{"id":6295,"date":"2013-02-11T18:25:38","date_gmt":"2013-02-11T18:25:38","guid":{"rendered":"https:\/\/noi3.org\/site\/?p=6295"},"modified":"2013-02-11T18:25:38","modified_gmt":"2013-02-11T18:25:38","slug":"radu-baltasiu","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/site.noi3.org\/?p=6295","title":{"rendered":"Regionalizarea. Graba stric\u0103 treaba"},"content":{"rendered":"

\t\"\"<\/em><\/p>\n

\tGraba stric\u0103 treaba<\/em> ar putea fi de bun augur de data aceasta. F\u0103cut\u0103 pe genunchi, federalizarea Rom\u00e2niei (scopul probabil al regionaliz\u0103rii) va sta de la bun \u00eenceput sub semnul lui P\u0103cal\u0103. Este vorba de graba de a pasa suveranitatea na\u0163ional\u0103 direct Bruxelles-ului, dup\u0103 cum declar\u0103 chiar ministrul care p\u0103store\u015fte regionalizarea.<\/span><\/p>\n

<\/p>\n

\t\"\"<\/em><\/p>\n

\tGraba stric\u0103 treaba<\/em> ar putea fi de bun augur de data aceasta. F\u0103cut\u0103 pe genunchi, federalizarea Rom\u00e2niei (scopul probabil al regionaliz\u0103rii) va sta de la bun \u00eenceput sub semnul lui P\u0103cal\u0103. Este vorba de graba de a pasa suveranitatea na\u0163ional\u0103 direct Bruxelles-ului, dup\u0103 cum declar\u0103 chiar ministrul care p\u0103store\u015fte regionalizarea.<\/span><\/p>\n

\tDar s\u0103 vedem \u201cfaptele\u201d:<\/span>
\t– GRABA: \u201cCum justitic\u0103 Dragnea aceast\u0103 grab\u0103 de a avea regiuni p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul acestui an? \u201cCel t\u00e2rziu \u00een decembrie trebuie s\u0103 fie func\u0163ionale cu structurile de conducere deja alese, consiliile regionale \u015fi pre\u015fedin\u0163ii sau guvernatori, cum se vor numi. Dorin\u0163a este ca regiunile administrative \u00eenfiin\u0163ate s\u0103 devin\u0103 partenere direct cu Comisia European\u0103.\u201d<\/em>
\t– avem PROMOTERI:\u00a0\u00a0\u201dLiviu Dragnea, vicepremier \u015fi ministru al dezvolt\u0103rii regionale – desemnat de premier s\u0103 se ocupe de proiectul regionaliz\u0103rii – s-a \u00eent\u00e2lnit ieri cu ambasadorul Germaniei la Bucure\u015fti Andreas von Mettenheim, iar tema de discu\u0163ie a fost: cum ar putea beneficia Rom\u00e2nia de expertiza Germaniei (stat federal) \u00een materie de regionalizare?\u201d<\/em>
\t– ARGUMENT? Dragnea recunoa\u015fte c\u0103 regionalizarea va sl\u0103bi statul, \u201ccentralizat\u201d – se gr\u0103be\u015fte s\u0103 adauge ministrul, ca \u015fi c\u00e2nd acesta ar fi un dinozaur sc\u0103pat pe str\u0103zile ora\u015fului, istoria care a condus la apari\u0163ia acestuia fiind inutil\u0103. Regionalizarea ar aduce urm\u0103toarele \u201cbeneficii\u201d societ\u0103\u0163ii: \u201cVor pleca competen\u0163e de la nivelul Guvernului c\u0103tre regiuni, \u00een special competen\u0163e de dezvoltare regional\u0103 [tautologie]. De asemenea, procesul de descentralizare a competen\u0163elor de la nivel ministerial c\u0103tre regiuni \u015fi jude\u0163e va determina o sub\u0163iere a personalului la structurile deconcentrate din jude\u0163e \u015fi, automat, \u015fi la ministere personalul se va diminua.\u201d\u00a0(Ziarul Financiar, 2 feb 2013<\/a>)<\/em><\/p>\n

\tAmbiguitatea, arat\u0103 Heidegger, nu este doar m\u00e2loas\u0103 \u015fi nepl\u0103cut\u0103, dar este drumul sigur c\u0103tre <\/span>nefiin\u0163are<\/em>. La fix. Statul este el \u00eensu\u015fi parte a fiin\u0163\u0103rii unui popor. Mai exact a voin\u0163ei na\u0163ionale. Vom puncta mai jos trei dintre pa\u015fii sl\u0103birii acestei <\/span>fiin\u0163\u0103ri<\/em> (voin\u0163e).<\/span><\/p>\n

\tPu\u0163in context. Mai \u00eent\u00e2i, Rom\u00e2nia devine\u00a0Republica FMI<\/em><\/h3>\n

\t\u00centotdeauna contextul developeaz\u0103 calitatea bun\u0103 sau\u00a0rea<\/em> a unui proiect. A\u015fa cum cu\u0163itul este un excelent instrument de buc\u0103t\u0103rie, acesta poate fi \u015fi o arm\u0103. Regionalizarea, din punctul nostru de vedere, este un proiect care va pune punct unui ciclu de sfert de secol de sl\u0103bire a societ\u0103\u0163ii \u015fi statului rom\u00e2n. Este rezultatul unui stat incompetent care, pe acest fond, a sl\u0103bit societatea, ne\u00eendeplinindu-\u015fi func\u0163iile institu\u0163ionale. Vin acum ni\u015fte de\u015ftep\u0163i care spun c\u0103 tocmai pentru statul e slab \u015fi ineficient, trebuie \u2026 fragmentat (sl\u0103bit \u015fi mai mult). Cum opiniei publice \u00a0nu-i plac (\u00eenc\u0103) proiectele de diminuare a Rom\u00e2niei, oric\u00e2t de nemul\u0163umit\u0103 ar fi de guverne, toat\u0103 discu\u0163ia este ambalat\u0103 \u00eentr-un mesaj privind \u201ceficientizarea\u201d statului, \u201cmodernizarea\u201d acestuia etc.<\/p>\n

