![\"Adev\u0103rul](\"https:\/\/noi3.org\/site\/wp-content\/uploads\/2013\/01\/eminescu-1-ww.jpg\")
<\/p>\n \t<\/p>\n
\tTreptat ies la iveal\u0103 leg\u0103turi pe care anevoie le-am fi descoperit din fr\u00e2nturile de informa\u0163ii oficiale ori oficioase ale vremii. Glasul s\u0103u, unic \u00een concertul politicianismului vremii, trebuia s\u0103 fie stins. Sup\u0103ra mult adev\u0103rul s\u0103u, al c\u0103ut\u0103torului de Absolut! C\u0103ci pentru el, nu exista adev\u0103rul de conjunctur\u0103 al partidelor, ci doar adev\u0103rul na\u0163iei rom\u00e2ne\u015fti pentru care a tr\u0103it \u015fi pentru care a fost sacrificat, cu t\u0103cuta complicitate a unor personaje malefice.<\/p>\n
<\/p>\n
\t\u00a0<\/p>\n
<\/div>\n\t\tIstoria oficial\u0103 a vie\u0163ii lui Mihai Eminescu a impus un \u015fablon convenabil. Conform acestuia, Eminescu ar fi fost o fiin\u0163\u0103 labil\u0103, neadaptat\u0103, pierdut\u0103 \u00een lumea sa de poet \u015fi ar fi murit nebun, bolnav de sifilis \u015fi alcoolic.<\/p>\n
\t\tIstoria sa real\u0103 este \u00eens\u0103 cu totul alta. Eminescu a fost de fapt un om puternic, de o luciditate excep\u0163ional\u0103, bine ancorat \u00een realitatea social\u0103 \u015fi mai ales politic\u0103 a vremurilor zbuciumate \u00een care a tr\u0103it, un militant activ pentru drepturile rom\u00e2nilor din Ardeal \u015fi pentru unitatea na\u0163ional\u0103, un ziarist de excep\u0163ie, un vizionar, un reformator.<\/p>\n
\t\tEminescu a fost declarat nebun \u015fi internat la psihiatrie \u00eentr-un moment \u00een care guvernul Rom\u00e2niei urm\u0103rea s\u0103 \u00eencheie un pact umilitor cu Austro-Ungaria, prin care renun\u0163a la preten\u0163iile asupra Ardealului<\/strong> \u015fi se angaja s\u0103 \u00eei anihileze pe to\u0163i cei cataloga\u0163i drept \u201ena\u0163ionali\u015fti\u201d.<\/strong> Mul\u0163i au renun\u0163at la valorile \u015fi principiile lor pentru a fi sco\u015fi de pe lista proscri\u015filor.<\/p>\n \t\tEminescu nu a acceptat s\u0103 fac\u0103 niciun fel de compromisuri, \u015fi de aceea era cel mai periculos dintre ei. El deranja nu doar prin ceea ce scria, ci mai ales prin faptul c\u0103 pl\u0103nuia s\u0103 pun\u0103 bazele unei organiza\u0163ii independente, aflate \u00een afara controlului francmasoneriei, de trezire \u015fi promovare a spiritului rom\u00e2nesc \u015fi de refacere a Daciei mari.<\/strong><\/p>\n \t\t{youtube}UykATqUyA08{\/youtube}<\/p>\n \t\t\u201eMai potoli\u0163i-l pe Eminescu!\u201dAcesta este mesajul pe care francmasonul \u015fi junimistul P. P. Carp \u00eel transmitea de la Viena mentorului Junimii, francmasonul \u015fi parlamentarul Titu Maiorescu. Comanda va fi executat\u0103 \u00eentocmai de cei din \u0163ar\u0103 pe 23 iunie 1883. Eminescu avea 33 de ani.<\/strong><\/p>\n \t\tCarp se afla la Viena pentru a stabili ultimele detalii ale unui acord secret cu Tripla Alian\u0163\u0103 (Austro-Ungaria, Germania \u015fi Italia), care de altfel a \u015fi fost \u00eencheiat pe 18 (30) octombrie 1883. Reputatul eminescolog, profesorul Nicolae Georgescu, l\u0103mure\u015fte \u00een ce context a avut loc internarea for\u0163at\u0103 a lui Eminescu. \u201eCe voia acest tratat?\u201d<\/strong>, scrie el.<\/p>\n \t\t\u201e\u00cen primul r\u00e2nd, ca Rom\u00e2nia s\u0103 se orienteze politic spre Austro-Ungaria. Cu alte cuvinte, Rom\u00e2nia nu mai putea s\u0103-\u015fi revendice Ardealul. Acest tratat muta lupta ardelenilor \u00een Ardeal. Bucure\u015ftiul era de zece ani dominat cultural de ardeleni, care ridicau puternic vocea pentru eliberarea Ardealului, pentru drepturile rom\u00e2nilor care erau asupri\u0163i. Or, tratatul le interzice brusc s\u0103 protesteze \u00een Bucure\u015fti pentru eliberarea Ardealului. <\/strong>Ioan Slavici este nevoit s\u0103 fug\u0103 din Bucure\u015fti \u00een 1883. \u00centemeiaz\u0103 Tribuna \u00een 1884. \u00cen jurul ei se organizeaz\u0103 primele lupte pentru Ardeal. Condi\u0163ia semn\u0103rii tratatului era deci amor\u0163irea vocii pentru Ardeal \u00een Bucure\u015fti. \u00abDirectiva de sus\u00bb s-a reverberat \u00een diferite moduri la nivel cultural. Declararea nebuniei lui Mihai Eminescu este unul dintre ele.