{"id":6273,"date":"2013-01-26T08:26:42","date_gmt":"2013-01-26T08:26:42","guid":{"rendered":"https:\/\/noi3.org\/site\/?p=6273"},"modified":"2013-01-26T08:26:42","modified_gmt":"2013-01-26T08:26:42","slug":"un-argument-economic-impotriva-exploatarii-aurului-de-la-rosia-montana","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/site.noi3.org\/?p=6273","title":{"rendered":"Un argument economic \u00eempotriva exploat\u0103rii aurului de la Ro\u015fia Montan\u0103"},"content":{"rendered":"

\t\"\"<\/span>O s\u0103 \u00eencep acest articol prin a spune c\u0103 \u00een lupta care se duce pentru Ro\u015fia Montan\u0103, nu sunt un observator neutru. Mi-am ales tab\u0103ra \u015fi ca atare punctual meu de vedere are o doz\u0103 substan\u0163ial\u0103 de subiectivism. Dac\u0103 din punct de vedere emo\u0163ional sunt pentru p\u0103strarea Ro\u015fiei Montane intacte (s\u0103 se bucure de ea \u015fi nepo\u0163ii \u015fi str\u0103nepo\u0163ii no\u015ftri), din punt de vedere ra\u0163ional sunt totu\u015fi con\u015ftient c\u0103 fiecare tab\u0103r\u0103 are dramul ei de dreptate. \u015ei, \u00een pur spirit dialectic, fiecare tab\u0103r\u0103 a ie\u015fit la b\u0103taie s\u0103-\u015fi sus\u0163in\u0103 dreptatea cu o pleiad\u0103 de argumente, date, \u015fi viziuni de viitor.<\/p>\n

<\/p>\n

\tO s\u0103 \u00eencep acest articol prin a spune c\u0103 \u00een lupta care se duce pentru Ro\u015fia Montan\u0103, nu sunt un observator neutru. Mi-am ales tab\u0103ra \u015fi ca atare punctual meu de vedere are o doz\u0103 substan\u0163ial\u0103 de subiectivism. Dac\u0103 din punct de vedere emo\u0163ional sunt pentru p\u0103strarea Ro\u015fiei Montane intacte (s\u0103 se bucure de ea \u015fi nepo\u0163ii \u015fi str\u0103nepo\u0163ii no\u015ftri), din punt de vedere ra\u0163ional sunt totu\u015fi con\u015ftient c\u0103 fiecare tab\u0103r\u0103 are dramul ei de dreptate. \u015ei, \u00een pur spirit dialectic, fiecare tab\u0103r\u0103 a ie\u015fit la b\u0103taie s\u0103-\u015fi sus\u0163in\u0103 dreptatea cu o pleiad\u0103 de argumente, date, \u015fi viziuni de viitor.<\/p>\n

\tCe am sim\u0163it c\u0103 a lipsit din tab\u0103ra mea, cea a iubitorilor de natur\u0103, este un argument economic solid pentru prezervarea Ro\u015fiei Montane. Ce urmeaz\u0103 acum reprezint\u0103 tentativa mea de a umple acest gol. O fac nu numai dintr-un puseu emo\u0163ional (pentru c\u0103 iubesc natura), nu numai din spirit civic (Rom\u00e2nia are nevoie de o societate civil\u0103 activ\u0103 mai mult dec\u00e2t tot aurul de pe p\u0103m\u00e2nt), ci pentru c\u0103 sunt convins c\u0103 exploatarea aurului va crea mai multe probleme economice dec\u00e2t va rezolva.<\/p>\n

\tPentru a evita s\u0103 v\u0103 irosesc timpul inutil, voi prezenta aici un sumar a argumentelor de baz\u0103 ce vor fi discutate \u00een detaliu mai jos:<\/p>\n

    \n
  1. \t\tExploatarea resurselor naturale (aur, petrol, gaze naturale) creeaz\u0103 instabilitate economic\u0103 \u00een mai toate \u0163arile \u00een curs de dezvoltare (sari direct la capitol<\/a>).<\/li>\n
  2. \t\tBanii genera\u0163i la bugetul de stat din exploatarea resurselor au \u015fanse mici s\u0103 genereze bun\u0103stare pentru cet\u0103\u0163enii de r\u00e2nd\u00a0(sari direct la capitol<\/a>).<\/li>\n
  3. \t\tMineritul are impact mic asupra economiilor locale, \u015fi de cele mai multe ori sf\u00e2r\u015fe\u015fte prin a le amaneta viitorul\u00a0(sari direct la capitol<\/a>).<\/li>\n<\/ol>\n

    \t\u015ei, pentru c\u0103 analiza f\u0103r\u0103 recomand\u0103ri e paraliz\u0103, iat\u0103 sumarul unor idei pentru a transforma Ro\u015fia Montan\u0103 \u00eentr-o comunitate cu adev\u0103rat sustenabil\u0103:<\/p>\n

      \n
    1. \t\tO Ro\u015fie Montan\u0103 mai accesibil\u0103 \u015fi mai vizibil\u0103\u00a0(sari direct la capitol<\/a>).<\/li>\n
    2. \t\tO Ro\u015fie Montan\u0103 bine integrat\u0103 la nivel regional\u00a0(sari direct la capitol<\/a>).<\/li>\n
    3. \t\tO Ro\u015fie Montan\u0103 unde to\u0163i putem ajuta, \u015fi unde mul\u0163i o fac deja\u00a0(sari direct la capitol<\/a>).<\/li>\n<\/ol>\n

      \tDac\u0103 v\u0103 am \u00eenc\u0103 aten\u0163ia, \u015fi dac\u0103 nu sunte\u0163i complet convin\u015fi de sumarul de mai sus, mai jos g\u0103si\u0163i o discu\u0163ie de ansamblu pe marginea fiec\u0103rei idei.
      \t      <\/a><\/p>\n

      \tDespre blestemul resurselor \u015fi Boala Olandez\u0103<\/h2>\n

      \tCele dou\u0103 grafice de mai jos \u00eenf\u0103\u0163i\u015feaz\u0103 performan\u0163a economic\u0103 a dou\u0103 tipuri de \u0163\u0103ri. Pe de o parte sunt \u0163\u0103rile care s-au dezvoltat organic, promov\u00e2nd o economie eclectic\u0103, competi\u0163ie \u015fi inova\u0163ie; pe de alt\u0103 parte sunt \u0163\u0103rile care \u00ee\u015fi genereaz\u0103 mare parte din venituri din exploatarea resurselor. Dac\u0103 pentru prima categorie cre\u015fterea economic\u0103 e predicitbil ascendent\u0103, pentru cea de a doua categorie, economia pare sa fie victim\u0103 a hazardului. Asta, cu toate c\u0103 au pornit de la o baz\u0103 mult mai \u00eenalt\u0103 ca cea a \u0163\u0103rilor dezvoltate \u2013 Kuweit \u015fi Qatar au avut \u00een 1950 un PIB pe cap de locuitor triplu fa\u0163\u0103 de SUA, Germania, sau Fran\u0163a.<\/p>\n