\tProcesul, evident din timpul regimului B\u0103sescu, a suferit diverse modific\u0103ri. Mai \u00eent\u00e2i, rela\u0163ia cu FMI. Rom\u00e2nia este cunoscut\u0103 drept una dintre cele mai obediente republici FMI. At\u00e2t de obedient\u0103 este elita guvernant\u0103 \u00eenc\u00e2t a f\u0103cut un \u00eemprumut de 20 de miliarde de euro* <\/span>pe date statistice falsificate <\/em>tocmai pentru a se putea \u00eendatora. O spunea deputatul Ion Stan, deputat PSD, vicepre\u015fedinte al Comisiei comune permanente de control a SRI** , \u00een \u015fedin\u0163a Camerei Deputa\u0163ilor din 14 feb. 2012:<\/span>
\t\u201cPuterea de la Bucuresti este cel putin complice la o manopera sistemica de falsificare a indicatorilor macroeconomici, care a impins la decizii politice gresite, ale caror efecte sunt tradarea de tara, in varianta subminarii economice si a stirbirii suveranitatii si independentei politice, urmare a aservirii fata de organizatii straine. Desi anticipam lipsa vointei politice de a scoate adevarul la lumina legii, este bine sa se stie ca faptele ce urmeaza pot fi cuantificate penal cu detentia pe viata sau inchisoare de la 15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi.<\/span><\/p>\n

\tAstfel, la momentul actual, anul 2012, diferenta dintre datele macroeconomice reale si cele facute oficial publice (dupa \u201cprelucrarea\u201d de catre BNR, Ministerul Finantelor Publice, Institutul National de Statistica, Comisia Nationala de Prognoza) a ajuns, pe calea adancirii diferentei, mentinuta in mod voit, dintre capacitatea administrativa macroeconomica si capacitatea de evolutie a economiei reale si pe calea efectelor dezvoltarii economiei reale, la dimensiuni considerabile. Datele privind produsul industrial brut sunt subevaluate cu circa 20 la suta (PIB real = PIB comunicat public + 20%).<\/span>
\tAceasta subevaluare a datelor economiei reale a fost necesara pentru a se demonstra, pe baza de date false, ca Romania are nevoie de imprumuturi internationale\u201d (<\/span>einforma\u0163ii.ro<\/a><\/em>, 5 martie 2012, <\/span>Cotidianul<\/a><\/em>, 10 ian. 2013).<\/span>
\tNu avem dec\u00e2t s\u0103 r\u0103sfoim ziarele. Orice pas f\u0103cut de guvern\u0103rile din 2008 \u00eencoace s-a f\u0103cut \u201cprin consultarea FMI\u201d.<\/span><\/p>\n

\tBun, din 2009, Rom\u00e2nia a devenit Republic\u0103 a FMI (vezi <\/span>Lista orientativ\u0103<\/em> de la Referin\u0163e; prin fixarea pre\u0163urilor \u015fi salariilor de c\u0103tre FMI Rom\u00e2nia a \u00eencetat s\u0103 fie o economie de pia\u0163\u0103). \u00cen paralel, \u00eencepe procesul de federalizare.<\/span><\/p>\n

\tAl doilea pas: diminuarea con\u015ftiin\u0163ei spa\u0163iului \u015fi a destinului comun<\/h3>\n

\tPrin manual, pres\u0103 de opinie \u201ccivic\u0103\u201d \u015fi enciclopedii. Prin institu\u0163iile care le gestioneaz\u0103. Acestea le putem numi\u00a0funda\u0163ii \u015fi organiza\u0163ii pentru o societate sl\u0103bit\u0103<\/em>. \u00a0Acestea au inundat spa\u0163iul public cu \u201cstudii\u201d \u015fi \u201canalize\u201d, \u201clucr\u0103ri \u015ftiin\u0163ifice\u201d despre \u201cmiturile [presupus comunistoide ale] rom\u00e2nilor\u201d, primitivismul sim\u0163ului comun al acestora, \u0163intind inclusiv dorin\u0163a fireasc\u0103 de unire cu rom\u00e2nii din Basarabia – rom\u00e2nii fiind considera\u0163i \u201cpopula\u0163ii de pe ambele maluri ale Prutului\u201d. Popula\u0163iile, spre deosebire de\u00a0popoare, <\/em> sunt doar entitat\u0103\u0163i statistice, nu au voin\u0163\u0103 na\u0163ional\u0103. \u00a0Prin delegitimarea rosturilor elementare ale societ\u0103\u0163ii – \u00a0rom\u00e2nii sunt venetici \u015fi intoleran\u0163i, cre\u015ftinismul \u015fi familia sunt elemente de retard istoric, aceste funda\u0163ii ale sl\u0103birii societ\u0103\u0163ii au promovat o istorie invers\u0103. Prin aceasta nu doar c\u0103 au denaturat sensul polemicilor sociale – \u00een loc s\u0103 avem discu\u0163ii\u00a0pe proiecte<\/em>, am discutat cai verzi pe pere\u0163i, dar au \u015fi inversat marile valori: a fi rom\u00e2n e o ru\u015fine \u00een opinia funda\u0163iilor pentru o societate sl\u0103bit\u0103. Urmarea fireasc\u0103 este c\u0103 statul nu are fundament. El oricum este dominat de urma\u015fii celor adu\u015fi de URSS \u00een 1944, care au b\u0103gat \u00een pu\u015fc\u0103rii infrastructura viitorului na\u0163ional. Dar, prin delegitimarea rom\u00e2nescului, \u00eens\u0103\u015fi ideea de stat rom\u00e2n este sortit\u0103 anihil\u0103rii \u00een mentalul public. Cunoa\u015ftem teoria statului minimal. Dar statul minimal poate fi foarte bine un stat puternic, dup\u0103 cum o demonstreaz\u0103 thatcherismul britanic. Nu facem confuzia dintre statul minimal \u015fi statul slab, care nu este apt s\u0103-\u015fi \u00eendeplineasc\u0103 func\u0163iile elementare, acela de a asigura dreptul la munc\u0103, educa\u0163ie, s\u0103n\u0103tate, ordine \u015fi siguran\u0163\u0103, care este\u00a0incapacitat <\/em>s\u0103-\u015fi administreze teritoriul chiar \u00een centrul \u0163\u0103rii. \u015ei atunci c\u00e2nd \u00eencearc\u0103, e \u00eenvinuit de funda\u0163iile pentru o societate sl\u0103bit\u0103 de \u2026 na\u0163ionalism.<\/p>\n

