{"id":6293,"date":"2013-02-11T15:10:03","date_gmt":"2013-02-11T15:10:03","guid":{"rendered":"https:\/\/noi3.org\/site\/?p=6293"},"modified":"2013-02-11T15:10:03","modified_gmt":"2013-02-11T15:10:03","slug":"de-ce-nu-este-romania-altfel-adevarurile-lui-lucian-boia","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/site.noi3.org\/?p=6293","title":{"rendered":"De ce nu este Rom\u00e2nia altfel. Adev\u0103rurile lui Lucian Boia"},"content":{"rendered":"
\t\u00a0<\/div>\n

\t\"europe_1300\"<\/p>\n

\tC\u00e2teva afirma\u0163ii f\u0103cute de Lucian Boia \u00een cartea \u201eDe ce este Rom\u00e2nia altfel\u201c nu corespund realit\u0103\u0163ii. Volumul \u00eencearc\u0103 s\u0103 sugereze c\u0103 a) rom\u00e2nii sunt o ras\u0103 inferioar\u0103, b) Rom\u00e2nia e un stat artificial, care n-ar trebui s\u0103 existe, c) locuitorii acestor meleaguri sufer\u0103 de un retard istoric, cultural, educa\u0163ional \u015fi de orice alt\u0103 natur\u0103, imposibil de surmontat<\/strong>.<\/p>\n

<\/p>\n

\t\"europe_1300\"<\/p>\n

\tHarta Europei la 1.300. Valahia si Moldova erau deja constituite ca formatiuni statale. Singurele pete albe (neapartinind unui stat centralizat) de pe harta le mai gasim in zona \u0163\u0103rilor baltice, mai precis, pe teritoriul Lituaniei de azi. Lucian Boia afirma ca \u0163arile romane au fost \u201cde departe\u201d ultimele formate in Europa.<\/em><\/p>\n

\tC\u00e2teva afirma\u0163ii f\u0103cute de Lucian Boia \u00een cartea \u201eDe ce este Rom\u00e2nia altfel\u201c nu corespund realit\u0103\u0163ii. Volumul \u00eencearc\u0103 s\u0103 sugereze c\u0103 a) rom\u00e2nii sunt o ras\u0103 inferioar\u0103, b) Rom\u00e2nia e un stat artificial, care n-ar trebui s\u0103 existe, c) locuitorii acestor meleaguri sufer\u0103 de un retard istoric, cultural, educa\u0163ional \u015fi de orice alt\u0103 natur\u0103, imposibil de surmontat<\/strong>.
\t\u00cen cele ce urmeaz\u0103, am redat cu bold<\/strong> c\u00e2teva dintre argumentele \u015fi concluziile inexacte \/ exagerate \/ inventate de care Boia, un istoric altfel rezonabil, s-a folosit \u00een construc\u0163ia sa, apoi datele \u015ftiin\u0163ifice care-l contrazic.<\/p>\n

\t1. Rom\u00e2nia e neguvernabil\u0103 \u00eenc\u0103 de la \u00eenceputul \u00eenceputurilor, romanii, prin Traian, au f\u0103cut o gre\u015feal\u0103 c\u00e2nd au cucerit Dacia, eroarea fiind repede reparat\u0103, \u00een secolul urm\u0103tor, de Aurelian, care s-a retras pe linia Dun\u0103rii.<\/strong>
\tCucerirea Daciei a \u00eensemnat salvarea Imperiului Roman intrat \u00een criz\u0103 economic\u0103. De la cronicarii romani au r\u0103mas m\u0103rturii care spun c\u0103, dup\u0103 c\u0103derea Sarmizegetusei, o bog\u0103\u0163ie nemaiv\u0103zut\u0103 s-a rev\u0103rsat asupra Romei. Conform arheologului britanic Julius Bennett, numai comoara lui Decebal luat\u0103 de romani s-a ridicat la 226.800 kilograme de aur \u015fi 453.600 kilograme de argint.
\tSe estimeaz\u0103 c\u0103 Dacia a contribuit apoi, anual, cu 700 de milioane de denari (moned\u0103 de argint care c\u00e2nt\u0103rea 3,1 grame) la economia roman\u0103. Echivalat\u0103 cu valoarea banilor din 2011, suma pompat\u0103 \u00een venele imperiului de Dacia se cifra la peste 2,5 miliarde de dolari anual, istoricii remarc\u00e2nd c\u0103 eroarea despre care vorbe\u015fte Lucian Boia a dus la revitalizarea economiei \u00een Europa roman\u0103 \u015fi la apari\u0163ia a numeroase noi ora\u015fe pe parcursul \u00eentregului imperiu.<\/p>\n