      \tCre\u015ftere economic\u0103 (PIB pe cap de locuitor) \u00een \u0163<\/strong>\u0103ri dezvoltate \u015fi \u0163\u0103ri dependente de exploatarea resurselor<\/strong><\/p>\n

      \t\"\"<\/span>
      \tSurs\u0103: Angus Maddison. 2003.\u00a0The World Economy: Historical Statistics.\u00a0<\/em>OECD Publishing<\/p>\n

      \tParadoxul \u0163arilor care au resurse naturale (\u015fi ca atare venituri substan\u0163iale la buget) dar nu au dezvoltare economic\u0103 stabil\u0103, este cunoscut \u00een lumea econmic\u0103 sub termenul de \u201eBoala Olandez\u0103\u201d (\u00een englez\u0103, The Dutch Disease). Termenul s-a n\u0103scut \u00een 1977 dup\u0103 o analiz\u0103 a revistei\u00a0The Economist\u00a0<\/em>despre c\u0103derea economiei Olandeze \u00een 1959. \u00cen acel an, prietenii no\u015ftri din Vest au dat peste un substan\u0163ial z\u0103c\u0103m\u00e2nt de gaze naturale. Bucuro\u015fi nespus c\u0103 le-a pus Dumnezeu m\u00e2na \u00een cap, olandezii s-au pus pe exploatat\u2026 \u015fi pe \u00eencasat. Banii de pe gaz au \u00eenceput s\u0103 vin\u0103 \u015fi s\u0103 umple visteria statului \u2013 a\u015fa cum anticipa toat\u0103 lumea atunci. Din p\u0103cate \u00eens\u0103, cum de multe ori se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een \u00eent\u00e2mpl\u0103ri de genul \u0103sta, acesta nu a fost sf\u00e2r\u015fitul pove\u015ftii. La scurt timp dup\u0103 ce au \u00eenceput s\u0103 \u00eencaseze banii de pe gaz, olandezii au observat c\u0103 celelalte sectoare ale economiei \u2013 \u00een special motorul industrial \u2013 au avut de suferit. Economia real\u0103 a tu\u015fit mai \u00eent\u00e2i, iar dup\u0103 aceea a \u00eenceput s\u0103 horc\u0103ie. A contractat practic o boal\u0103. Ceea ce figurile ilustre de la\u00a0The Economist\u00a0<\/em>au purces s\u0103 explice \u00een analiza lor, poate fi sumat ca atare: dezvoltarea sustenabil\u0103 nu poate fi sus\u0163inut\u0103 cu bani c\u00e2\u015ftiga\u0163i u\u015for. De altfel, dac\u0103 ve\u0163i studia politicile de dezvoltare econmic\u0103 ale statelor dezvoltate, ve\u0163i vedea c\u0103 mai toate pun exploatarea resurselor printre ultimele priorit\u0103\u0163i. Multe prefer\u0103 s\u0103 conserve resursele pe care le au pentru vremuri cu adev\u0103rat grele.<\/p>\n

      \tModul \u00een care Boala Olandez\u0103 opereaz\u0103 este relativ simplu. Pentru orice \u0163ar\u0103, disponibilitatea resurselor este o tenta\u0163ie mare. Exploatarea \u015fi v\u00e2nzarea acestor resurse genereaz\u0103 venituri imediate, \u00een surplus fa\u0163\u0103 de economia real\u0103. Ceea ce \u00eens\u0103 pare o binecuv\u00e2ntare la prima vedere, este de fapt un blestem bine deghizat. Surplusul de venit generat peste ce produce economia real\u0103, pune presiuni asupra monedei na\u0163ionale, iar o moned\u0103 na\u0163ional\u0103 care se apreciaz\u0103 descurajeaz\u0103 exporturile. Exploatarea resurselor concureaz\u0103 practic direct cu economia real\u0103. Astfel, fiecare Leu scos din aurul de la Ro\u015fia Montan\u0103 va concura cu Leii genera\u0163i de alte sectoare economice. Problema este c\u0103 aceste \u201ealte\u201d sectorare economice sunt cele care permit dezvoltarea sustenabil\u0103 a Rom\u00e2niei. A doua problem\u0103 e c\u0103 aceast\u0103 concuren\u0163\u0103 este neloial\u0103.<\/p>\n

      \tDac\u0103 firmele din economia real\u0103 trebuie s\u0103 concureze unele cu altele pentru angaja\u0163i, contracte, \u015fi capital, companiile miniere scot practic bani din piatr\u0103 seac\u0103. Veniturile generate de aceast\u0103 industrie le permit s\u0103 atrag\u0103 oamenii cei mai bine califica\u0163i de la nivel local, oferindu-le salarii pe care firme din economia real\u0103 nu \u015fi le pot permite. De exemplu, o mic\u0103 ferm\u0103 nu are cum s\u0103 concureze cu un gigant din industria minier\u0103.<\/p>\n

      \tSe ajunge astfel ca o mare parte a for\u0163ei de munc\u0103 s\u0103 fie acaparat\u0103 \u00eentr-o industrie care nu genereaz\u0103 inova\u0163ie, \u015fi care prin raison-ul ei d\u2019etre nu este sustenabil\u0103. Mai toate ora\u015fele miniere au e\u015fuat \u00een creerea unei baze economice alternative. Salarile oferite de industria minier\u0103 \u00a0atrag mare parte din for\u0163a de munc\u0103 local\u0103, \u015fi descurajeaz\u0103 ini\u0163iativa privat\u0103. C\u00e2nd mina moare, trage de obicei dup\u0103 ea \u015fi ora\u015ful construit \u00een jurul ei.
      \t      <\/a><\/p>\n

      \tDespre spanioli \u015fi Mirajul Aurului<\/strong><\/h2>\n

      \tAurul nu genereaz\u0103 bun\u0103stare. Dac\u0103 nu m\u0103 crede\u0163i pe mine, \u00eentreba\u0163i-i pe Spanioli. \u00cen momentul \u00een care s-au pus s\u0103 aduc\u0103 \u00een Spania aurul acaparat din lumea nou\u0103, erau unul din cele mai puternice imperii ale timpului. Dup\u0103 ce \u015fi-au umplut cuferele cu aur au \u00eenceput \u00eencet, \u00eencet s\u0103 decline\u2026 p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd au ajuns la periferia Europei dezvoltate. Din p\u0103cate nu au avut economi\u015fti care s\u0103 le spun\u0103 c\u0103 m\u0103rirea cantit\u0103\u0163ii de aur creaz\u0103 la un monent dat infla\u0163ie, iar infla\u0163ia e tare p\u0103c\u0103toas\u0103 pentru o economie. De asemenea nu au avut pe nimeni s\u0103 le spun\u0103 c\u00e2t de r\u0103u e s\u0103 ai o economie rentier\u0103, \u00een care mai to\u0163i tr\u0103iesc de pe veniturile generate din aur, \u015fi nimeni nu se chinuie s\u0103 genereze valoare real\u0103. \u00cen timp ce spaniolii \u00ee\u015fi construiau palate din aurul Americilor, englezii \u00ee\u015fi contruiau primele fabrici textile \u015fi porneau revolu\u0163ia industrial\u0103.<\/p>\n