<\/strong>\u201d<\/p>\n \t\t\u00centr-adev\u0103r, 28 iunie 1883 este o zi \u00een care se petrec mai multe evenimente importante. Austro-Ungaria rupe rela\u0163iile diplomatice cu Rom\u00e2nia timp de 48 de ore. Cancelarul Germaniei, Otto von Bismark, \u00eei trimite regelui Carol I o telegram\u0103 prin care amenin\u0163\u0103 Rom\u00e2nia cu r\u0103zboiul. La Bucure\u015fti au loc descinderi \u015fi perchezi\u0163ii simultane la sediile mai multor organiza\u0163ii care luptau pentru Ardeal, printre care \u015fi Societatea Carpa\u0163ii, \u00een care activa Eminescu.<\/strong><\/p>\n \t\tEste \u00eenchis ziarul L\u2019Independance Roumaine \u015fi directorul acestuia, Emil Galli, este expulzat din \u0163ar\u0103 . La fel \u015fi Zamfir C. Arbore. Societatea Carpa\u0163ii este pur \u015fi simplu desfiin\u0163at\u0103, \u00een urma unui raport al baronului von Mayr, agent al serviciilor secrete austro-ungare. Intimida\u0163i de aceste m\u0103suri, o parte din militan\u0163ii pentru Ardeal se dezic de ideile lor \u015fi \u00ee\u015fi tr\u0103deaz\u0103 confra\u0163ii, pentru a-\u015fi salva propria piele. Printre ei se afl\u0103 Sim\u0163ion \u015fi Chibici, pre\u015fedin\u0163ii Societ\u0103\u0163ii Carpa\u0163ii, Oc\u0103\u015feanu \u015fi Siderescu, membri \u00een conducerea acelea\u015fi societ\u0103\u0163i, Grigore Ventura, ziarist la L\u2019Independance Roumaine, acela\u015fi pe care Caragiale \u00eel ridiculizase \u00een personajul Ric\u0103 Venturiano. \u00cen semn de obedien\u0163\u0103, to\u0163i ace\u015ftia se vor implica plini de zel \u00een ac\u0163iunea de internare for\u0163at\u0103 a lui Eminescu.<\/strong><\/p>\n \t\tPrivit\u0103 \u00een acest context, nebunia lui Eminescu, ca \u015fi detaliile intern\u0103rii sale, cap\u0103t\u0103 o nou\u0103 dimensiune. Nu mai poate fi vorba de un accident sau de o coinciden\u0163\u0103, ci de executarea comenzii trasate de la Viena : \u201eMai potoli\u0163i-l pe Eminescu!\u201d<\/p>\n \t\t\u00cen perioada care va urma se fac eforturi importante pentru a convinge Tripla Alian\u0163\u0103 c\u0103 situa\u0163ia din Rom\u00e2nia este sub control. Regina Elisabeta, Regele Carol I, primul-ministru Br\u0103tianu, P. P. Carp \u015fi Titu Maiorescu merg \u00een Germania pentru a calma spiritele. Ministrul de externe, D. A. Sturdza, ministrul C. St\u0103tescu \u015fi Petre Gr\u0103di\u015fteanu merg la Viena, unde Gr\u0103di\u015fteanu \u00ee\u015fi cere personal scuze pentru organizarea s\u0103rb\u0103torii de la Ia\u015fi, unde fusese dezvelit\u0103 statuia lui \u015etefan cel Mare \u015fi fusese citit\u0103 poezia manifest a lui Eminescu, Doina.<\/strong><\/p>\n \t\tJudec\u00e2nd dup\u0103 m\u0103surile luate \u00eempotriva lui, Eminescu era cel mai incomod.<\/strong> Spre deosebire de ceilal\u0163i, el nu putea fi convins cu niciun chip s\u0103 renun\u0163e la ideile \u015fi principiile sale.<\/strong> Eminescu era membru activ \u00een mai multe organiza\u0163ii care luptau pentru drepturile rom\u00e2nilor din Ardeal: Rom\u00e2nismul (care respingea chiar aducerea lui Carol I ca rege), Orientul, Rom\u00e2nia Jun\u0103, Societatea Carpa\u0163ii, din care f\u0103cea parte \u015fi Slavici. Cu astfel de preocup\u0103ri, nu este de mirare c\u0103 era constant urm\u0103rit at\u00e2t de poli\u0163ia \u015fi serviciile secrete rom\u00e2ne\u015fti, c\u00e2t \u015fi de cele austro-ungare. <\/strong>\u00cen anturajul s\u0103u erau infiltra\u0163i mai mul\u0163i informatori, printre care se num\u0103ra \u015fi Oc\u0103\u015fanu de la Societatea Carpa\u0163ii.