\t2. \u00cen Dacia cucerit\u0103 nici m\u0103car n-au ajuns romani adev\u0103ra\u0163i. Majoritatea zdrobitoare a coloni\u015ftilor cu care a fost populat\u0103 provincia au fost adu\u015fi din regiuni periferice ale imperiului. De aceea leg\u0103tura actualei popula\u0163ii din Rom\u00e2nia cu latinitatea e mai degrab\u0103 una imaginar\u0103.<\/strong>
\tIstoricul Vlad Georgescu a inventariat cele 3.000 de nume descoperite \u00een inscrip\u0163iile care corespundeau perioadei respective din Dacia roman\u0103 \u015fi a stabilit c\u0103 74% dintre acestea erau latine, 14% grece\u015fti \u015fi doar 12 la sut\u0103 \u201ebarbare\u201c (ilirice, celtice, semitice etc). E greu de stabilit procentul de romani get-beget din Dacia ocupat\u0103, dar ideea (subliminal\u0103) a lui Boia, c\u0103 alte provincii ar fi fost colonizate numai cu nativi italici, e absurd\u0103. Nici o popula\u0163ie de zece ori mai mare dec\u00e2t cea din Roma la vremea respectiv\u0103 n-ar fi ajuns pentru a coloniza toate teritoriile cucerite, mai ales c\u0103 Imperiul Roman se estima c\u0103 ajunsese, la 11 ani dup\u0103 cucerirea Daciei, la peste 88 de milioane de locuitori. \u00cen fapt, la ora la care Dacia a fost cucerit\u0103, romanii realizaser\u0103 deja prima globalizare din istorie, \u00eensu\u015fi \u00eemp\u0103ratul Traian fiind de origine spaniol\u0103.<\/p>\n

\t3. Limba rom\u00e2n\u0103 este cel mai pu\u0163in latin\u0103 dintre toate limbile romanice.<\/strong>
\t\u00cen 1949, lingvistul italo-american Mario Pei, pornind de la p\u0103rerea larg r\u0103sp\u00e2ndit\u0103 c\u0103 limba rom\u00e2n\u0103 este cea mai apropiat\u0103 de latin\u0103 ca structur\u0103 dintre toate urma\u015fele acesteia, a f\u0103cut un studiu bazat pe fonologie, inflexiune, sintax\u0103, vocabular \u015fi intona\u0163ie \u015fi a ajuns la urm\u0103toarea ierarhizare (cu c\u00e2t este procentul mai mare, cu at\u00e2t limba respectiv\u0103 e mai \u00eendep\u0103rtat\u0103 de latin\u0103): 1. sardiniana \u2013 8%, 2. italiana \u2013 12%, 3. spaniola \u2013 20%, 4. rom\u00e2na \u2013 23,5%, 5. occitana \u2013 25%, 6. portugheza \u2013 31% \u015fi 7. franceza \u2013 44%. A\u015fadar, rom\u00e2na nu e nici \u201ecea mai latin\u0103\u201c, nici \u201ecel mai pu\u0163in latin\u0103\u201c, aceast\u0103 pozi\u0163ie revenind, de departe, francezei (lucru u\u015for sesizabil, de altfel, pentru oricine).
\tLexicul limbilor rom\u00e2n\u0103 \u015fi italian\u0103 (cea mai apropiat\u0103 de latin\u0103 dintre limbile romanice majore) este similar \u00een propor\u0163ie de 77%.
\t\"Western_and_Eastern_Romania\"<\/a><\/p>\n

\tLimba rom\u00e2n\u0103 face parte din familia limbilor romanice estice. Dintre acestea, in afara de rom\u00e2n\u0103, doar cea din centrul si sudul Italiei a mai supravie\u0163uit.<\/em><\/p>\n