      \tAurul a acaparat imagina\u0163ia oamenilor din vremuri str\u0103vechi, dar el are exact valoarea pe care i-o d\u0103m noi. Dac\u0103, de exemplu, s-ar g\u0103si un \u00eenlocuitor pentru aur \u00een produc\u0163ia industrial\u0103, \u015fi dac\u0103 oamenii \u015fi-ar pierde apetitul pentru bijuterii, valoarea aurului ar intra \u00een c\u0103dere liber\u0103. Mai ales \u00een vremuri de criz\u0103, nu prea ai ce s\u0103 faci cu aurul dec\u00e2t s\u0103-l pui la pu\u015fculi\u0163\u0103 \u015fi s\u0103 a\u015ftep\u0163i timpuri mai bune. Nu po\u0163i s\u0103-l m\u00e2nci, nu po\u0163i s\u0103-\u0163i faci o cas\u0103 cu el (ei bine, po\u0163i s\u0103 \u0163i-o poleie\u015fti cu aur), nici nu mai prea po\u0163i s\u0103-l folose\u015fti ca mijloc de schimb.<\/p>\n

      \tDac\u0103 \u00een trecut aurul a avut o valoare relativ stabil\u0103, \u015fi mai toate monedele na\u0163ionale trebuiau s\u0103 aibe acoperire \u00een aur, acum, aurul fluctueaz\u0103 \u00een func\u0163ie de cerere. Asta \u00eenseamn\u0103 c\u0103 poate s\u0103 creasc\u0103 azi \u015fi s\u0103 scad\u0103 m\u0103ine. Graficul de mai jos ilustreaz\u0103 acest lucru bine. A\u015fadar, chiar dac\u0103 pre\u0163ul aurului este mare acum, poate s\u0103 fie cu mult mai mic \u00een viitor. Mul\u0163i investesc la greu \u00een aur acum, dar risc\u0103 s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 cu depozite supraevaluate care pe viitor nimeni nu va vrea s\u0103 le cumpere.\u00a0Iar aurul s-ar putea s\u0103 ajung\u0103 at\u00e2t de ieftin \u00eenc\u00e2t s\u0103 nu mai merite s\u0103 fie exploatat.<\/p>\n

      \tPre\u0163ul unei uncii de aur<\/strong><\/p>\n

      \t\"\"<\/span>Sursa:\u00a0http:\/\/www.onlygold.com\/tutorialpages\/prices200yrsfs.htm<\/a><\/p>\n

      \tDe altfel frenezia cu care unii cump\u0103r\u0103 acum aur, seam\u0103na al naibii de mult cu frenezia celor care s-au pus s\u0103 investeasc\u0103 \u00een propriet\u0103\u0163i imobiliare \u00eenainte de \u00eenceperea crizei. Dac\u0103 v\u0103 uita\u0163i la graficul de mai jos, ve\u0163i vedea c\u0103 fluctua\u0163ile de pe pia\u0163a imobiliar\u0103 American\u0103 sunt similare cu cele de pe pia\u0163a aurului. At\u00e2ta c\u0103 aurul se afl\u0103 \u00eenc\u0103 \u00een plin av\u00e2nt.\u00a0Dac\u0103 pre\u0163ul aurului intr\u0103 \u00een sc\u0103dere liber\u0103, orice explotator privat va intra \u00een panic\u0103. Iar c\u00e2nd oamenii intr\u0103 \u00een panic\u0103, fac lucruri stupide (ca de exemplu, au mai pu\u0163in\u0103 grij\u0103 la normele de mediu, \u015fi investesc mai pu\u0163in \u00een siguran\u0163a angaja\u0163ilor \u015fi a comunit\u0103\u0163ii locale).<\/p>\n

      \t\"\"<\/span><\/p>\n

      \tSe spune c\u0103 din toat\u0103 afacerea Ro\u015fia Montan\u0103, statului rom\u00e2n i-ar reveni \u00een jur de \u20ac1-1,5 miliarde. L\u0103s\u00e2nd la o parte c\u0103 aceast\u0103 sum\u0103 este infim\u0103 \u00een compara\u0163ie cu nevoile de investi\u0163ii ale Rom\u00e2niei (bucata de autostrad\u0103 de la Turda la Gil\u0103u a costat mai mult), exist\u0103 \u015fanse mari ca banii s\u0103 nici nu fie folosi\u0163i pentru investi\u0163ii. Nu pentru c\u0103 guvernul nu ar dori s\u0103 fac\u0103 lucrul acesta, ci pentru simplul fapt c\u0103 nu exist\u0103 capacitate la nivel central \u015fi local pentru implementarea de proiecte complexe \u015fi fezabile. Rata la care au fost absorbi\u0163i cei aproape \u20ac20 de miliarde de bani grati\u015fi primi\u0163i de la UE, demonstreaz\u0103 lucrul acesta destul de bine.<\/p>\n

      \tNorocul cu fondurile structurale este c\u0103 ele sunt expres g\u00e2ndite pentru investi\u0163ii complexe \u00een diferite domenii. UE ne-a impus s\u0103 cheltuim banii cu cap. F\u0103r\u0103 acest factor de coerci\u0163ie, tendin\u0163a natural\u0103 a autorit\u0103\u0163ilor este s\u0103 cheltuie banii pe ce e mai u\u015for. De altfel not to\u0163i avem o aversiune fa\u0163\u0103 de nou \u015fi prefer\u0103m s\u0103 facem ceea ce \u015ftim deja s\u0103 facem. Pentru mai toate guvernele din lumea asta, cel mai u\u015for lucru de f\u0103cut c\u00e2nd se trezesc cu bani \u00een plus, e cre\u015fterea salarilor bugetarilor \u015fi l\u0103rgirea aparatului de stat.<\/p>\n

      \t\u00cen Rom\u00e2nia, boom-ul economic al anilor 2000-2008, \u015fi banii \u00een plus la buget, au fost urma\u0163i de o expansiune cu 17% a angaja\u0163ilor la stat, \u00een timp ce num\u0103rul total al angaja\u0163ilor a crescut cu numai 1.3% (INS). Mai mult, veniturile bugetarilor au crescut de 6.5 ori (ne-ajustate pentru infla\u0163ie), \u00een timp ce veniturile tuturor angaja\u0163ilor au crescut de 5.2 ori. \u00cen 2009, Rom\u00e2nia avea 1,4 milioane de bugetari, \u015fi unul din trei angaja\u0163i lucra pentru stat.<\/p>\n