\tNici un mecanism al dependen\u0163ei nu se \u0163ine doar prin circuitele financiare. Lumea se poate trezi. Iese \u00een strad\u0103, arunc\u0103 cu cocktailuri Molotov, \u00een fine, nu e obligatoriu.\u00a0Islandezii <\/a>s-au descurcat mai bine dec\u00e2t\u00a0grecii<\/a> (care, \u00eentr-adev\u0103r, au abuzat de instrumentul respectiv \u00een loc\u00a0s\u0103-\u015fi vad\u0103 de treab\u0103<\/a>).<\/p>\n

\tRevenind, este vorba de legea educa\u0163iei nr 1 din 2010 care consacr\u0103 blocajul mental\u00a0indus prin \u015fcoal\u0103<\/em>. Curricula inept\u0103, birocratizarea procesului de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt, umilirea material\u0103 \u015fi psihologic\u0103 a profesorilor, confuzia rolurilor dintre elev \u015fi profesor, exacerbarea\u00a0iredentismului<\/em> \u00een zonele \u00een care statul rom\u00e2n a pierdut\u00a0de facto <\/em>controlul asupra sistemului etc. \u00cen loc s\u0103 gestioneze reformele Bologna, ini\u0163iate \u00een 1999, dar aplicate de Rom\u00e2nia printre primele, din 2003-2004, legea lui Funeriu garanteaz\u0103 produc\u0163ia de oameni f\u0103r\u0103 orientare social\u0103, demnitate civic\u0103 \u015fi na\u0163ional\u0103. Mai exact, produc\u0163ia de cet\u0103\u0163eni a Rom\u00e2niei s-a oprit odat\u0103 cu noua lege a \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului. Dac\u0103 mai apare unul pe ici pe colo, e un efect neinten\u0163ionat. Reforma Funeriu este \u00eens\u0103 doar o latur\u0103 a cle\u015ftelui mental. Cel\u0103lalt apuc\u0103 con\u015ftiin\u0163ele prin c\u0103r\u0163i de istorie, literatur\u0103, filme, care au grij\u0103 s\u0103 minimalizeze p\u00e2n\u0103 la dispari\u0163ie sentimentul nostratic \u015fi cel al demnit\u0103\u0163ii colective. Nu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor \u201cmarile\u00a0filme<\/a>\u201c*** care \u00ee\u015fi bat joc de\u00a0noi <\/em>sunt premiate. Deocamdat\u0103, doar \u00een str\u0103in\u0103tate. \u00cen felul acesta, mancurtizezi 20 de milioane cu tot cu al\u0163i 20 de milioane\u00a0din viitor, etc.. <\/em>Trebuie s\u0103 recunoa\u015ftem, \u00eentreprinderea este temerar\u0103, dar fezabil\u0103. Fondul oricum vine pe \u201creformele\u201d iliesciene, care au adus \u00een mizerie, la propriu, corpul profesoral, dimpreun\u0103 cu marile valori. C\u00e2nd s-a pus problema regener\u0103rii acestui corp social, \u00eensu\u015fi primul ministru de atunci, C\u0103lin Popescu T\u0103riceanu punea \u00een opozi\u0163ie majorarea cu 50% a unor salarii de mizerie cu capacitatea statului de a mai pl\u0103ti pensiile \u015fi de a face investi\u0163ii: \u201cmajorarea salariilor profesorilor cu 50% aduce criza economic\u0103 mondial\u0103 \u00een Rom\u00e2nia\u201d (HotNews, 10 nov. 2008<\/a>)\u2026 Proiectul sl\u0103birii Rom\u00e2niei nu ar fi putut continua dac\u0103 profesorii \u015fi-ar fi c\u00e2\u015ftigat demnitatea material\u0103. Simplu.<\/p>\n

