiar existen\u0163a acestui scut scoate \u015fi mai mult Europa de sub amenin\u0163area ruseasc\u0103. Ru\u015fii mai r\u0103m\u00e2n doar cu exportul de gaze \u015fi poten\u0163iala amenin\u0163are cu un r\u0103zboi conven\u0163ional, dar \u0163in\u00e2nd cont de starea armatei ruse nu mai reprezint\u0103 o amenin\u0163are credibil\u0103, mai ales de c\u00e2nd statele din UE au \u00eenceput s\u0103-\u015fi integreze c\u00e2t de c\u00e2t for\u0163ele armate (\u0163\u0103rile din tratatul de la Vi\u015fegrad, respectiv Polonia, Cehia, Slovacia \u015fi Ungaria, se mai pot ad\u0103uga \u015fi ini\u0163iativele franco-britanice \u00een acest sens, precum \u015fi ultima, ini\u0163iativa polono-germano-francez\u0103 de a crea un corp de armat\u0103 comun). De aceea Rusia se vede scoas\u0103 din ecua\u0163ia geostrategic\u0103 doar prin simpla amplasare a acestui scut. \u015ei \u00eencearc\u0103 orice pentru a-l \u00eempiedica.<\/p>\n

A folosit amenin\u0163\u0103ri cu retragerea din tratatele de dezarmare START, necredibile deoarece dac\u0103 Rusia nu-\u015fi reduce for\u0163ele nucleare, oricum va r\u0103m\u00e2ne f\u0103r\u0103 o mare parte din ele din cauza degrad\u0103rii excesive, fiindc\u0103 \u00eentre\u0163inerea lor cost\u0103 enorm \u015fi Rusia nu are banii necesari mentenan\u0163ei \u015fi \u00eenlocuirii componentelor degradate, de aceea \u00eencearc\u0103 s\u0103 reduc\u0103 num\u0103rul lor, dar \u015fi reduc\u00e2nd num\u0103rul celor americane, pentru a r\u0103m\u00e2ne cu un echilibru.<\/p>\n

A venit cu propuneri de \u00eemp\u0103r\u0163ire a responsabilit\u0103\u0163ii ap\u0103r\u0103rii Europei, de genul unui scut comun, ei pun\u00e2nd la b\u0103taie un radar din zona caspic\u0103. Ori, acest scut comun este imposibil, implic\u00e2nd prea multe lucruri pe care NATO le prefer\u0103 \u00een gr\u0103dina proprie, cum ar fi accesul la date secrete \u015fi sensibile, precum \u015fi la tehnologia aferent\u0103. R\u0103spunsul oficial a venit chiar din partea secretarului general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, la \u00eenceputul lui iunie, prin care Rusiei i s-a r\u0103spuns clar c\u0103 nu va putea fi parte a unui scut cu NATO: \u201eR\u0103spunsul este simplu, NATO nu poate l\u0103sa celor care nu sunt membri obliga\u0163iile ap\u0103r\u0103rii colective a membrilor s\u0103i\u201d. Deci pas.<\/p>\n

Rusia tot cere garan\u0163ii cum c\u0103 scutul nu este \u00eendreptat \u00eempotriva ei (ciudat cum un scut defensiv poate fi \u201e\u00eendreptat\u201d \u00eempotriva cuiva), dar nu se g\u00e2nde\u015fte s\u0103 dea ea \u00eens\u0103\u015fi garan\u0163ii c\u0103 nu va ataca vreodat\u0103 vestul. Dac\u0103 ai un scut defensiv care te poate ap\u0103ra de rachete balistice, de ce se sup\u0103r\u0103 Rusia c\u0103 ar putea s\u0103 nu le mai foloseasc\u0103 pe ale sale? Care este problema, p\u00e2n\u0103 la urm\u0103? Simplu, singura arm\u0103 eficient\u0103 r\u0103mas\u0103 \u00een arsenalul Rusiei, care o diferen\u0163iaz\u0103 de o putere regional\u0103 \u015fi una cu ambi\u0163ii globale este descurajarea nuclear\u0103, \u015fi orice retrogradare a gradului de percep\u0163ie a acestei descuraj\u0103ri retrogradeaz\u0103 exponen\u0163ial ponderea \u015fi greutatea Rusiei \u00een arena mondial\u0103.<\/p>\n