<\/p>\n \t\tLa 7 iunie 1882, baronul Von Mayr \u00eei trimitea contelui Kalnoky, ministrul Casei Imperiale austro-ungare, o not\u0103 informativ\u0103 \u00een care ar\u0103ta: \u201eSocietatea Carpa\u0163ii a \u0163inut \u00een 4 ale lunii \u00een curs, o \u00eentrunire public\u0103 cu un sens secret. Dintr-o surs\u0103 sigur\u0103, am fost informat despre aceast\u0103 \u00eentrunire [n.n dup\u0103 toate probabilit\u0103\u0163ile sursa era chiar Titu Maiorescu]. S-a stabilit c\u0103 lupta \u00eempotriva Austro-Ungariei s\u0103 fie continuat\u0103. Eminescu, redactor principal la Timpul, a f\u0103cut propunerea ca studen\u0163ii transilv\u0103neni de na\u0163ionalitate rom\u00e2n\u0103<\/strong>, care frecventeaz\u0103 institu\u0163iile de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt din Rom\u00e2nia pentru a se instrui, s\u0103 fie pu\u015fi s\u0103 ac\u0163ioneze \u00een timpul vacan\u0163ei \u00een locurile natale pentru a orienta opinia public\u0103 \u00een direc\u0163ia unei Dacii Mari.<\/strong>\u201d<\/p>\n \t\tAceast\u0103 not\u0103 a dus \u00een final la desfiin\u0163area Societ\u0103\u0163ii Carpa\u0163i.<\/p>\n \t\tActivitatea sa ca jurnalist \u00eel f\u0103cea cu at\u00e2t mai periculos, cu c\u00e2t avea \u015fi p\u00e2rghiile necesare pentru a ac\u0163iona: ideile sale erau exprimate \u00een mod magistral \u00eentr-un ziar, Timpul,<\/strong> pe care \u00eel transformase \u00een cotidian na\u0163ional.<\/p>\n \t\t\u00cen aceast\u0103 publica\u0163ie demascase corup\u0163ia politicienilor rom\u00e2ni \u015fi grasele comisioane <\/strong>pe care ace\u015ftia le \u00eencasaser\u0103 din concesionarea c\u0103ilor ferate. Scrisese despre condi\u0163ion\u0103rile umilitoare impuse Rom\u00e2niei de puterile europene<\/strong>, \u00een schimbul recunoa\u015fterii Independen\u0163ei. <\/strong>\u00cen 1880 declan\u015fase o incitant\u0103 campanie de pres\u0103 privind \u201echestiunea dun\u0103rean\u0103\u201d, problem\u0103 sensibil\u0103 pentru marile puteri europene. Participase activ la Ia\u015fi la inaugurarea statuii lui \u015etefan cel Mare \u015fi citise acolo \u00een fa\u0163a mul\u0163umii poezia manifest Doina.<\/p>\n \t\tAcest eveniment na\u0163ional deranjase foarte mult puterile occidentale. \u00cen sf\u00e2r\u015fit, chiar \u00een diminea\u0163a zilei \u00een care avea s\u0103 fie dus cu for\u0163a la balamuc, ap\u0103ruse \u00een Timpul un alt articol.<\/strong> Intitulat \u201ePentru libertatea presei \u015fi a jurnalistului\u201d<\/strong>, acesta era un protest la adresa \u00eenc\u0103lc\u0103rii dreptului la liber\u0103 exprimare \u015fi demasca m\u0103surile represive luate de guvernul Br\u0103tianu \u00eempotriva jurnalistului Emil Galli.<\/p>\n \t\tVarianta cea mai des vehiculat\u0103 despre cele petrecute pe 28 iunie 1883 este urm\u0103toarea: \u00cen diminea\u0163a acelei zile, Eminescu s-ar fi trezit cu noaptea \u00een cap \u015fi lovit de nebunie ar fi \u00eenceput s\u0103 se certe cu so\u0163ia lui Slavici, la care locuia \u00een gazd\u0103, Ecaterina Sz\u00f6ke Magyarosy. Aceasta \u00eei trimite la orele \u015fase diminea\u0163a un bilet lui Maiorescu, cer\u00e2ndu-i s\u0103 o scape de Eminescu.<\/p>\n \t\tMaiorescu ia o m\u0103sur\u0103 de excep\u0163ie <\/strong>\u2013 \u00een loc s\u0103 mearg\u0103 direct la Slavici acas\u0103, pentru a o salva pe so\u0163ia acestuia de \u201enebun\u201d, se duce \u00eempreun\u0103 cu Constantin Sim\u0163ion, pre\u015fedintele Societ\u0103\u0163ii Carpa\u0163i, la spitalul doctorului \u015eu\u0163u \u015fi, pentru suma de 300 de lei, aranjeaz\u0103 internarea imediat\u0103 a lui Eminescu.<\/strong> A doua ciud\u0103\u0163enie, Maiorescu, baz\u00e2ndu-se exclusiv pe spusele acestei femei, cere direct internarea, \u015fi nu examinarea lui Eminescu de c\u0103tre doctorul \u015eu\u0163u, a\u015fa cum ar fi fost firesc.<\/p>\n \t\t\u00centors acas\u0103, se pomene\u015fte \u00eens\u0103 cu Eminescu, care avea cu el un exemplar din ziarul Timpul, \u00een care tocmai \u00eei ap\u0103ruse articolul despre Emile Galli. Maiorescu nu-l \u00eentreab\u0103 nimic despre incidentul de diminea\u0163\u0103 cu doamna Slavici (presupun\u00e2nd c\u0103 acesta ar fi avut \u00eentr-adev\u0103r loc). \u00cel trimite \u00eens\u0103 la sediul Societ\u0103\u0163ii Carpa\u0163i, unde Poli\u0163ia f\u0103cea perchezi\u0163ie, pentru a se \u00eent\u00e2lni chipurile cu Sim\u0163ion, complicele s\u0103u la internare.