\tDesigur,\u00a0educa\u0163ia rom\u00e2nilor <\/em>nu se face doar la \u015fcoal\u0103. Pentru aceasta exist\u0103 ONG-uri care au chiar ca obiect de activitate minimalizarea con\u015ftiin\u0163ei acestui spa\u0163iu. S-a tot scris despre ca\u0163avencii de la GDS etc. Cel mai atent analist al acestora fiind\u00a0Civic Media<\/a><\/em>. \u00cens\u0103 nu putem s\u0103 nu remarc\u0103m\u00a0astronomicele sume<\/strong> la care au acces cei care administreaz\u0103 lovituri mentalului colectiv rom\u00e2nesc \u015fi u\u015furin\u0163a cu care au liber la\u00a0instrumentele de reconfigurare ale acestuia<\/em>. De pild\u0103, tratatul de istorie gestionat de fizicianul Patapievici avea la dispozi\u0163ie 7 milioane de euro, ca s\u0103 spun\u0103 c\u0103 rom\u00e2nii au fost cre\u015ftina\u0163i de bulgari, rom\u00e2nii fiind o na\u0163iune recent\u0103: \u201c\u201dLa toate acestea se adaug\u0103 o enigm\u0103 filologic\u0103 \u015fi istoric\u0103 de anvergur\u0103, care const\u0103 \u00een faptul c\u0103 aceast\u0103 \u0163ar\u0103, care nu s-a constituit dec\u00e2t foarte recent ca na\u0163iune\u2026 a reu\u015fit s\u0103 \u00ee\u015fi f\u0103ureasc\u0103 o limb\u0103 \u015fi o identitate proprie.,,(p.9). A\u0163i citit bine! \u015ei nerozia e scris\u0103 sub patronajul pre\u015fedintelui Rom\u00e2niei.\u201d (Emilia Corbu<\/a>, 4 iunie 2011). \u015ei aceasta \u00een trei limbi de circula\u0163ie interna\u0163ional\u0103: s\u0103 priceap\u0103 toate cancelariile europene c\u0103 nu avem trecut, deci nu avem legitimitate asupra spa\u0163iului rom\u00e2nesc.<\/p>\n

\tPasul al treilea: \u201cconsultan\u0163a str\u0103in\u0103\u201d pentru acces direct la resurse<\/h3>\n

\tMinistrul care \u201cse ocup\u0103 cu dezvoltarea\u201d – \u00een cazul de fa\u0163\u0103 cu demantelarea <\/span>de jure <\/em>a statului rom\u00e2n, a declarat <\/span>Ziarului Financiar <\/em>c\u0103\u00a0\u201dcel t\u00e2rziu \u00een decembrie trebuie s\u0103 fie func\u0163ionale cu structurile de conducere deja alese, consiliile regionale \u015fi pre\u015fedin\u0163ii sau guvernatori, cum se vor numi.\u201d M\u0103i s\u0103 fie!? \u00a0De aia v-a votat <\/span>poporul rom\u00e2n<\/em>? \u00cen fine, discu\u0163ia cu poporul e deja desuet\u0103. El nu mai exist\u0103 ca \u015fi categorie politic\u0103. Dovada vine \u00een fraza urm\u0103toare, rostit\u0103 de acela\u015fi ministru:<\/span>
\t\u201c<\/span>Dorin\u0163a este ca regiunile administrative \u00eenfiin\u0163ate s\u0103 devin\u0103 partenere direct cu Comisia European\u0103. <\/strong>Vor pleca competen\u0163e de la nivelul Guvernului c\u0103tre regiuni, \u00een special competen\u0163e de dezvoltare regional\u0103.\u201d Textul subliniat precizeaz\u0103 limpede c\u0103 \u00een mintea respectivului ministru conceptul de suveranitate na\u0163ional\u0103 a \u00eencetat s\u0103 mai existe. \u00a0 Este absolut ridicol\u0103 lipsa de \u00een\u0163elegere a faptului c\u0103 <\/span>orice organism european depinde de echilibrul de putere la nivelul continentului. Regionalizarea va crea culoare de acces directe intereselor puterilor dominante str\u0103ine \u00een Rom\u00e2nia<\/strong>. Este simplu. Nu trebuie dec\u00e2t cuno\u015ftin\u0163e minime de cultur\u0103 general\u0103 \u015fi, e adev\u0103rat, istorie. Nu ar fi dec\u00e2t cirea\u015fa de pe tortul privatiz\u0103rilor cu dedica\u0163ie unor puteri europene ca pre\u0163 al \u201cintegr\u0103rii\u201d noastre Europene, \u015fi avem <\/span>c\u00e2teva <\/a>m\u0103rturii <\/a>directe<\/a>*****. Din punct de vedere economic, pentru cei care se ascund dup\u0103 ridicola \u201cstr\u0103inii nu vin s\u0103 ia p\u0103m\u00e2ntul s\u0103-l duc\u0103 la ei\u201d, le reamintim diferen\u0163a dintre ceea ce se produce pentru <\/span>propria <\/em>\u0163ar\u0103\u00a0oriunde \u00een lume (Produs Na\u0163ional Brut) \u015fi ceea ce se produce \u00een interiorul \u0163\u0103rii pentru <\/span>alt\u0103 <\/em>\u0163ar\u0103 (Produs Intern Brut). Scopul oric\u0103rei economii este bun\u0103starea \u2026 comunit\u0103\u0163ilor (PNB), iar acest lucru este fundamentul economiei \u00eenc\u0103 de la Adam Smith. Dezechilibrele dintre statele europene sunt gr\u0103itoare din acest punct de vedere.<\/span><\/p>\n