Rusiei nu i-a mai r\u0103mas dec\u00e2t perspectiva opozi\u0163iei directe \u015fi totale, chiar dac\u0103 nu va mai schimba ceva, dar trebuie s\u0103 o fac\u0103. Nu neap\u0103rat pentru c\u0103 ar avea vreo speran\u0163\u0103, dar pentru consumul intern, la fel cum \u015fi teoria re\u00eenarm\u0103rii rapide este destinat\u0103 tot publicului intern, nu trebuie s\u0103 uit\u0103m c\u0103 anul viitor sunt alegeri \u00een Rusia. Perspectivele unei schimb\u0103ri prin alegeri a conducerii Rusiei sunt \u00eendep\u0103rtate \u015fi mult prea pu\u0163in probabile, dar \u0163inerea \u00een fr\u00e2u a electoratului \u015fi popula\u0163iei care nu simte mai nimic de pe urma \u00eencas\u0103rilor imense din v\u00e2nz\u0103rile de gaz \u015fi materii prime, prin accentuarea pantei na\u0163ionaliste \u015fi xenofobe \u015fi \u00eent\u0103rirea mentalit\u0103\u0163ii cet\u0103\u0163ii asediate, ca \u00eentotdeauna \u00een istoria Rusiei, este re\u0163eta c\u00e2\u015ftig\u0103toare. Dar \u015fi calea spre transformarea Rusiei autocratice de ast\u0103zi \u00eentr-o societate asem\u0103n\u0103toare Germaniei naziste sau Italiei fasciste, deja premizele sunt clare.<\/p>\n

Referitor la declara\u0163iile referitoare la Rom\u00e2nia, nu este nimic nou. Am mai spus c\u0103 Rom\u00e2nia a ajuns de mai demult calul de b\u0103taie al apostrof\u0103rilor Rusiei, tot pentru consumul intern. Dar se adaug\u0103 noi \u015fi noi capitole \u00een diferendul rom\u00e2no-rus (vezi De ce nu mai poate Rusia de grija noastr\u0103<\/a>), pe l\u00e2ng\u0103 cele existente. Chiar dac\u0103 pre\u015fedintele nu ar fi zis nimic de ordinul din 1941 de a trece Prutul (orice rom\u00e2n ar fi dat acel ordin pentru recuperarea Basarabiei \u015fi nordului Bucovinei), tot s-ar fi g\u0103sit motive pentru ca Rusia s\u0103 se ia de Rom\u00e2nia, a\u015fa cum a fost \u00een aprilie 2009, dup\u0103 revolu\u0163ia twitter din republica Moldova, c\u00e2nd Rusia s-a pl\u00e2ns la UE c\u0103 am intervenit \u00een revolu\u0163ia de la Chi\u015fin\u0103u. Foarte preocupat\u0103 Rusia de suveranitatea Moldovei de peste Prut, dar cam uit\u0103 cine o \u00eencalc\u0103 repetat \u00een ultimii dou\u0103zeci de ani, inclusiv cu trupe \u015fi blindate, ca \u015fi \u00een 1992. Dar acum se adaug\u0103 \u015fi instalarea elementelor scutului antirachet\u0103 la Deveselu \u015fi mai recent, victoria lui Dorin Chirtoac\u0103, la limit\u0103, \u00een alegerile pentru prim\u0103ria Chi\u015fin\u0103ului. Diferen\u0163a a fost de 4400 de voturi, echivalentul celor 70 de autocare \u00eenc\u0103rcate cu studen\u0163i basarabeni cu drept de vot plecate de la Bucure\u015fti la Chi\u015fin\u0103u pe ziua vot\u0103rii.<\/div>\n

YES, WE CAN, mister Putin!<\/p>\n<\/div>\n

Read more<\/strong> http:\/\/cristiannegrea.blogspot.com\/2011\/07\/un-scut-pentru-nelinistea-rusiei.html<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Am men\u0163ionat \u00een articolul precedent ( Robert Gates, Libia \u015fi NATO ) unele dintre realiz\u0103rile interna\u0163ionale ale Rusiei din ultima vreme. \u00cempotmolirea NATO \u00een Libia, implicit cu sc\u0103derea de credibilitate a alian\u0163ei ca \u015fi o for\u0163\u0103 coerent\u0103, discursul lui Robert Gates \u00een care se avansa ideea abandon\u0103rii NATO de c\u0103tre SUA, visul de \u015fapte decenii al Rusiei, respectiv scoaterea americanilor din Europa, precum \u015fi altele.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":60,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[27],"tags":[63,64,38,62],"class_list":["post-62","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-economie","tag-antiracheta","tag-romania","tag-rusia","tag-scut"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/62","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=62"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/62\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":8450,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/62\/revisions\/8450"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/60"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=62"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=62"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=62"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}