<\/p>\n \t\t\u201eNumai, de s-ar face asta f\u0103r\u0103 greutate\u201d scrie Maiorescu \u00een jurnalul s\u0103u \u00een diminea\u0163a zilei de 28 iunie 1883, dup\u0103 ce petrecuse o noapte de nesomn, sub ap\u0103sarea a ceea ce \u015ftia c\u0103 va face a doua zi. Nu se va face \u00eens\u0103 \u201ef\u0103r\u0103 greutate\u201d, a\u015fa cum \u00ee\u015fi dorea Maiorescu, c\u0103ci Eminescu \u00ee\u015fi schimb\u0103 traseul. Nu se duce la Societatea Carpa\u0163ii, unde totul s-ar fi f\u0103cut f\u0103r\u0103 martori, ci la Cap\u015fa. La acea vreme Cap\u015fa nu era doar un local de lux, ci \u015fi sediul Ambasadei SUA \u015fi re\u015fedin\u0163a mai multor ambasadori occidentali. Eminescu se duce la Cap\u015fa \u00een speran\u0163a de a semnala abuzurile guvernului acestor diploma\u0163i \u015fi \u00een special ambasadorului SUA, Eugene Schuyler, pe care \u00eel cuno\u015ftea personal \u015fi care era un fervent ap\u0103r\u0103tor al drepturilor omului.<\/strong> Orchestratorii monstruosului complot sunt nevoi\u0163i s\u0103 \u00ee\u015fi schimbe planul.<\/p>\n \t\tLa Cap\u015fa, Eminescu este abordat de Grigore Ventura. Aici, conform declara\u0163iilor lui Ventura, Eminescu ar fi \u00eenceput s\u0103 \u0163in\u0103 un discurs \u201epolitico-socialo-na\u0163ional\u201d \u00eenfierb\u00e2ntat, ar fi scos un pistol, ar fi amenin\u0163at-o pe so\u0163ia patronului \u015fi ar fi strigat \u201ela toate aceste nu-i dec\u00e2t un leac. S\u0103 \u00eel \u00eempu\u015fc pe rege!\u201d. Semne clare de nebunie! Ventura, \u00een loc s\u0103 \u00eel calmeze, \u00eei \u0163ine isonul \u015fi \u00eei propune s\u0103 mearg\u0103 \u00eempreun\u0103 la palatul Cotroceni. Ajun\u015fi acolo afl\u0103 c\u0103 Regele nu este \u00een Bucure\u015fti. Pe drumul de \u00eentoarcere, Ventura \u00eel duce pe Eminescu la b\u0103ile publice Mitra\u015fevski, \u00eel las\u0103 \u00eentr-una din camere \u015fi apoi alerteaz\u0103 Poli\u0163ia c\u0103 un nebun s-a \u00eenchis \u00een baia public\u0103.<\/strong> \u00cei cheam\u0103 la fa\u0163a locului pe al\u0163i doi membri ai Societ\u0103\u0163ii Carpa\u0163i, Siderescu \u015fi Oc\u0103\u015fanu. Ca un f\u0103cut, cei doi au cu ei o c\u0103ma\u015f\u0103 de for\u0163\u0103. <\/strong>Intr\u0103 \u00een baie, \u00eel imobilizeaz\u0103 pe Eminescu \u015fi spre orele 19 \u00eel duc la stabilimentul \u015eu\u0163u, unde avea deja rezervat un loc de cu noaptea \u00een cap.<\/p>\n \t\tScena cu pistolul de la Cap\u015fa \u015fi declara\u0163ia lui Eminescu c\u0103 \u00eel va omor\u00ee pe Rege sunt piesele de rezisten\u0163\u0103 ale tezei nebuniei sale.<\/strong> Ele sunt relatate \u00eens\u0103 doar de o singur\u0103 persoan\u0103, Grigore Ventura,<\/strong> care va povesti acest episod \u00een st\u00e2nga \u015fi dreapta, dar va ezita s\u0103 scrie totu\u015fi despre el, de\u015fi era ziarist. Scena va fi consemnat\u0103 de-abia \u00een octombrie 1911 de Al. Ciurcu \u00eentr-un articol ap\u0103rut \u00een Adev\u0103rul, \u201eEminescu, din amintirile mele\u201d.<\/p>\n \t\tPovestea lui Grigore Ventura nu st\u0103 \u00eens\u0103 deloc \u00een picioare din mai multe motive. <\/strong>\u00cen primul r\u00e2nd, Ventura sus\u0163ine c\u0103 a asistat la toate evenimentele din acea zi. Fiind principalul martor, ar fi trebuit s\u0103 apar\u0103 \u00een procesul verbal \u00eencheiat de Poli\u0163ie, ori numele s\u0103u nu apare deloc.Ventura sus\u0163ine c\u0103 el este cel care a alertat Poli\u0163ia, ori \u00een procesul verbal este consemnat c\u0103 poli\u0163ia a fost sesizat\u0103 de domnii Oc\u0103\u015feanu \u015fi Siderescu. Ace\u015ftia dau \u00eens\u0103 detalii pe care nu aveau cum s\u0103 le cunoasc\u0103, \u00eentruc\u00e2t nu fuseser\u0103 prezen\u0163i la fa\u0163a locului. Ceea ce arat\u0103 c\u0103 cineva \u00eei informase. <\/strong>Acesta nu poate fi dec\u00e2t Ventura, care a avut rolul de a-l intercepta pe Eminescu <\/strong>\u015fi a face \u00een a\u015fa fel \u00eenc\u00e2t acesta s\u0103 poat\u0103 fi luat pe sus dintr-un loc izolat \u015fi dus la psihiatrie, \u00een condi\u0163iile \u00een care primul plan imaginat de Maiorescu c\u0103zuse. Ventura a imaginat apoi \u015fi a r\u0103sp\u00e2ndit povestea cu pistolul pentru a crea impresia c\u0103 Eminescu era nebun \u015fi a justifica astfel internarea.