\t4. \u0162\u0103rile rom\u00e2ne sunt ultimele ap\u0103rute \u00een Europa, \u00een secolul al XIV-lea, \u00eent\u00e2rziere care explic\u0103 faptul c\u0103 suntem la coada continentului din toate punctele de vedere.<\/strong>
\tConform conven\u0163iei generale, Voievodatul Moldavia s-a fondat la 1334 \u015fi avea capitala la Baia. C\u00e2t prive\u015fte \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103, Diploma cavalerilor ioani\u0163i men\u0163iona, la 1247, c\u0103 pe acel teritoriu erau patru voievodate: ale lui Ioan, Farca\u015f, Seneslau \u015fi Litovoi., Sunt, \u00eentr-adev\u0103r, printre ultimele forma\u0163iuni statale ap\u0103rute \u00een Europa, dar, din punct de vedere strict statistic, nu ultimele. La \u00eenceputul secolului al XIV-lea, cavalerii ordinului teuton luptau d\u00e9j\u00e0, de multe decenii, \u00eempotriva triburilor baltice p\u0103g\u00e2ne. Samogi\u0163ia a fost ultimul teritoriu cre\u015ftinat din Europa, \u00een secolul al XV-lea. A\u015fadar, acest argument nu este, istoric, valabil.
\t\u00cen plus, chiar dac\u0103 ar fi, nu explic\u0103 nimic. \u00cen aceast\u0103 logic\u0103, SUA, Canada \u015fi Australia ar trebui s\u0103 fie acum printre cele mai \u00eenapoiate state din lume, deoarece au fost colonizate \u015fi au devenit independente de cur\u00e2nd. \u00cen aceea\u015fi categorie ar trebui s\u0103 intre Chile \u015fi Uruguay, din America Latin\u0103. \u015ei invers, revenind pe B\u0103tr\u00e2nul Continent, ar trebui ca Grecia \u015fi Italia s\u0103 fie cele mai dezvoltate \u0163\u0103ri din lume (la b\u0103taie cu Iran, Egipt, India, Irak \u015fi China), deoarece acolo s-au dezvoltat primele civiliza\u0163ii din istorie.<\/p>\n

\t4. Universitatea din Bucure\u015fti s-a \u00eenfiin\u0163at cu 500 de ani \u00een urma celei de la Praga, de exemplu, de aceea nu putem concura cu restul Europei ca nivel de educa\u0163ie \u015fi instruire.<\/strong>
\tMassachusetts Institute of Technology, din Statele Unite, lider mondial \u00een clasamentul universit\u0103\u0163ilor conform criteriului Quacquarelli Symonds (http:\/\/www.topuniversities.com\/university-rankings\/world-university-rankings<\/a><\/strong>), a fost deschis\u0103 publicului \u00een 1865, un an dup\u0103 Universitatea Bucure\u015fti \u015fi, de asemenea, 500 dup\u0103 cea din Praga. Cinci dintre primele institu\u0163ii de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt din lume sunt americane \u015fi au fost fondate, toate, cu sute de ani dup\u0103 cea ceh\u0103. Pe de alt\u0103 parte, KAIST (Korea Advanced Institute of Science & Technology), \u00eenfiin\u0163at\u0103 \u00een 1971 (acum doar 42 de ani!), ocup\u0103 locul 63 \u00een lume, iar Universitatea din Bologna, cea mai veche din lume (anul 1088), e abia pe locul 194. Universitatea Carol, cu care ne compar\u0103 Boia \u015fi care a fost \u00eenfiin\u0163at\u0103 \u00een 1348, ocup\u0103 locul 286 \u00een lume. Dup\u0103 cum se poate observa din r\u00e2ndurile de mai sus, dar \u015fi din site-ul al c\u0103rui link l-am dat, nu exist\u0103 nicio leg\u0103tur\u0103 \u00eentre vechimea institu\u0163iilor de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt \u015fi performan\u0163ele actuale ale acestora, a\u015fa cum sus\u0163ine Boia.
\tArgumentul folosit \u00een carte e irelevant chiar dac\u0103 l\u0103rgim cadrul discu\u0163iei la nivelul \u00eentregii societ\u0103\u0163i. Coreenii, japonezii, israelienii au printre cele mai performante sisteme de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt din lume, de\u015fi au luat startul cu aproape un mileniu \u00een urma Italiei, Fran\u0163ei \u015fi Spaniei.<\/p>\n