      \tCre\u015fterea num\u0103rului de angaja\u0163i \u00een sectorul de stat, mai ales \u00eentr-o perioad\u0103 de boom economic, \u00eenseamn\u0103 o pia\u0163\u0103 de munc\u0103 mai mic\u0103 pentru sectorul privat. Exist\u0103 astfel o posibilitate mare ca banii genera\u0163i pentru statul rom\u00e2n din exploatarea aurului s\u0103 intre iar\u0103\u015fi \u00een concuren\u0163\u0103 cu sectorul privat \u015fi s\u0103 aibe un impact negativ asupra economiei reale.
      \t      <\/a><\/p>\n

      \tDespre capitalul uman \u015fi cre\u015ftere economic\u0103<\/strong><\/h2>\n

      \tO economie veritabil\u0103 este suma oamenilor din care este alc\u0103tuit\u0103, nu suma resurselor naturale pe care le de\u0163ine. Roy Harrod, Evsey Domar, Bob Solow, \u015fi Paul Romer au pus bazele teoriei cre\u015fterii economice. Unul din ei (Solow) a primit premiul Nobel pentru Economie, unul ar trebuie s\u0103-l primeasc\u0103 (Romer), \u015fi ceilal\u0163i doi l-ar fi primit dac\u0103 ar fi tr\u0103it mai mult. Concluzia pe care ei o trag, dup\u0103 o analiz\u0103 at\u00e2t teoretic\u0103 c\u00e2t \u015fi empiric\u0103, este c\u0103 singurul mod prin care o \u0163ar\u0103 poate s\u0103 men\u0163in\u0103 o rat\u0103 de cre\u015ftere constant\u0103 este prin \u00eencurajarea \u015fi promovarea capitalului uman.<\/p>\n

      \tEsen\u0163a teoriei moderne a cre\u015fterii economice, teorie pe care to\u0163i politicienii ar trebui s\u0103 o \u015ftie, este simpl\u0103: pentru ca o \u0163ar\u0103 s\u0103 aibe cre\u015ftere economic\u0103 s\u0103n\u0103toas\u0103 trebuie s\u0103 \u00ee\u015fi cl\u0103deasc\u0103 economia pe progres tehnologic endogen. Pentru a avea progres tehnologic endogen, are nevoie de o mas\u0103 critic\u0103 de capital uman \u2013 oameni care g\u00e2ndesc, lucreaz\u0103, \u015fi imagineaz\u0103 lucrurile altfel.<\/p>\n

      \tNoua Dacie este un exemplu de progres tehnologic endogen. Chiar dac\u0103 noul concept a fost g\u00e2ndit de speciali\u015fti francezi, angaja\u0163ii uzinei \u015fi-au adus aportul la realizarea schimb\u0103rii imaginii m\u0103rcii Dacia. Au contribuit practic la realizarea unei adev\u0103rate revolu\u0163ii \u00een industria automobilistic\u0103. Nu au venit cu un nou tip de ma\u015fin\u0103 \u2013 mai rapid\u0103, mai oache\u015f\u0103, mai solid\u0103. Chiar dac\u0103 noile modele se pot compara cu greu cu ce \u015ftim noi din Epoca de Aur, ele nu sunt cu nimic mai speciale dec\u0103t pletora de automobile ce \u00eencarc\u0103 str\u0103zile lumii. Cu ce a venit nou Dacia \u00eens\u0103, este un nou mod de v\u0103nzare \u015fi de marketing. Ei au creat ma\u015fina de \u20ac5.000. Cu acest simplu giumbu\u015fluc, care bine\u00een\u0163eles a presupus ani de planificare \u015fi un proces asiduu \u015fi complex de implementare, au \u00eentors pia\u0163a automobilelor cu fundul \u00een sus. Au \u00eentors-o a\u015fa de bine, \u00eenc\u00e2t acum 80% din Dacii merg la export, \u015fi sunt v\u00e2ndute de trei ori mai multe Dacii in Germania dec\u00e2t \u00een Rom\u00e2nia (http:\/\/www.zf.ro\/zf-english\/dacia-sales-in-germany-three-times-as-high-as-in-romania-in-april-4405790\/<\/a>).<\/p>\n

      \tOrganizatorii F\u00e2nFestului sunt un alt minunat exemplu de capital uman veritabil. \u00centr-o societate care \u00ee\u015fi caut\u0103 \u00eenc\u0103 repere, ei au venit cu un mod ingenios \u015fi efectiv de a mobiliza societatea civil\u0103. Ei au reu\u015fit s\u0103 realizeze ce programe bine finan\u0163ate ale Uniunii Europene, \u015fi ale altor organiza\u0163ii interna\u0163ionale nu au reu\u015fit s\u0103 fac\u0103: s\u0103 scuture con\u015ftiin\u0163a rom\u00e2nilor \u015fi s\u0103-i determine s\u0103 se g\u00e2ndeasc\u0103 la mai mult dec\u00e2t la propriul interes. Au f\u0103cut acest lucru f\u0103r\u0103 resurse, f\u0103r\u0103 o campanie media scump\u0103, baz\u00e2ndu-se pe efortul \u015fi implicarea unei armate din ce \u00een ce mai mare de voluntari.<\/p>\n

      \tDac\u0103 mi\u015fc\u0103ri de genul F\u00e2nFest ajut\u0103 la formarea unei pepiniere de capital uman (oameni care \u00eenva\u0163\u0103 s\u0103 g\u00e2ndeasc\u0103 \u015fi s\u0103 ac\u0163ioneze \u00eentr-un mode diferit), la nivel global, mineritul este cunoscut ca unul din sectoarele economice cu cele mai mici rate de generare a capitalului uman. De altfel, \u00een \u0163\u0103rile dezvoltate, foarte pu\u0163ini oameni mai lucreaz\u0103 \u00een minerit. Iar cei care lucreaz\u0103 \u00een acest sector nu trebuie s\u0103 vin\u0103 cu cine \u015ftie ce inova\u0163ii. Exemplul Ro\u015fiei Montane este c\u00e2t se poate de ilustrativ \u00een acest sens. De pe vremea dacilor \u015fi romanilor, \u015fi p\u00e2n\u0103 la \u00eenchiderea minei \u00een 2006, tehnicile de minerit nu au evoluat fantastic de mult. \u00cen esen\u0163\u0103, minerii sap\u0103 galerii, scot roc\u0103 afar\u0103, \u015fi \u00eencearc\u0103 s\u0103 separe materialul valoros din aceast\u0103 roc\u0103. De altfel, mare parte din aurul de la Ro\u015fia a fost exploatat deja de c\u0103tre romani, care foloseau tehnici ce nu au fost \u00eembun\u0103t\u0103\u0163ite substan\u0163ial p\u00e2n\u0103 ziua de azi.<\/p>\n