<\/p>\n \t\tCel\u0103lalt martor al acestei scene, <\/strong>doamna Vautier, so\u0163ia patronului de la Cap\u015fa, despre care Ventura spune c\u0103 a fost persoana amenin\u0163at\u0103 cu pistolul de Eminescu, nu men\u0163ioneaz\u0103 \u00een memoriile sale publicate la Paris \u00een 1909, absolut nimic despre aceast\u0103 scen\u0103,<\/strong> care, dac\u0103 ar fi avut loc, ar fi trebuit s\u0103 o fi marcat profund. Eminescu declar\u0103 c\u0103 vrea s\u0103 \u00eel \u00eempu\u015fte pe Rege, ori era pu\u0163in probabil ca el, \u00een calitate de ziarist s\u0103 nu \u015ftie c\u0103 Regele era plecat de c\u00e2teva zile la Sinaia.<\/p>\n \t\t\u00cen procesul verbal \u00eentocmit de Poli\u0163ie nu se aminte\u015fte nimic de vreo arm\u0103, ci doar c\u0103 \u201eEminescu a venit singur la B\u0103ile Mitra\u015fevschi, \u015fi fiind atins de aliena\u0163ie mintal\u0103 s-a \u00eencuiat singur pe din\u0103untru \u015fi a refuzat s\u0103 deschid\u0103\u201d. La locul faptei ajung, Sim\u0163ion, Siderescu si Oc\u0103\u015feanu de la Societatea Carpa\u0163ii, care aveau \u00eenc\u0103 de diminea\u0163\u0103 misiune de la Maiorescu s\u0103 \u00eel duc\u0103 la casa de nebuni a doctorului \u015eu\u0163u. Ace\u015ftia intr\u0103 \u00een baia unde Eminescu se afl\u0103 \u00een ap\u0103, dezbr\u0103cat. Eminescu le cere s\u0103 ias\u0103. \u00cel imobilizeaz\u0103 \u015fi \u00eei pun c\u0103ma\u015fa de for\u0163\u0103. \u00centre timp Poli\u0163ia \u00eei perchizi\u0163ioneaz\u0103 locuin\u0163a, \u00eei ridic\u0103 bunurile, \u00eei umbl\u0103 prin h\u00e2rtii \u015fi manuscrise, sper\u00e2nd s\u0103 descopere ceva compromi\u0163\u0103tor. Totul se petrece cu complicitatea so\u0163iei lui Slavici. <\/strong>Poli\u0163ia nu va deschide o anchet\u0103, a\u015fa cum proceda de obicei \u015fi cerea legea. Omiterea lui Ventura din procesul verbal al Poli\u0163iei nu este \u00eent\u00e2mpl\u0103toare. Varianta c\u0103 Eminescu a venit singur \u015fi s-a \u00eenchis \u00een baie era mai credibil\u0103 pentru teza nebuniei, dec\u00e2t cea \u00een care era adus de Ventura \u015fi care ar fi putut atrage suspiciuni.<\/p>\n \t\tDe la B\u0103ile Mitra\u015fevschi Eminescu este dus direct \u00een stabilimentul doctorului \u015eu\u0163u, unde tratamentul aplicat \u00eel transform\u0103 \u00eentr-o legum\u0103.<\/strong> Niciun alt bolnav nu mai este acceptat pentru internare \u00een acea perioad\u0103, chipurile pentru a nu-i deranja lini\u015ftea lui Eminescu,<\/p>\n \t\tFiica lui Titu Maiorescu, Livia, \u00eei scrie lui I.. E. Torou\u0163iu despre modul \u00een care era tratat Eminescu la \u015eu\u0163u \u00een urm\u0103torii termeni: \u201eA\u015f vrea s\u0103 v\u0103 spun c\u0103 to\u0163i domnii care cerceteaz\u0103 mintea lui Eminescu au un mare cusur: ils cherchent midi \u00e0 14 heures\u201d (caut\u0103 miezul zilei la ora 14).<\/p>\n \t\t\u00cen noiembrie 1883, la insisten\u0163ele unor prieteni, printre care Emilia Humpel, Eminescu este transferat \u00eentr-un sanatoriu din Viena. Titu Maiorescu, care \u015ftia cel mai bine c\u0103 Eminescu nu este nebun \u015fi medicii din Viena \u00ee\u015fi vor da u\u015for seama de aceasta, se opune la \u00eenceput vehement.<\/strong> \u00cen cele din urm\u0103 cedeaz\u0103, g\u00e2ndindu-se c\u0103 este mult mai important s\u0103 \u00eel \u0163in\u0103 pe Eminescu departe de \u0163ar\u0103.<\/p>\n \t\tEminescu \u015ftia foarte bine ce i se \u00eenscenase \u015fi odat\u0103 re\u00eentors \u00een \u0163ar\u0103 a f\u0103cut chiar eforturi pentru o campanie de pres\u0103 \u00een favoarea sa. Privit \u00eens\u0103 ca un nebun, nimeni nu i-a acordat dreptul la replic\u0103. <\/strong>\u00centr-o scrisoare adresat\u0103 \u00een ianuarie 1887 lui Gheorghe Panu el scrie: \u201eS-a r\u0103sp\u00e2ndit prin ziare \u015ftirea c\u0103 a\u015f fi grav bolnav. Toate aceste zvonuri, lipsite de orice fundament, sunt r\u0103sp\u00e2ndite poate cu rea credin\u0163\u0103, \u00eenc\u00e2t \u015fi dl. C. Mille, \u00eentr-unul din articolele sale, a g\u0103sit motiv de-a vorbi de boala mea pretins\u0103. Te rog a spune tuturor c\u0103 se afl\u0103 \u00een deplin\u0103 eroare \u015fi c\u0103 afar\u0103 de suferin\u0163a mea de picioare, nu am absolut nimic .. Un mic dementi (dezmin\u0163ire) \u00een organul (ziarul) dumitale n-ar strica..