\t5. Tot ceea ce este c\u00e2t de c\u00e2t bun \u00een Rom\u00e2nia, tot progresul (at\u00e2t c\u00e2t este), \u00eel dator\u0103m str\u0103inilor. Carol I a fost cel mai mare conduc\u0103tor al \u0163\u0103rii, edificiile arhitectonice de calitate au fost ridicate de francezi. Concluzia lui Boia: rom\u00e2nii n-au fost \u015fi nu sunt capabili de nimic, iar f\u0103r\u0103 minorit\u0103\u0163ile evreiasc\u0103 \u015fi german\u0103, lucrurile ar fi stat \u015fi mai r\u0103u.<\/strong>
\tImportul de cultur\u0103 s-a produs \u00een toate civiliza\u0163iile continentale. Hugheno\u0163ii persecuta\u0163i \u00een Fran\u0163a au modernizat Berlinul la \u00eenceputul secolului al XVIII-lea, Rena\u015fterea francez\u0103 a venit din Italia, italienii \u2013 la r\u00e2ndul lor \u2013 \u015fi-au \u00eenceput revirimentul c\u00e2nd au intrat \u00een contact cu arabii \u015fi bizantinii. \u015ei tot a\u015fa. Fiecare a \u00eenceput de undeva. A\u015fa curge istoria. Fenomenul se nume\u015fte acultura\u0163ie. \u015ei, dac\u0103 rom\u00e2nii au \u00eenv\u0103\u0163at \u00een secolul al XIX-lea de la profesorii, arhitec\u0163ii, guvernantele \u015fi meseria\u015fii francezi, englezi \u015fi nem\u0163i, au fost apoi capabili s\u0103 dea \u00eenapoi lumii genii precum Br\u00e2ncu\u015fi, Cioran, Eliade, Ionesco, Palade.
\tC\u00e2t \u00eel prive\u015fte pe neam\u0163ul Carol I \u2013 cel despre care autorul \u201ea auzit\u201c (argument bizar \u00een condeiul unui istoric care se respect\u0103) c\u0103 ar fi fost declarat cel mai mare rom\u00e2n, dar organizatorii sondajului ar fi m\u0103sluit rezultatele \u2013, prezen\u0163a lui pe tronul Rom\u00e2niei a fost cu adev\u0103rat providen\u0163ial\u0103, dar nu demonstreaz\u0103, de asemenea, nimic. Cu foarte mici pauze, spaniolii au, de 500 de ani, regi str\u0103ini (dinastia de Habsburg \u015fi, apoi, de Bourbon, din aceasta din urm\u0103 f\u0103c\u00e2nd parte, de altfel, \u015fi actualul suveran, Juan Carlos), statele ruse\u015fti au fost \u00eenfiin\u0163ate de vikingi, iar \u0163arul Petru cel Mare se revendica av\u00e2nd str\u0103mo\u015fi germani. De 400 de ani, suedezii sunt condu\u015fi de familii domnitoare cu origini germane \u015fi franceze, momentul de maxim\u0103 glorie fiind atins la 1700, sub conducerea regilor proveni\u0163i din Bavaria. A\u015fadar, concluzia conform c\u0103reia rom\u00e2nii le sunt inferiori celorlalte na\u0163iuni pentru c\u0103 au reu\u015fit independen\u0163a \u015fi intrarea \u00een modernitate sub un rege neam\u0163 este bizar\u0103.<\/p>\n