\tDar s\u0103 revenim la \u201csursele\u201d cele mai probabile ale proiectului. Pe de o parte, avem preocup\u0103rile ruse\u015fti ambalate \u00een teza moldovenist\u0103, care tot ies la iveal\u0103, prin tot felul de \u201cstudii\u201d, ultimul ap\u0103r\u00e2nd chiar zilele acestea (<\/span>Moldova.org, 30 ian. 2013<\/a>). Pe de alt\u0103 parte, observ\u0103m c\u0103 Germania este preocupat\u0103 la cel mai \u00eenalt nivel de chestiune: \u201cLiviu Dragnea, vicepremier \u015fi ministru al dezvolt\u0103rii regionale – desemnat de premier s\u0103 se ocupe de proiectul regionaliz\u0103rii – s-a \u00eent\u00e2lnit ieri cu ambasadorul Germaniei la Bucure\u015fti Andreas von Mettenheim, iar tema de discu\u0163ie a fost: cum ar putea beneficia Rom\u00e2nia de expertiza Germaniei (stat federal) \u00een materie de regionalizare? \u201d (<\/span>Ziarul Financiar, 2 feb 2013<\/a>)<\/span><\/p>\n

\tE bine de \u015ftiut: regiunile sunt parte a crizei bugetare spaniole<\/h3>\n

\tIat\u0103 o sintez\u0103 a unui material din <\/span>The Economist<\/em>, din 24 nov. 2012<\/a>, despre transformarea economiei na\u0163ionale spaniole \u00eentr-un mozaic de economii prebendiale (sinecuri la scar\u0103 regional\u0103) \u015fi a fractur\u0103rii culturii civice prin \u00eendoctrinare \u015fcolar\u0103.<\/span>
\tCatalonia. Caz tipic de regionalizare ira\u0163ionala, in numele unei\u00a0tradi\u021bii\u00a0inventate (te apuc\u0103 r\u00e2sul cu a\u015fa-numitele scrieri, por\u0163i, cruci, bannere cu care e pres\u0103rat ca \u00eentr-un poligon auto Harghita-Covasna). \u201cNa\u0163ionalismul catalan este resentimentar\u201d si, in consecinta, e inapt sa produc\u0103 solutii. Mai mult, mult proclamata autonomie financiara are o problema: \u201cLa nivelul anului 2007, regiunile au avut o pondere de 38% in cheltuielile publice, \u00een timp ce guvernul central a avut o pondere de 18%, fara pensii si ajutorul de somaj.\u201d<\/span><\/p>\n

\t\u201cOponen\u021bii\u00a0[partidelor secesioniste] reclam\u0103 apari\u021bia\u00a0genera\u021biei\u00a0sp\u0103late\u00a0pe creier, inclusiv prin foarte costisitoarea propagand\u0103 [separatist\u0103] din fondurile publice a televiziunii catalane.\u201d<\/span><\/p>\n

\tProblema banilor Cataloniei nu sunt sumele redistribuite de la guvernul central, ci faptul ca \u201cma\u0219in\u0103riile\u00a0locale de partid au pus mana pe casele locale de economii – cajas.\u201d Asa s-a ajuns, de pild\u0103, s\u0103 se\u00a0construiasc\u0103 \u201caeroporturi\u00a0f\u0103r\u0103\u00a0zboruri, centre culturale\u00a0f\u0103r\u0103\u00a0activit\u0103\u0163i culturale, 700 000 de apartamente\u00a0f\u0103r\u0103\u00a0locuitori \u2026\u201d – fenomen generalizat \u00een Spania.<\/span><\/p>\n

\tMecanismul\u00a0administra\u021biei\u00a0locale s-a politizat accentuat \u015fi, consecin\u0163\u0103, acesta s-a deprofesionalizat rapid. etc. etc.<\/span><\/p>\n

\t\u00cen final, baronizarea economiei na\u0163ionale<\/h3>\n

\tPare a fi cel mai palpabil rezultat. Baronul local este cel mai bun releu \u00eentre centrul puterii\u00a0interesate <\/em>\u015fi resursa local\u0103. Relativ u\u015for de satisf\u0103cut, este \u015fi u\u015for de manipulat. \u00cen acela\u015fi timp, fragmentarea economic\u0103 sl\u0103be\u015fte iremediabil p\u00e2n\u0103 la dispari\u0163ie orice control \u201cde la centrul\u201d na\u0163ional. \u00cen plus, eventuala interven\u0163ie de la Bucure\u015fti \u00een previzibilul dezm\u0103\u0163 regional al baronilor ar fi imediat catalogat\u0103 \u00een presa interna\u0163ional\u0103 \u015fi local\u0103 ca \u00a0injusti\u0163ie, un act nedemocratic etc.<\/p>\n

\tIstoria colonialismului britanic \u00een India reprezint\u0103 un caz intresant. India nu a fost neap\u0103rat b\u0103tut\u0103 militar, c\u00e2t supus\u0103 prin manevrarea ierarhiilor interne, \u00eenvr\u0103jbirea mogulilor \u015fi a nawabilor \u00eentre ei. Altfel nu se explic\u0103 cum\u00a0c\u00e2\u0163iva zeci de mii de militari britanici<\/a> au reu\u015fit s\u0103 \u0163in\u0103 sub control un subcontinent cu\u00a0200 de milioane<\/a> vreme de mai bine de 3 secole (1613-1947), mai \u00eent\u00e2i al\u0103turi de olandezi \u015fi francezi, apoi, din a doua parte a sec. al XVIII-lea, doar pentru Anglia. Profiturile East India Company atingeau la mijlocul sec. XIX nivelul a \u00a0\u201dsute \u015fi mii la sut\u0103 beneficiu\u201d, dup\u0103 cum ne aduce Fernand Braudel m\u0103rturia unui politician britanic (Braudel, \u201cTimpul lumii\u201d, Meridiane, Bucure\u015fti, 1989, vol II, p.271). Iat\u0103 textul-m\u0103rturisire din Encyclopaedia Britannica: \u201cAs British sovereignty spread, new land-revenue devices were soon instituted, which resulted in raising the revenue to finance the consolidation of power in India and the conquest of other regions, breaking up the old system of self-sufficient and self-perpetuating villages and supporting an elite whose self-interests would harmonize with British rule.\u201d (Britannica online<\/a>)<\/p>\n