      \tExploat\u0103rile miniere deseori las\u0103 oameni nepreg\u0103ti\u0163i \u00een urm\u0103 odat\u0103 ce resursele exploatate sunt epuizate. Ele nu genereaz\u0103 dezvoltare ci numai venituri \u00een plus. Comunit\u0103\u0163ile miniere ar fi mult mai c\u00e2\u015ftigate dac\u0103 oamenii de acolo ar \u00eenv\u0103\u0163a s\u0103-\u015fi investeasc\u0103 energia \u015fi creativitatea \u00een cizelarea propriului destin. Continuarea exploat\u0103rii aurului la Ro\u015fia nu va face dec\u00e2t s\u0103 prelungeasc\u0103 un deznod\u0103m\u00e2nt deja cunoscut. Din Valea Jiului p\u00e2n\u0103 \u00een Baia de Arie\u015f (mai jos pu\u0163in de Ro\u015fia Montan\u0103), mineritul \u015fi-a dovedit incapacitatea de a sus\u0163ine o economie local\u0103 s\u0103n\u0103toas\u0103. Mai mult, mineritul a demonstrat c\u0103 las\u0103 \u00een urm\u0103 o for\u0163\u0103 de munc\u0103 care cu greu poate fi reconvertit\u0103. Niciun guvern responsabil din lumea asta nu ar trebui s\u0103 \u00eencurajeze dezvoltarea industriei mineritului \u2013 aceasta nu numai c\u0103 are un efect disruptiv asupra economiei reale, dar \u015fi amaneteaz\u0103 viitorul comunit\u0103\u0163ilor locale prin angajarea lor \u00een activit\u0103\u0163i cu pu\u0163in\u0103 inova\u0163ie \u015fi f\u0103r\u0103 perspectiv\u0103 de viitor.<\/p>\n

      \tE normal ca oamenii din Ro\u015fia s\u0103 doreasc\u0103 s\u0103 aibe un loc de munc\u0103, \u015fi s\u0103 aibe un venit care s\u0103 le permit\u0103 s\u0103 aibe grij\u0103 de ei \u015fi de familile lor. M\u0103 \u00eentreb \u00eens\u0103 c\u0103\u0163i din noii angaja\u0163i preconiza\u0163i vor veni de la nivel local \u015fi regional. Mineri care \u015fi-au c\u0103\u015ftigat traiul t\u0103ind \u00een piatr\u0103 vor trebui practic reconverti\u0163i \u00een pirotehni\u015fti \u015fi \u015foferi de basculante gigant. Chiar dac\u0103 to\u0163i noii angaja\u0163i vor veni de la nivel local, costul ecologic, social, \u015fi economic al unei noi exploat\u0103ri nu justific\u0103 investi\u0163ia. \u00cen America, speciali\u015ftii economici lucreaz\u0103 la dezvoltarea unui sistem de \u201eContabilitate Verde\u201d. Acest sistem va presupune o mai bun\u0103 inventariere a costurilor de mediu \u015fi sociale ale proiectelor de investi\u0163ii \u2013 practic va fi o variant\u0103 \u00eembun\u0103t\u0103\u0163it\u0103 a procedeului de analiz\u0103 cost-beneficii. Printre altele, se sper\u0103 c\u0103 acest nou sistem sa \u00eencurajeze proiecte de exploatare minier\u0103 cu efecte negative minime\u00a0asupra mediului \u015fi asupra comunit\u0103\u0163ilor locale.<\/p>\n

      \tDe altfel, organiza\u0163ii interna\u0163ionale ca Banca Mondial\u0103 fac studii de mediu riguroase pentru fiecare proiect de investi\u0163ii \u00een care se implic\u0103, \u015fi refuz\u0103 proiectele care nu respect\u0103 criterii ecologice bine definite. Printre proiecte a c\u0103ror finan\u0163are a fost refuzat\u0103 de Banca Mondial\u0103 se num\u0103r\u0103 \u015fi cel propus de Gold Corporation pentru exploatarea aurului de la Ro\u015fia Montan\u0103.<\/p>\n

      \tUnii spun c\u0103 \u00een ciuda num\u0103rului mic de oameni care ar fi angaja\u0163i la nivel local, \u015fi \u00een ciuda impactului negativ asupra mediului, impactul economic asupra localit\u0103\u0163ii \u015fi asupra regiunii va fi unul pozitiv, \u015fi justific\u0103 investi\u0163ia. Nu \u015ftiu cine le-a f\u0103cut studiile de impact, dar sunt aproape sigur c\u0103 nu a fost cineva care s\u0103 \u015ftie despre ce vorbe\u015fte.<\/p>\n

      \t\u00cen sine, studiile de impact economic, a c\u0103ror baz\u0103 a fost pus\u0103 de un alt laureat al Premiului Nobel \u2013 Wassily Leontieff, sunt relativ simple ca \u015fi concept, dar necesit\u0103 un volum mare de date (pentru fiecare sector economic dintr-o economie) \u015fi presupun un proces relativ complex de implementare. \u00cen principiu, aceste studii pleac\u0103 de la premisa c\u0103 sectoarele unei economii sunt inter-conectate. Ca atare, o schimbare pozitiv\u0103 \u00eentr-un sector va avea un efect pozitiv asupra altor sectoare. Cu c\u00e2t o economie are sectoare mai bine conectate \u00eentre ele, cu at\u00e2t aceste efecte pozitive vor fi mai mari.<\/p>\n

      \tS\u0103 lu\u0103m din nou exemplu Daciei. Dac\u0103 uzina de la Mioveni hot\u0103r\u0103\u015fte s\u0103 \u00ee\u015fi largeasc\u0103 produc\u0163ia cu 1.000 de unit\u0103\u0163i, va avea efect direct asupra economiei locale prin angajarea de personal \u00een plus \u015fi prin generarea unor venituri mai mari la nivel local (efect direct). \u00cen plus, decizia lor de a-\u015fi l\u0103rgi produc\u0163ia va afecta pozitiv toate firmele din amonte care furnizeaz\u0103 componente, \u015fi toate firmele din aval care v\u00e2nd \u015fi folosesc Dacii (efect indirect). Mai mult, ventiturile \u00een plus ob\u0163inute de angaja\u0163ii Dacia \u015fi de angaja\u0163ii firmelor furnizoare \u015fi distribuitoare, vor curge \u00een economia local\u0103 \u015fi regional\u0103 (efect indus).<\/p>\n