\t6. Rom\u00e2nii, spre deosebire de celelalte \u0163\u0103ri din regiune, s-au l\u0103sat converti\u0163i la comunism f\u0103r\u0103 s\u0103 se opun\u0103. Au cooperat \u015fi s-au adaptat obedien\u0163i la regimul sovietic, \u00een loc s\u0103-l \u00eenfrunte, ceea ce arat\u0103 duplicitatea \u015fi la\u015fitatea acestui popor.<\/strong>
\tEste, poate, cel mai dureros neadev\u0103r, cu at\u00e2t mai mult cu c\u00e2t Lucian Boia a tr\u0103it perioada comunist\u0103 de la un cap la altul. Istoricul r\u0103suce\u015fte istoria, \u015fterg\u00e2nd cu buretele num\u0103rul enorm de martiri uci\u015fi de comuni\u015fti, epur\u0103rile \u015fi aruncarea \u00een temni\u0163e a sute de mii de oameni, uit\u0103 alte sute de mii care au fost nevoi\u0163i s\u0103 fug\u0103 din \u0163ar\u0103, decapitarea unei \u00eentregi na\u0163iuni prin exterminarea, alungarea sau \u201ereeducarea\u201c celor care au condus-o.
\tNu e vorba doar de intelectualitate, de politicieni \u015fi de preo\u0163ime, ci \u015fi de oamenii simpli. Au existat revolte \u00een\u0103bu\u015fite cu tunul (Nicolae Ceau\u015fescu a participat activ la masacre!) ale \u0163\u0103ranilor care se opuneau colectiviz\u0103rii. Comunismul s-a f\u0103cut \u00een Rom\u00e2nia \u015fi cu concursul nemijlocit al minorit\u0103\u0163ilor (numero\u015fi evrei \u015fi maghiari la v\u00e2rf) \u015fi al drojdiei societ\u0103\u0163ii (infractorii, golanii ora\u015felor \u015fi pleava satelor cooptate \u00een Partid, Mili\u0163ie \u015fi Securitate).
\tSpeciali\u015ftii \u00een domeniu au tras concluzia c\u0103 Rom\u00e2nia (ca \u015fi URSS) a fost victima unui experiment social f\u0103cut pe un \u00eentreg popor. Niciuna dintre \u0163\u0103rile ocupate de ru\u015fi \u00een 1944-1945, cu excep\u0163ia germanilor, n-a suportat o campanie at\u00e2t de violent\u0103 de distrugere a tuturor reperelor \u015fi simbolurilor precum rom\u00e2nii.
\tUn alt eveniment major pierdut pe drum \u00een carte: nic\u0103ieri \u00een Europa de Est nu mai e o alt\u0103 \u0163ar\u0103 unde s\u0103 fi existat rezisten\u0163\u0103 armat\u0103 \u00eempotriva regimului comunist \u00eenc\u0103 aproape 20 de ani dup\u0103 \u00eencheierea r\u0103zboiului, a\u015fa cum s-a \u00eent\u00e2mplat \u00een Rom\u00e2nia!
\tTeza din cartea lui Lucian Boia despre adeziunea poporului rom\u00e2n la comunism nu e nimic altceva dec\u00e2t versiunea propagandei oficiale comuniste de p\u00e2n\u0103 \u00een 1989.<\/p>\n

\t7. \u00cen anii 1970-80, poporul rom\u00e2n se adaptase perfect la noua realitate comunist\u0103, nu mai existau proteste chiar dac\u0103 Securitatea se \u201e\u00eenmuiase\u201c.<\/strong>
\tDup\u0103 epur\u0103rile de o violen\u0163\u0103 extrem\u0103, cu sute de mii de victime, de p\u00e2n\u0103 la mijlocul anilor \u201960 (opozi\u0163ia fiind, practic, exterminat\u0103 \u00een Rom\u00e2nia), riposta a devenit, evident, mai slab\u0103 \u015fi dezorganizat\u0103. Partizanii din mun\u0163i fuseser\u0103 uci\u015fi, liderii politici muriser\u0103 \u00een pu\u015fc\u0103rii, regele \u2013 alungat, intelectualitatea emigrase sau fusese \u201ereeducat\u0103\u201c la Canal. Cu toate acestea, r\u0103bufnirile au continuat. Minerii din Valea Jiului \u00een 1977 \u015fi muncitorii din Bra\u015fov \u00een 1987 au \u00eenfruntat un regim care \u2013 s-a dovedit \u015fi \u00een 1989 \u2013 era decis s\u0103 \u00een\u0103bu\u015fe \u00een s\u00e2nge orice opozi\u0163ie.
\tC\u00e2t prive\u015fte pasivitatea Securit\u0103\u0163ii, Lucian Boia ar trebui s\u0103 le spun\u0103 acest lucru urma\u015filor inginerului Gheorghe Ursu, ucis \u00een b\u0103taie \u00een arest, sau prietenilor istoricului Vlad Georgescu, iradiat la M\u00fcnchen \u015fi mort de cancer galopant \u2013 ca s\u0103 ne rezum\u0103m la doar dou\u0103 exemple din perioada t\u00e2rzie a comunismului. Despre metodele prin care poli\u0163ia politic\u0103 \u00eei lichida pe opozan\u0163ii regimului din interior \u015fi din exterior se poate citi pe larg \u00een cartea \u201eOrizonturi ro\u015fii\u201c, a lui Mihai Pacepa, fost comandant al Securit\u0103\u0163ii fugit \u00een SUA \u00een 1978.<\/p>\n