\tPentru ce s\u0103 desfac ma\u015fina \u00een loc s\u0103 schimb \u015foferul?<\/h3>\n

\t\u00cen momentul de fa\u0163\u0103 Rom\u00e2nia este contributor net la UE. Din 2007 p\u00e2n\u0103 \u00een 2012, Rom\u00e2nia a v\u0103rsat la bugetul UE 7 miliarde de euro \u015fi a primit pu\u0163in peste 1 miliard de euro (Business24.ro, 30 mai 2012<\/a>). A\u015fa numitele \u201cproiecte europene\u201d sunt, de fapt, proiecte rom\u00e2ne\u015fti, cu bani rom\u00e2ne\u015fti, triate de birocra\u0163ia de la Bruxelles. Trebuie s\u0103 recunoa\u015ftem, ru\u015fii nu au reu\u015fit niciodat\u0103 s\u0103 prezinte vreun proiect de succes f\u0103cut cu bani rom\u00e2ne\u015fti ca fiind al lor, \u00eendictatura comunist\u0103<\/em>. \u00centre timp, rela\u0163iile cu publicul au evoluat, la fel \u015fi politica transna\u0163ional\u0103. \u00cen aceste condi\u0163ii, ceea ce trebuie reconfigurat este rela\u0163ia statului rom\u00e2n cu UE, nu trimiterea administr\u0103rii na\u0163ionale \u00een necunoscut. Intr\u0103m astfel \u00een acela\u015fi tip de reform\u0103 ca \u015fi privatiz\u0103rile: am lichidat industriile pe motiv de neperforman\u0163\u0103 \u00een loc s\u0103 reform\u0103m\/trimitem \u00een justi\u0163ie managementul lor. De data aceasta trimitem \u00een cea mai grav\u0103 incertitudine cel mai important vehicol al unui popor prin istorie: statul s\u0103u, un drept c\u00e2\u015ftigat cu mult\u0103 sudoare \u015fi s\u00e2nge. \u015ei nici m\u0103car nu \u015ftim de ce, dar \u201ctotul trebuie f\u0103cut p\u00e2n\u0103 \u00een decembrie.\u201d<\/p>\n

\t* Rom\u00e2nia a \u00eemprumutat 20 miliarde de euro de la FMI, pe doi ani, conform acordului semnat \u00een martie 2009.\u00a0Era cel mai mare \u00eemprumut luat de Rom\u00e2nia de la FMI<\/strong>. Banii trebuie rambursa\u0163i p\u00e2n\u0103 \u00een 2015, cu o dob\u00e2nd\u0103 de 3,5%. Scopul declarat: reluarea credit\u0103rii \u00een economia na\u0163ional\u0103.\u00a0Dat\u0103 fiind sl\u0103biciunea structural\u0103 a economiei rom\u00e2ne\u015fti, m\u0103surile de austeritate impuse \u015fi plata ratelor garanteaz\u0103 practic imposibilitatea lipsei de manevr\u0103 a Rom\u00e2niei \u00een peisajul investi\u0163ional\u00a0intern<\/em> \u015fi men\u0163inerea economiei \u00eentr-o stare de mediocritate \u015fi dependen\u0163\u0103. <\/strong>De altfel, Jefrey Franks, recuno\u015ftea la doi ani dup\u0103 semnarea acordului, c\u0103 acesta a fost un e\u015fec (\u00een raport cu scopurile \u201cbune\u201d, declarate public): \u201cEste pentru prima dat\u0103 c\u00e2nd un \u00eenalt oficial implicat \u00een acest acord admite marele e\u015fec al proiectului de a <\/span>scoate Rom\u00e2nia din criz\u0103.\u201d scria <\/span>Ziarul Financiar<\/em> din 18 ian 2011, <\/span>http:\/\/www.zf.ro\/eveniment\/fmi-recunoaste-esecul-programului-de-austeritate-cu-romania-marea-dezamagire-este-ca-economia-nu-si-a-revenit-cum-comentati-7900793\/poze\/<\/a>
\t** titlul exact este: Comisia comun\u0103 permanent\u0103 a Camerei Deputa\u0163ilor \u015fi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activit\u0103\u0163ilor SRI, conformFi\u015fei parlamentarului<\/em> Ion Stan,\u00a0http:\/\/www.senat.ro\/FisaSenator.aspx?ParlamentarID=4cabae0a-2ae2-495c-b679-f37dc8c3664f <\/a><\/span>
\t*** De pild\u0103 \u201cDup\u0103 dealuri\u201d (2012, Cristian Mungiu). Vezi\u00a0Curentul Interna\u0163ional<\/em>, 2 nov. 2012, \u201cMonahismul rom\u00e2nesc acuzat de practici necurate \u015fi de crim\u0103\u201d,\u00a0http:\/\/curentul.net\/2012\/11\/02\/monahismul-romanesc-acuzat-de-practici-necurate-si-de-crima\/ <\/a><\/span>
\t**** Interesant este faptul c\u0103 Ministerul Educa\u0163iei\u00a0avea banii <\/em>pentru m\u0103rirea salariilor, daru au fost redistribu\u0163i altor ministere. vezi\u00a0Mediafax<\/em>, 25 nov. 2008, \u201cFEN: T\u0103riceeanu d\u0103 banii \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului ca mit\u0103 electoral\u0103\u201d, http:\/\/www.mediafax.ro\/social\/fen-tariceanu-da-banii-invatamantului-ca-mita-electorala-3554576 <\/a> – veneau alegerile din 2008<\/span>
\t***** <\/span>
\tENERGIE<\/span>
\t\u201c\u201cNoi am mai facut privatiz\u0103ri, s\u0103 nu spun sub presiunea, sub influen\u0163a institu\u0163iilor financiare interna\u0163ionale, care ne arat\u0103 c\u0103 nu au fost deloc avantajoase. Cu toate c\u0103 se \u015ftie ca statul este cel mai prost administrator, noi am f\u0103cut privatiz\u0103ri, dar nu s-au f\u0103cut investi\u0163iile promise (\u2026) la gaz, de exemplu, unde avem Gaz de France \u015fi E.ON Gaz, nu s-au f\u00e3cut investi\u0163iile promise. Serviciile sunt la fel de proaste ca \u00eenainte, c\u00e2nd erau la stat, pentru c\u0103 aceste companii au sacrificat investi\u0163iile \u015fi calitatea serviciilor pentru profituri, \u015fi au ob\u0163inut profituri cu dou\u0103 cifre (\u2026) Am \u00eenlocuit monopolul de stat cu cel privat (\u2026) Ca o ironie, acest monopol este al unor companii cu capital de stat, Gaz de France, E.ON\u2026\u201c, a spus Dan-Radu Ru\u015fanu la \u00eenceputul discu\u0163iilor cu delega\u0163ia FMI.\u201d, \u00een\u00a0Cotidianul<\/em>, 29 ian. 2013, http:\/\/www.cotidianul.ro\/de-ce-e-lipsit-de-bun-simt-seful-delegatiei-fmi-in-romania-205499\/<\/a><\/span>
\t\u00a0<\/p>\n