      \tPlec\u00e2nd de la aceast\u0103 baz\u0103 e u\u015for de dedus c\u0103 o exploatare minier\u0103 nu poate s\u0103 aibe dec\u00e2t un impact minim asupra economiei locale \u015fi regionale. Mineritul aurului la noi \u00een \u0163ar\u0103 este foarte slab conectat cu alte sectoare economice. Nu prea exist\u0103, de exemplu, industrii care s\u0103 foloseasc\u0103 aurul \u00een procese tehnologice, iar singurii furnizori de care au nevoie asemenea exploat\u0103ri sunt produc\u0103torii de dinamit\u0103. \u00cen mare parte, aurul este scos, prelucrat la fa\u0163a locului, \u015fi v\u0103ndut mai departe. Nici m\u0103car salariile \u00een plus nu vor genera mare v\u00e2lv\u0103 av\u0103nd \u00een vedere num\u0103rul relativ mic de angaja\u0163i noi \u015fi timpul scurt de exploatare.<\/p>\n

      \tDe altfel, studii dup\u0103 studii au demonstrat c\u0103 exploat\u0103rile miniere au un impact economic minim asupra economiilor locale. Citi\u0163i de exemplu articolul lui L.C. Stilwell, \u201e An input-output analysis of the impact of mining on the South African economy\u201d. Dac\u0103 nu ave\u0163i apetit pentru studii academice, uita\u0163i-v\u0103 numai la situa\u0163ia \u00een care se afl\u0103 comunit\u0103\u0163ile miniere de pe glob. Nu exist\u0103 nici o alt\u0103 industrie care s\u0103 fi generat mai multe ora\u015fe fantom\u0103 dec\u00e2t industria minier\u0103. Ru\u015fii se chinuie acuma s\u0103 g\u0103seasc\u0103 o solu\u0163ie pentru cele peste 400 de ora\u015fe monoindustriale mo\u015ftenite din Epoca de Aur, \u015fi care acoper\u0103 teritoriul rusesc de la Volga p\u00e2n\u0103 la Vladivostock.
      \t      <\/a><\/p>\n

      \tO Ro\u015fie Montan\u0103 mai accesibil\u0103 \u015fi mai vizibil\u0103<\/strong><\/h2>\n

      \t\u00cen fiecare an Banca Mondial\u0103 public\u0103 un raport de anvergur\u0103 pe o tem\u0103 bine stabilit\u0103. \u00cen func\u0163ie de autori \u015fi de tema aleas\u0103, acest raport este mai mult sau mai pu\u0163in bun. Cel pe care l-au publicat \u00een 2009 (World Development Report 2009: Reshaping Economic Geography<\/em>) este genial. Dac\u0103 sunte\u0163i pasiona\u0163i de economie, merit\u0103 s\u0103-l frunz\u0103ri\u0163i \u2013 e una din cele mai bune lucr\u0103ri economice scrise \u00een ultimul timp.<\/p>\n

      \tDar nu m\u0103 intereseaz\u0103 at\u00e2t de mult s\u0103 aduc lauri raportului BM, c\u00e2t a\u015f dori s\u0103 vorbesc despre c\u00e2teva din ideile discutate acolo. Una din ideile de baz\u0103 se refer\u0103 la importan\u0163a geografiei. \u00cen teoria economic\u0103 clasic\u0103, geografia rar joac\u0103 un rol, \u015fi modele economice sunt construite presupun\u00e2nd un spa\u0163iu geografic plat. \u00cen realitate \u00eens\u0103 geografia este mai important\u0103 dec\u00e2t toate politicile economice. Pozi\u0163ia geografic\u0103 a unei \u0163\u0103ri are un rol zdrobitor \u00een performan\u0163a sa economic\u0103. Primele civiliza\u0163ii au ap\u0103rut pe c\u0103mpiile fertile din Orientul Mijlociu, unde au putut s\u0103 practice agricultura la scar\u0103 mare. Primele imperii (cel grec, \u015fi cel roman) s-au dezvoltat \u00een interiorul unor peninsule bine protejate de mun\u0163i. Primele state europene au avut \u015fansa s\u0103 poat\u0103 domestici mai multe plante \u015fi mai multe animale dec\u00e2t confra\u0163ii lor din America, Africa, \u015fi Asia, datorit\u0103 climatului \u015fi a\u015fez\u0103rii geografice favorabile (citi\u0163i\u00a0Guns, Germs, and Steel\u00a0<\/em>pe tema asta, \u015fi v\u0103 garantez c\u0103 nu o s\u0103 regreta\u0163i). Ca atare au reu\u015fit s\u0103 se dezvolte mai repede.<\/p>\n

      \t\u015ei \u00een ziua de azi, c\u0103nd distan\u0163ele s-au mic\u015forat datorit\u0103 inova\u0163ilor \u00een sectorul transportului, geografia joac\u0103 un rol la fel de mare. Harta de mai jos ilustreaz\u0103 acest lucru bine. Astfel, cele mai dezvoltate zone \u00een Uniunea European\u0103 sunt cele din interiorul continentului. Practic, pozi\u0163ia lor geografic\u0103 favorabil\u0103 le permite s\u0103 fac\u0103 comer\u0163 \u00een patru direc\u0163ii. \u00cen Europa, cu c\u00e2t o \u0163ar\u0103 este mai aproape de acest motor economic, cu at\u00e2t este mai dezvoltat\u0103.<\/p>\n

      \t\"\"<\/span><\/p>\n

      \tNe\u015fansa Rom\u00e2niei este c\u0103 este la ceva distan\u0163\u0103 de acest motor. \u015eansa noastr\u0103 este c\u0103 acum suntem membrii UE. Ca parte a unui bloc econmic comun, distan\u0163a fa\u0163\u0103 de pie\u0163ele din Europa de Vest s-au redus, fiind mult mai u\u015for comer\u0163ul \u00een acea direc\u0163ie. Peste 70% din exporturile Rom\u00e2niei merg acum spre UE, iar jude\u0163ele cele mai dezvoltate din Rom\u00e2nia sunt cele care fac leg\u0103tura dintre Bucure\u015fti (cea mai mare pia\u0163\u0103 din Rom\u0103nia, \u015fi principalul motor al economiei noastre) \u015fi pie\u0163ele din Vest. Aceste jude\u0163e formeaz\u0103 practic un calapod al dezvolt\u0103rii. Cu c\u00e2t o regiune este racordat\u0103 mai bine la pie\u0163e mari de desfacere, cu at\u00e2t este mai dezvoltat\u0103.<\/p>\n