\u201d<\/p>\n \t\tTimp de mai bine de o lun\u0103, medicii austrieci nu reu\u015fesc s\u0103 \u00ee\u015fi dea seama deloc de ce boal\u0103 sufer\u0103 Eminescu. \u00cen decembrie, \u00eel declar\u0103 s\u0103n\u0103tos \u015fi recomand\u0103 externarea.<\/strong> Nimeni nu are \u00eens\u0103 interesul s\u0103 \u00eel readuc\u0103 \u00een \u0163ar\u0103 , cu at\u00e2t mai pu\u0163in Maiorescu. Medicul austriac, Obersteiner, \u00eei cere \u00een repetate r\u00e2nduri s\u0103 \u00eel scoat\u0103 pe Eminescu din spital, unde nu-\u015fi are locul printre bolnavii psihic. Fi\u015fele de observa\u0163ie medical\u0103 din timpul \u015federii \u00een sanatoriul austriac dispar \u00eentr-un mod misterios,<\/strong> pentru a nu distruge mitul nebuniei lui Eminescu.<\/p>\n \t\tTot Maiorescu aranjeaz\u0103 ca Eminescu s\u0103 plece \u00een Italia, sub atenta supraveghere a unui om de \u00eencredere, chipurile \u201epentru a se reface\u201d.<\/strong> La \u00eentoarcerea din Italia, Eminescu vrea s\u0103 vin\u0103 la Bucure\u015fti, dar Maiorescu face tot posibilul s\u0103 \u00eel \u0163in\u0103 departe de capital\u0103. Toate munca sa, c\u0103r\u0163ile, notele de lectur\u0103, manuscrisele se afl\u0103 la Bucure\u015fti, la Maiorescu\u2026 Prin intermediul diver\u015filor prieteni, Eminescu \u00eei cere \u00een mod repetat acestuia s\u0103 \u00eei \u00eenapoieze \u201elada cu c\u0103r\u0163i\u201d, f\u0103r\u0103 de care ar fi trebuit s\u0103 \u00ee\u015fi reia toat\u0103 munca de la zero. <\/strong>Maiorescu este de ne\u00eenduplecat.<\/p>\n \t\tCum nu se cumin\u0163e\u015fte, este trimis tot cu for\u0163a la ospiciul de pe l\u00e2ng\u0103 M\u00e2n\u0103stirea Neam\u0163. <\/strong>Eminescu, pe deplin lucid, i se pl\u00e2nge lui Gheorghe Bojeicu de la Cern\u0103u\u0163i, c\u0103 a fost \u201einternat ca alineat, de\u015fi nu fusese\u201d. Este sechestrat la Neam\u0163 din noiembrie 1886 p\u00e2n\u0103 \u00een aprilie 1887. Gardienii arunc\u0103 pe el g\u0103le\u0163i de ap\u0103 rece \u015fi \u00eel bat cu funia ud\u0103 pentru a-l \u201ecalma\u201d. \u00cencearc\u0103 s\u0103 fug\u0103 de mai multe ori \u015fi \u00een cele din urm\u0103 reu\u015fe\u015fte s\u0103 ob\u0163in\u0103 o mutare la Ia\u015fi, sub \u00eengrijirea doctorului Iszac.<\/strong><\/p>\n \t\tAcesta este cel care \u00eei va pune un diagnostic abracadabrant, preluat apoi de istorie: \u201esifilis congenital matern cu paralizie general\u0103 progresiv\u0103\u201d<\/strong>. Diagnosticul con\u0163inea \u00eens\u0103 un mesaj important: Eminescu trebuia s\u0103 fie paralizat, Eminescu trebuia s\u0103 fie anihilat, trebuia oprit din a mai publica \u00een ziarele vremii. Asasinarea civil\u0103 a lui Eminescu din 1883 va fi completat\u0103 de experimentele doctorului Iszac, care visa s\u0103 scrie o lucrare despre cazul Eminescu, cu care s\u0103 intre \u00een analele medicinii. Contrar tuturor preceptelor medicale ale vremii, care ar\u0103tau c\u0103 mercurul este toxic \u015fi total contraindicat \u00een tratarea sifilisului, doctorul Iszac \u00eei va administra doze uria\u015fe de mercur, de 4 p\u00e2n\u0103 la 7 grame.<\/strong><\/p>\n \t\tUn alt psihiatru din Bucure\u015fti, Panait Zosin, care nu \u00eel consultase vreodat\u0103 pe Eminescu \u015fi cuno\u015ftea cazul doar din coresponden\u0163a cu sora lui, Harieta, preia diagnosticul lui Iszac \u015fi chiar \u00eel completeaz\u0103 cu urm\u0103toarele reflec\u0163ii: \u201eca psihopat ereditar, el ar fi petrecut \u00eenc\u0103 nop\u0163i albe, ar fi f\u0103cut orgii, ar fi mistuit narcotice \u015fi excitante (n.n. \u00een condi\u0163iile \u00een care se \u015ftie c\u0103 Eminescu era un adversar declarat al narcoticelor). Un psihopat alcoolic \u015fi sifilitic, el a ajuns s\u0103 aibe perioade de furie, de incon\u015ftien\u0163\u0103, de prozaic\u0103 \u00eentunecare a activit\u0103\u0163ii psihice.. \u201d<\/p>\n \t\tDe-abia \u00een 1888, Veronica Micle reu\u015fe\u015fte s\u0103 \u00eel smulg\u0103 din m\u00e2inile doctorului Iszac \u015fi s\u0103 \u00eel aduc\u0103 \u00een sf\u00e2r\u015fit la Bucure\u015fti. <\/strong>Aici re\u00eencepe s\u0103 publice \u015fi, \u00een urma unui articol \u00eempotriva guvernului, ap\u0103rut \u00een Rom\u00e2nia liber\u0103, este internat cu for\u0163a tot la dr\u2026 \u015eu\u0163u, unde va \u015fi muri.