\tAFACEREA BECHETEL<\/span>
\t\u201cMircea Geoan\u0103 este responsabil pentru contractul cu Bechtel, a declarat Radu Berceanu \u00een cadrul emisiunii \u201cGarantat 100%\u201d. \u201c\u00cen perioada \u00een care s-a semnat contractul cu Bechtel, Mircea Geoan\u0103 a f\u0103cut demersurile necesare, fiind ambasador al SUA \u00een acele timpuri. S-a speculat c\u0103 acest contract a fost atribuit at\u00e2t de repede, contract cu o valoare de peste dou\u0103 miliarde de euro, pentru a ne u\u015fura intrarea in NATO\u201d, a declarat ministrul Transporturilor.\u201d,\u00a0Realitatea<\/em>.net<\/em>, 2 iunie 2009, \u201cBerceanu: Contractul cu Bechtel a fost semnat pentru ca Rom\u00e2nia s\u0103 intre mai u\u015for \u00een NATO\u201d,\u00a0http:\/\/www.realitatea.net\/berceanu\u2013contractul-cu-bechtel-a-fost-semnat-pentru-ca-romania-sa-intre-mai-usor-in-nato_529687.html <\/a><\/span><\/p>\n

\tPRIVATIZAREA OMV-PETROM<\/span>
\t\u201eLa vremea respectiv\u0103, privatizarea Petrom reprezenta, conform Guvernului, una din condi\u021biile pentru aderarea la Uniunea European\u0103, care nu a cerut \u00eens\u0103 ca investitorului s\u0103 i se fac\u0103 nenum\u0103ratele favoruri f\u0103cute de stat \u00een numele UE. \u2026 Pentru \u00eentreg anul trecut [2005], OMV a luat de la Petrom 106 milioane de euro din dividende \u0219i 234,4 milioane de euro din v\u00e2nzarea sta\u021biilor sale din Balcani (178) c\u0103tre Petrom. Practic, austriecii au scos din Petrom, deja, cu mult peste suma cu care au cump\u0103rat-o\u201d –\u00a0Cotidianul, <\/em>20 nov. 2006, \u201cTainul rom\u00e2nesc: am v\u00e2ndut ieftin \u015fi am cump\u0103rat scump\u201d, disponibil actualmente la\u00a0http:\/\/www.presa-zilei.ro\/stire\/5174\/tainul-romanesc.html<\/a><\/span><\/p>\n

\n

\tZiarul Financiar<\/em>, 2 feb. 2013, \u201cRe\u00eencepe lupta pentru trasarea regiunilor \u015fi a \u201ccapitalelor\u201d acestora\u201d,\u00a0http:\/\/www.zf.ro\/eveniment\/reincepe-lupta-pentru-trasarea-regiunilor-si-a-capitalelor-acestora-10536498<\/a><\/span>
\tG\u00e2nde\u015fte.org<\/em>, \u201cRevolu\u0163ia din Islanda: Afla\u0163i cum au fost \u00eenvin\u015fi bancherii participativ\u0103\u201d,\u00a0http:\/\/gandeste.org\/?s=islanda <\/a><\/span>
\tThe economist<\/em>, 11 dec. 2008, \u201cGreece\u2019s riots. They do protest too much\u201d,\u00a0http:\/\/www.economist.com\/node\/12771265 <\/a><\/span>
\tThe Economist<\/em>, 25 mar, 2010, \u201cThe crisis in Greece. Sound and fury\u201d,\u00a0http:\/\/www.economist.com\/node\/15772850 <\/a><\/span>
\tHotNews.ro<\/em>, 10 nov. 2008, \u201cT\u0103riceanu: majorarea salariilor profesorilor cu 50% aduce criza economic\u0103 \u00een Rom\u00e2nia\u201d, <\/span>http:\/\/www.hotnews.ro\/stiri-politic-5107130-tariceanu-majorarea-salariilor-profesorilor-50-aduce-criza-economica-mondiala-romania.htm<\/a> <\/span><\/p>\n