      \tPentru Ro\u015fia Montan\u0103, ca \u015fi pentru alte localit\u0103\u0163i asemenea ei, dezvoltarea unei alternative la minerit presupune mic\u015forarea distan\u0163ei fa\u0163\u0103 de pie\u0163ele mari din zon\u0103 (Alba), din regiune (Cluj), din \u0163ar\u0103 (Bucure\u015fti, Timi\u015foara, etc.), \u015fi din afar\u0103. Cu c\u00e2t va fi mai u\u015for de ajuns la Ro\u015fia Montan\u0103, cu at\u00e2t va fi mai u\u015for de dezvoltat o baz\u0103 economic\u0103 sustenabil\u0103. De altfel un studiu\u00a0 al ora\u015felor mono-industriale din Europa (Phoenix Cities<\/em>) arat\u0103 c\u0103 racordarea la centre de cre\u015ftere din apropiere este un element crucial pentru rena\u015fterea ora\u015felor mono-industriale. Proximitatea permite un flux de oameni \u015fi idei, \u015fi ajut\u0103 la na\u015fterea unei noi baze economice.<\/p>\n

      \t\u00cen afar\u0103 de investi\u0163ile necesare \u00een infrastructur\u0103 (drumul p\u00e2n\u0103 la Ro\u015fia este destul de prost \u015fi mi-ar place mult s\u0103 v\u0103d ren\u0103scut\u0103 moc\u0103ni\u0163a de pe Valea Arie\u015fului), Ro\u015fia poate fi racordat\u0103 mai bine la pie\u0163e printr-o informare bun\u0103, \u015fi prin cre\u015fterea num\u0103rului de oameni care merg s\u0103 viziteze locurile de acolo. Ar fi bine de exemplu dac\u0103 ar exista o pagin\u0103 web (poate exist\u0103 deja una) care s\u0103 informeze oamenii ce fel de curse urc\u0103 \u00een sus pe Valea Arie\u015fului, \u015fi cum e mai u\u015for de ajuns la Ro\u015fia. Cu c\u00e2t vor fi mai mul\u0163i oameni care s\u0103 \u00ee\u015fi fac\u0103 drum spre Ro\u015fia, cu at\u00e2t va cre\u015fte mai mult \u015fi oferta de curse \u00een zon\u0103. Cu c\u00e2t vor fi mai multe curse \u00een zon\u0103, cu at\u00e2t va fi mai u\u015for pentru localnici s\u0103 fac\u0103 naveta \u015fi s\u0103 lucreze la firme din regiune. Astfel, pia\u0163a muncii poate fi l\u0103rgit\u0103 de la nivel local, la nivel regional. Dac\u0103 Ro\u015fienii nu g\u0103sesc de lucru imediat \u00een Ro\u015fia, se pot orienta spre alte ora\u015fe \u015fi a\u015fez\u0103ri din zon\u0103.<\/p>\n

      \tConsiliul Jude\u0163ean Alba \u015fi Consiliul Jude\u0163ean Cluj ar putea \u00eencerca s\u0103 acceseze finan\u0163are european\u0103 pentru \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea infrastructurii din zon\u0103. Noi to\u0163i am putea ajuta la racordarea Ro\u015fiei la lume, merg\u00e2nd acolo.
      \t      <\/a><\/p>\n

      \tO Ro\u015fie Montan\u0103 integrat\u0103 la nivel regional<\/strong><\/h2>\n

      \tRo\u015fia Montan\u0103 poate s\u0103 \u00ee\u015fi creeze un viitor \u00een afara mineritului, \u015fi o poate face prin eforturi proprii. Are \u00eens\u0103 mult mai mult de c\u00e2\u015ftigat dac\u0103 \u00ee\u015fi va croi o strategie de dezvoltare care s\u0103 se integreze bine la nivel regional. Pe principiul unde-s doi puterea cre\u015fte, Ro\u015fia poate, de exemplu, deveni o atrac\u0163ie important\u0103 a unui circuit turistic regional. Valea Arie\u015fului are o lungime de 150 Km \u015fi cei care au vizitat-o \u015ftiu c\u0103 este de o frumuse\u0163e unic\u0103.<\/p>\n

      \tValea Arie\u015fului<\/strong><\/p>\n

      \t\"\"<\/span><\/p>\n

      \tZona con\u0163ine numeroase pe\u015fteri, peisaje alpine, zone de drume\u0163ie montan\u0103, \u015fi alte a\u015fez\u0103ri cu profil minier. Una din fostele localit\u0103\u0163i miniere, Rimetea a f\u0103cut deja tranzi\u0163ia de la localitate minier\u0103 la localitate turistic\u0103 de succes. Patru luni pe an locurile de cazare din Rimetea sunt ocupate complet, \u015fi turi\u015fti continu\u0103 s\u0103 vin\u0103 \u015fi \u00een extra-sezon.<\/p>\n

      \t\u00cen afar\u0103 de peisaje frumoase, Ro\u015fia Montan\u0103 mai dispune de 150 de kilometrii de galerii \u2013 c\u00e2t toat\u0103 valea Arie\u015fului (imaginea de mai sus v\u0103 d\u0103 o idee a sc\u0103rii acestor re\u0163ele subterane). Aceste galerii au fost s\u0103pate de romani, de habsburgi, de bandi\u0163i, de \u00eentreprinz\u0103tori priva\u0163i, \u015fi de comuni\u015fti. Valoarea lor de patrimoniu \u015fi turistic\u0103 este inestimabil\u0103. \u00cen acei mun\u0163i se afl\u0103 practic o radiografie a istoriei Rom\u0103niei. Ar fi frumos ca \u00een loc s\u0103 radem aceast\u0103 foaie a istoriei noastre, s\u0103 ad\u0103ug\u0103m noi o alt\u00e2 foaie.<\/p>\n

      \tG\u00e2ndi\u0163i-v\u0103 numai c\u00e2te lucruri s-ar putea face cu 150 km de galerii amenajate pentru vizitatori. Cei care a\u0163i vizitat Salina de la Turda a\u0163i v\u0103zut c\u0103 se poate \u2013 peste 400,000 de turi\u015fti merg acum acolo anual. Salina de la Turda, galeriile romane de la Ro\u015fia, \u015fi alte exlpoat\u0103ri antice din zon\u0103 pot fi integrate \u00eentr-un circuit regional. Acest circuit regional poate fi legat la un loc prin repunerea \u00een circula\u0163ie a moc\u0103ni\u0163ei ce lega odinioar\u0103 Turda \u015fi C\u00e2mpeni.\u00a0Din p\u0103cate nu am datele \u015fi cuno\u015ftin\u0163ele necesare (\u00een afara excursilor f\u0103cute zon\u0103) pentru o analiz\u0103 am\u0103nu\u0163it\u0103 a poten\u0163ialului de dezvoltare regional\u0103 a zonei. \u00cen mod ideal \u00eens\u0103, ar trebui urm\u0103rite obiective \u015fi \u00een afara turismului, pentru a crea o baz\u0103 economic\u0103 regional\u0103 mai divers\u0103 \u015fi mai rezistent\u0103 la fluctua\u0163ii \u015fi factori exogeni (de exemplu un sezon turistic slab datorit\u0103 vremii proaste). \u00cen mod ideal, ar trebui g\u00e2ndit\u0103 o strategie de dezvoltare regional\u0103 \u00een str\u00e2ns\u0103 cosultare cu comunit\u0103\u0163ile locale.
      \t      <\/a><\/p>\n