<\/p>\n \t\tLa moartea sa, produs\u0103 din c\u00e2te s-a spus, de o lovitur\u0103 la cap cu o piatr\u0103, <\/strong>celebrul doctor G. Marinescu nu realizeaz\u0103 dup\u0103 autopsie, analiza microscopic\u0103 a creierului, care ar fi dovedit c\u0103 Eminescu nu suferea de sifilis. Dup\u0103 o examinare superficial\u0103, arunc\u0103 pur \u015fi simplu la gunoi creierul lui Eminescu, pe motiv c\u0103 intrase \u00een putrefac\u0163ie. Este totu\u015fi nevoit s\u0103 consemneze c\u0103 a fost frapat de m\u0103rimea acestui creier.<\/strong> Pe actul s\u0103u de deces, nu apare semn\u0103tura niciunui prieten sau membru al familiei, ci doar amprentele digitale a doi martori analfabe\u0163i din personalul spitalului.<\/p>\n \t\t{youtube}sfxx7C2JxuE{\/youtube}<\/p>\n \t\tEminescu a fost etichetat drept nebun, sifilitic, alcoolic, pericol public, atentator la adresa regelui, reac\u0163ionar, paseist, antisemit, xenofob, na\u0163ionalist \u015fovin etc. <\/strong>De ce toate aceste apelative? De ce publicistica lui a fost mereu trecut\u0103 sub t\u0103cere, interzis\u0103, cenzurat\u0103? De ce \u00een memoria rom\u00e2nilor Eminescu a fost impus doar ca poet, \u00een timp ce principala sa activitate a fost cea de ziarist? <\/strong><\/p>\n \t\tDin cele 16 volume ale Operei sale, editate sub \u00eengrijirea lui Perpessicius dup\u0103 manuscrisele originale, cinci con\u0163in poezii \u015fi altele cinci, articolele publicate de el \u00een perioada 1870-1883 \u015fi 1888-1889. De\u015fi majoritatea articolelor au fost scrise \u00eenainte de a\u015fa-zisa declan\u015fare a nebuniei, mul\u0163i sus\u0163in \u015fi ast\u0103zi c\u0103 ele nu merit\u0103 s\u0103 fie citite, \u00eentruc\u00e2t \u201esunt rodul unei min\u0163i atacate de boal\u0103, \u00een c\u0103utarea unei buc\u0103\u0163i de p\u00e2ine\u201d.<\/p>\n \t\t\u201eEminescu n-a ajuns s\u0103 marcheze politica na\u0163ional\u0103, de\u015fi este \u00eentemeietorul doctrinei na\u0163ionale moderne\u201d scrie Theodor Codreanu \u00een \u201eDubla sacrificare a lui Eminescu\u201d. \u201eDimpotriv\u0103, opera sa a fost cu grij\u0103 separat\u0103 de structurile de profunzime ale politicii na\u0163ionale, opera lui publicistic\u0103 fiind interzis\u0103 total, dup\u0103 al doilea r\u0103zboi mondial.<\/strong> Efectele sunt vizibile \u015fi ast\u0103zi. A\u015fa-zisul cult Eminescu este o dimensiune ad-hoc confec\u0163ionat\u0103, pentru a preveni \u015fi a face ineficient un veritabil cult Eminescu. Prin numita diversiune se creeaz\u0103 impresia (pe care cei naivi o iau ca atare) c\u0103 eminescianismul este un element nefast, inamicul public num\u0103rul unul al democra\u0163iei \u015fi al statului rom\u00e2n. Ne\u00eent\u00e2mpl\u0103tor, Gh\u2026 Grigurcu, unul din mercenarii curentului antieminescian asimila cultul pentru poetul na\u0163ional cu acela al lui Ceau\u015fescu. \u00cen realitate, statul rom\u00e2n nu a atins niciodat\u0103 exigen\u0163ele lui Eminescu, fiindc\u0103 nici nu \u015fi-a propus aceasta vreodat\u0103, de\u015fi marii g\u00e2nditori au pledat statornic pentru asimilarea organic\u0103 a eminescianismului ca temei al fiin\u0163ei noastre na\u0163ionale. \u201d<\/p>\n \t\tAu existat tentative ca Eminescu s\u0103 fie \u00eenrolat \u00een masonerie. F\u0103r\u0103 succes. Eminescu lucra \u00eens\u0103 la crearea unei organiza\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti \u015fi pro-rom\u00e2ne\u015fti, numit\u0103 Societatea Matei Basarab \u015fi aflat\u0103 \u00een afara controlului \u015fi influen\u0163elor francmasoneriei, <\/strong>care masonerie se afla \u015fi atunci \u00een slujba unor interese suprana\u0163ionale.