\tEmilia Corbu,\u00a0\u201d”Rom\u00e2nia medieval\u0103\u201d – un scandal \u00een devenire\u201d,\u00a0http:\/\/emilia-corbu.blogspot.ro\/2011\/06\/romania-medievala-un-scandal-in.html<\/a><\/span>
\tInpolitics<\/em>, \u201cEfectul MRU: SRI r\u00e2nje\u015fte col\u0163ii c\u0103tre putere. Regimul B\u0103sescu a falsificat PIB-ul Rom\u00e2niei \u00een beneficiul FMI\u201d, de Bogdan Tiberiu Iacob \u00een <\/span>einformatii.ro<\/em>, \u201cAnaliza senza\u0163ional\u0103 a deputatului Ion Stan: Avertisment adresat puterii (2)\u201d, 5 martie 2012,<\/span> http:\/\/www.einformatii.ro\/stire\/Politica\/2\/23102\/analiza-senzationala-a-deputatului-ion-stan:-avertisment-adresat-puterii-%282%29\/0\/ <\/a>
\tCotidianul<\/em>.ro, Declara\u0163ia politic\u0103 \u201cAsasinii economici ai Rom\u00e2niei\u201d din februarie 2012<\/span>
\tAlt\u0103 dovad\u0103 c\u0103 Ion Stan a stat \u00een g\u00e2tul Guvernului, al SRI, SIE, Traian B\u0103sescu \u015fi chiar PSD, <\/span>
\thttp:\/\/www.cotidianul.ro\/alta-dovada-ca-ion-stan-a-stat-in-gatul-guvernului-al-sri-sie-traian-basescu-si-chiar-psd-203991\/ <\/span><\/a>
\tMoldova.org<\/em>, 30 ian. 2013, \u201cRegionalizarea Rom\u00e2niei: c\u00e2teva considerente cu privire la Moldova [de Vest]\/ OPINIE\u201d, autor \u201eAurelian Lavric – licen\u0163iat \u00een Jurnalism, \u015etiin\u0163e Politice; specialist (studii postuniversitare) \u00een Rela\u021bii Interna\u021bionale; magistru \u00een \u015etiin\u0163\u0103 Politic\u0103 (Politologie), Management; doctor \u00een Istorie.\u201d, <\/span> <\/span>http:\/\/externe.moldova.org\/news\/regionalizarea-romniei-cteva-considerente-cu-privire-la-moldova-de-vest-opinie-235140-rom.html<\/a>. Vezi \u015fi r\u0103spunsul critic din <\/span>Romanian Global News<\/em>, Alex Moldova,\u00a0O cutie de rezonanta a intereselor rusesti, deghizate in moldovenism soft, face pe interesatul de soarta regionalizarii Romaniei\u201d, <\/span><\/p>\n

\thttp:\/\/www.rgnpress.ro\/rgn_13\/categorii\/analize-interviuri\/8210-o-cutie-de-rezonanta-a-intereselor-rusesti-deghizate-in-moldovenism-softface-pe-interesatul-de-soarta-regionalizarii-romaniei.html<\/a><\/span><\/p>\n

\tThe Economist<\/em>, 24 nov. 2012, \u201cSpain and Catalonia, The trials of keeping a country together<\/span><\/p>\n

\tStabilising Spain\u2019s finances without tearing its social fabric apart is being made harder by a new wave of Catalan secessionism\u201d, <\/span><\/p>\n

\t\u00a0<\/p>\n

\thttp:\/\/www.economist.com\/news\/briefing\/21567085-stabilising-spains-finances-without-tearing-its-social-fabric-apart-being-made-harder<\/span><\/a><\/p>\n

\tThe Economist, <\/em>31 dec. 2011, \u201cThe East India Company. The Company that ruled the waves\u201d,\u00a0http:\/\/www.economist.com\/node\/21541753<\/a>, <\/span>precizeaz\u0103 c\u0103, \u00een ansamblu, compania britanic\u0103 avea la dispozi\u0163ie 200000 de militari. <\/span><\/span><\/p>\n

\tpentru popula\u0163ia Indiei, vezi:\u00a0EBlanchette.com<\/em>, \u201c18th Century India. Europe and India to 1760\u2033,\u00a0http:\/\/www.eablanchette.com\/_supportdocs\/History%20Britain%20and%20India\/18th_century.htm<\/a><\/span><\/span><\/p>\n

\tEncyclopaedia Britannica\u2019s Guide to Black History<\/em>, \u201cColonialism, Western \u2026 Conquest of India\u201d,\u00a0http:\/\/www.britannica.com\/blackhistory\/article-25902<\/a><\/span>
\tBusiness24.ro<\/em>, \u00a030 mai 2012, \u201cC\u00e2t d\u0103 \u015fi c\u00e2t prime\u015fte Rom\u00e2nia de la Uniunea European\u0103?\u201d,\u00a0http:\/\/www.business24.ro\/fonduri-europene\/accesare-fonduri\/cat-da-si-cat-primeste-romania-de-la-uniunea-europeana-1513615 <\/a><\/span><\/p>\n

\tLISTA ORIENTATIV\u0102 A ATRIBU\u0162IILOR FMI \u00ceN ROM\u00c2NIA din ultima perioad\u0103<\/span><\/p>\n