\t8. Protestatarii de la ultimul miting al lui Ceau\u015fescu nu \u015ftiau nici ei prea bine ce vroiau.<\/strong>
\tAt\u00e2t a \u00een\u0163eles Lucian Boia din ceea ce s-a \u00eent\u00e2mplat atunci, \u00een decembrie 1989, \u00een Bucure\u015fti. C\u0103 oamenii care \u015fi-au \u00eenvins frica \u015fi au murit la Intercontinental \u015fi pe Magheru nu \u015ftiau ce-i cu ei acolo.<\/p>\n

\t9. \u00cen finalul bro\u015furii, ca un corolar, se afirm\u0103, argument\u00e2ndu-se cu \u201e\u015ftiri\u201c luate de la posturile TV, c\u0103 \u201ep\u00e2n\u0103 \u015fi Bulgaria\u201c a luat-o \u00eenaintea Rom\u00e2niei. Statul vecin e dat de Lucian Boia drept exemplu de progres.<\/strong>
\tActualul pre\u015fedinte al Bulgariei a fost bodyguard, asigura paza interlopilor \u00eenainte de a fi propulsat \u00een func\u0163ia actual\u0103. At\u00e2t.<\/p>\n

\tLegende urbane, complexe, stereotipuri, prejudec\u0103\u0163i<\/strong><\/p>\n

\tCu mare succes la public, mediatizat intens, eseul \u201eDe ce este Rom\u00e2nia altfel\u201c se abate sever de la principiile pe care chiar Lucian Boia le-a enun\u0163at \u00een alte c\u0103r\u0163i ale sale. Istoricul a valorificat, \u00een cele 120 de pagini, principalele legende urbane, complexele, stereotipurile \u015fi prejudec\u0103\u0163ile pe care rom\u00e2nii le au despre ei \u00een\u015fi\u015fi, aliment\u00e2ndu-le cu pseudoargumente. Opera sa de p\u00e2n\u0103 acum demonstreaz\u0103, f\u0103r\u0103 putin\u0163\u0103 de t\u0103gad\u0103, c\u0103 Lucian Boia \u015ftia adev\u0103rul c\u00e2nd a scris acest eseu.<\/p>\n

\tP.S. Nu ar fi fost importante r\u00e2ndurile din \u201eDe ce este Rom\u00e2nia altfel\u201c dac\u0103 semn\u0103tura ar fi fost a unui oarecare. Lucian Boia scrie \u00eens\u0103 c\u0103r\u0163i de specialitate \u015fi este profesor la Facultatea de Istorie din cadrul Universit\u0103\u0163ii Bucure\u015fti. Institu\u0163ie de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt superior care se claseaz\u0103 pe locul 601 \u00een lume.<\/strong><\/p>\n

\n

\tArticolul original<\/a><\/p>\n

\n

\t\u00a0<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00a0 C\u00e2teva afirma\u0163ii f\u0103cute de Lucian Boia \u00een cartea \u201eDe ce este Rom\u00e2nia altfel\u201c nu corespund realit\u0103\u0163ii. Volumul \u00eencearc\u0103 s\u0103 sugereze c\u0103 a) rom\u00e2nii sunt…<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":6292,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[32],"tags":[1192,58,382,1194,64,1193,328],"class_list":["post-6293","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-istorie","tag-codasi","tag-europa","tag-evolutie","tag-neadaptati","tag-romania","tag-stagnare","tag-tara"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/6293","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=6293"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/6293\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/6292"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=6293"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=6293"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=6293"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}