      \tViitorul alternativ al Ro\u015fiei Montane se cl\u0103de\u015fte deja<\/strong><\/h2>\n

      \tO discu\u0163ie avut\u0103 diminea\u0163a devreme a generat ideea pentru eseul acesta. Eram la F\u00e2nFest 2011, \u015fi \u00eemp\u0103r\u0163eam camera cu doi prieteni. Cum ne-am sculat prea devreme pentru a ne \u00eencepe ziua, \u015fi prea t\u00e2rziu pentru a ne duce iar\u0103\u015fi la culcare, ne-am pus s\u0103 discut\u0103m despre ce s-ar putea face \u00een Ro\u015fia Montan\u0103 \u00een afara mineritului.<\/p>\n

      \tEu am venit cu proiecte grandilomane de investi\u0163ie \u00een infrastructur\u0103 \u015fi proiecte de dezvoltare regional\u0103. (Am dezvoltat aceste idei, pe un ton mai re\u0163inut, mai sus.) Unul dintre prieteni mi-a atras \u00eens\u0103\u00a0aten\u0163ia c\u0103 tendin\u0163a noastr\u0103, c\u00e2nd vine vorba de planuri de viitor, este s\u0103 complic\u0103m inutil lucrurile \u015fi s\u0103 imagin\u0103m totul la superlativ. Ne uit\u0103m la partea macro, dar uit\u0103m de partea micro \u2013 care de multe ori e mult mai important\u0103. Solu\u0163ile cele mai bune vin de obicei de la cei care sunt cel mai mult afecta\u0163i de ele \u2026 iar solu\u0163ile veritabile de dezvoltare ar trebui s\u0103 vin\u0103 \u00een primul r\u00e2nd de la ei.<\/p>\n

      \tOamenii de acolo au deja multe idei bune, \u015fi mul\u0163i au g\u0103sit foarte repede alternativa la minerit. Unii au ferme organice, al\u0163ii produc lapte pe care ajung s\u0103 \u00eel v\u0103nd\u0103 p\u00e2n\u0103 la Sighi\u015foara; unii au pensiuni, al\u0163ii au pornit mici restaurante \u015fi baruri. F\u00e2n Festul, prin simplul fapt c\u0103 este desf\u0103\u015furat acolo, aduce venituri suplimentare \u00een localitate \u015fi face \u00eentreaga zon\u0103 mult mai vizibil\u0103 la nivel na\u0163ional \u015fi interna\u0163ional. Am v\u0103zut la F\u00e2nFest oameni din Cehia, Fran\u0163a, Olanda, America. Vin de peste tot \u015fi pleac\u0103 \u00eenc\u00e2nta\u0163i. Mul\u0163i dintre ei, cum au fost ni\u015fte colegi de camer\u0103 din Cehia, vin an de an la Ro\u015fia.<\/p>\n

      \tViitorul Ro\u015fiei Montane f\u0103r\u0103 minerit a \u00eenceput deja s\u0103 fie cl\u0103dit!<\/p>\n

      \tPute\u0163i s\u0103 ajuta\u0163i si voi la aceast\u0103 construc\u0163ie, care a pornit de la nivelul oamenilor de r\u00e2nd, \u015fi care tot de ei e sus\u0163inut\u0103. Vizita\u0163i zona, face\u0163i ture de training cu firma, face\u0163i excursii cu \u015fcoala (\u0163ine\u0163i-v\u0103 de profesorii vo\u015ftri s\u0103 v\u0103 aduc\u0103 \u00een zon\u0103), face\u0163i o \u015fcoal\u0103 de var\u0103 de arhitectur\u0103, restaurare \u015fi arheologie (cum o fac cei de la ARA din Bucure\u015fti), face\u0163i o tab\u0103r\u0103 de art\u0103 \u015fi fotografie, face\u0163i turul galeriilor, sta\u0163i de vorb\u0103 cu oamenii, vede\u0163i care le este p\u0103sul, m\u00e2nca\u0163i bine (s\u0103 v\u0103 priasc\u0103 vacan\u0163a), bate\u0163i zona \u00een lung \u015fi-n lat, veni\u0163i la F\u00e2n Fest, face\u0163i voi F\u00e2n Festul vostru, scrie\u0163i deputatului\/deputatei care v\u0103 reprezint\u0103 \u015fi spune\u0163i-le c\u0103 nu dori\u0163i minerit la Ro\u015fia, blogui\u0163i, scrie\u0163i articole, face\u0163i art\u0103, exprima\u0163i-v\u0103 \u00een public, spune\u0163i prietenilor buni, lua\u0163i-i si pe ei cu voi, lua\u0163i \u015fi pe vecini \u015fi pe necunoscu\u0163i, scrie\u0163i un c\u00e2ntec despre Ro\u015fia (\u015fi trimite\u0163i-l \u015fi mie), merge\u0163i \u015fi c\u0103uta\u0163i iubirea la Ro\u015fia \u015fi v\u0103 garantez c\u0103 ve\u0163i g\u0103si m\u0103car iubirea pentru zon\u0103 \u015fi oamenii din zon\u0103, bucura\u0163i-v\u0103 de frumos, fi\u0163i darnici, fi\u0163i buni, fi\u0163i noua fa\u0163\u0103 a Rom\u00e2niei.<\/p>\n

      \n
      \t\"\"<\/span><\/div>\n
      \n

      \t\tMarcel Ionescu-Heroiu<\/strong>\u00a0este absolvent al\u00a0Facult\u0103\u021bii de \u0218tiin\u021be\u00a0Economice, Universitatea\u00a0Babe\u0219-Bolyai din Cluj-Napoca, a\u00a0ob\u021binut\u00a0un doctorat \u00een Dezvoltare Regional\u0103 de la Cornell University din Ithaca, New York\u00a0\u0219i\u00a0lucreaz\u0103 acum pentru Banca Mondial\u0103 \u00een Washington.<\/p>\n

      \n

      \t\tArticolul original<\/a><\/p>\n

      \n

      \t\t\u00a0<\/p>\n<\/p><\/div>\n

      \t\u00a0<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

      O s\u0103 \u00eencep acest articol prin a spune c\u0103 \u00een lupta care se duce pentru Ro\u015fia Montan\u0103, nu sunt un observator neutru. Mi-am ales tab\u0103ra…<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":6267,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[27],"tags":[1169,1168,182,1167,1166,1165,555,281],"class_list":["post-6273","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-economie","tag-aries","tag-arieseni","tag-aur","tag-dezvoltare","tag-miraj","tag-montana","tag-rosia","tag-viitor"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/6273","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=6273"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/6273\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/6267"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=6273"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=6273"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=6273"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}