<\/p>\n \t\t\u201eO organizare \u00eentre rom\u00e2ni\u201d, scria el. <\/strong>\u201ePretutindea oameni care s\u0103 \u0163ie registru de tot sufletul rom\u00e2nesc. Cel slab trebuie \u00eencurajat \u015fi l\u0103udat pentru ca s\u0103 devie bun. S\u0103 se simt\u0103 c\u0103 Societatea Matei Basarab reprezint\u0103 o putere enorm\u0103. \u0162inta? Unirea tuturor rom\u00e2nilor, emanciparea economic\u0103 \u015fi intelectual\u0103 a \u00eentregului popor rom\u00e2nesc.\u201d<\/strong><\/p>\n \t\t\u00cenc\u0103 din 1874, el \u00eei scria lui Maiorescu c\u0103 \u201eaprofundarea studiului filozofilor germani m-a f\u0103cut s\u0103 m\u0103 orientez c\u0103tre elaborarea unei filosofii practice, viz\u00e2nd scoaterea Rom\u00e2niei din subistorie. Interesul practic pentru patria noastr\u0103 ar consta cred \u00een \u00eenl\u0103turarea oric\u0103rei \u00eendrept\u0103\u0163iri pentru importul necritic de institu\u0163ii str\u0103ine.\u201d<\/strong><\/p>\n \t\tEminescu nu renun\u0163ase la acest plan nici \u00een ultimii s\u0103i ani. Alexandru Vlahu\u0163\u0103 povestea cum, vizit\u00e2ndu-l la sanatoriul doctorului \u015eu\u0163u, Eminescu i-a povestit \u201edespre un plan al lui de reorganizare social\u0103, la care se g\u00e2nde\u015fte de mult, o lucrare colosal\u0103.\u201d<\/p>\n \t\tGheorghe Panu poveste\u015fte \u00een \u201eAmintiri de la Junimea\u201d de un sfat pe care Eminescu i l-a dat: \u201ePanule, \u015ftii tu c\u0103 \u00een lumea asta nu este nimic mai interesant dec\u00e2t istoria poporului nostru, trecutul lui\u2026. Tot, tot este un \u015fir ne\u00eentrerupt de martiri<\/strong>.\u201d Eminescu a fost unul dintre ei.<\/strong><\/p>\n \t\t\u201eOr s\u0103 vie pe-a ta urm\u0103 \u00een convoiu de \u2018nmorm\u00e2ntare, \t\t(Mihai Eminescu, Scrisoarea I, 1881)<\/p>\n \t\tBibliografie:<\/p>\n \t\t1. Ovidiu Vuia: Misterul mor\u0163ii lui Eminescu, Ed. Paco, Bucure\u015fti, 1996 \t\t\u201eMai potoli\u0163i-l pe Eminescu!\u201d<\/h4>\n
\t\tDe ce era at\u00e2t de incomod Eminescu?<\/h4>\n
\t\tTitu Maiorescu preg\u0103tise internarea lui Eminescu \u00eenc\u0103 de la primele ore ale dimine\u0163ii<\/h4>\n
\t\tScena cu pistolul relatat\u0103 de Grigore Ventura \u2013 o nou\u0103 \u00eenscenare<\/h4>\n
\t\tOmor\u00e2t lent prin otr\u0103vire cu mercur<\/h4>\n
\t\tSocietatea Matei Basarab, spiritul na\u0163ional \u015fi francmasoneria<\/h4>\n
\t\tSplendid ca o ironie cu priviri nep\u0103s\u0103toare .. . .
\t\tIar deasupra tuturora va vorbi vr-un mititel,
\t\tNu sl\u0103vindu-te pe tine . .. . lustruindu-se pe el
\t\tSub a numelui t\u0103u umbr\u0103. Iat\u0103 tot ce te a\u015fteapt\u0103.
\t\tBa s\u0103 vezi. . . posteritatea este \u00eenc\u0103 \u015fi mai dreapt\u0103.
\t\tNeput\u00e2nd s\u0103 te ajung\u0103, crezi c-or vrea s\u0103 te admire?
\t\tEi vor aplauda desigur biografia sub\u0163ire
\t\tCare s-o \u2018ncerca s-arate c\u0103 n-ai fost vr-un lucru mare,
\t\tC-ai fost om cum sunt \u015fi d\u00e2n\u015fii. \u2026 . M\u0103gulit e fiecare
\t\tC\u0103 n-ai fost mai mult ca d\u00e2nsul. \u015ei prostatecele n\u0103ri
\t\t\u015ei le umfl\u0103 ori\u015ficine \u00een savante adun\u0103ri
\t\tC\u00e2nd de tine se vorbe\u015fte. S-a \u2018n\u0163eles de mai nainte
\t\tC-o ironic\u0103 grimas\u0103 s\u0103 te laude \u2018n cuvinte.
\t\tAstfel \u00eenc\u0103put pe m\u00e2na a oric\u0103rui, te va drege,
\t\tRele-or zice c\u0103 sunt toate c\u00e2te nu vor \u00een\u0163elege . . .
\t\tDar afar\u0103 de acestea, vor c\u0103ta vie\u0163ii tale
\t\tS\u0103-i g\u0103seasc\u0103 pete multe, r\u0103ut\u0103\u0163i \u015fi mici scandale \u2014
\t\tAstea toate te apropie de d\u00e2n\u015fii. . . Nu lumina
\t\tCe \u00een lume-ai rev\u0103rsat-o, ci p\u0103catele \u015fi vina,
\t\tOboseala, sl\u0103biciunea, toate relele ce sunt
\t\t\u00centr-un mod fatal legate de o m\u00e2n\u0103 de p\u0103m\u00e2nt;
\t\tToate micile mizerii unui suflet chinuit
\t\tMult mai mult \u00eei vor atrage dec\u00e2t tot ce ai g\u00e2ndit.\u201d<\/p>\n
\t\t2. Thedor Codreanu: Dubla sacrificare a lui Eminescu, Serafimus Grup, 1999
\t\t3. Nicolae Georgescu: \u201cBoala \u015fi moartea lui Eminescu,Criterion, 2007\u2033<\/p>\n
\n