{"id":6297,"date":"2013-02-11T18:34:50","date_gmt":"2013-02-11T18:34:50","guid":{"rendered":"https:\/\/noi3.org\/site\/?p=6297"},"modified":"2013-02-11T18:34:50","modified_gmt":"2013-02-11T18:34:50","slug":"regionalizarea-trimiterile-national-socialiste","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/site.noi3.org\/?p=6297","title":{"rendered":"Regionalizarea. Trimiterile na\u0163ional-socialiste"},"content":{"rendered":"

\t<\/span><\/p>\n

\tRegionalizarea. Trimiterile na\u0163ional-socialiste ale unor concepte considerate „europene” – \u00een sensul utilizat de birocra\u0163ia Uniunii Europene, trimit un \u015foc, desigur, c\u00e2nd sunt descoperite. Este vorba de regionalizare <\/em>prin\u00a0unitate \u00een diversitate<\/em>.<\/p>\n

<\/p>\n

\tRegionalizarea. Trimiterile na\u0163ional-socialiste ale unor concepte considerate „europene” – \u00een sensul utilizat de birocra\u0163ia Uniunii Europene, trimit un \u015foc, desigur, c\u00e2nd sunt descoperite. Este vorba de regionalizare <\/em>prin\u00a0unitate \u00een diversitate<\/em>.<\/p>\n

\t<\/span><\/p>\n

\tPrezentul nu numai c\u0103 vine din trecut, dar, uneori,
\t\u00a0nu este ceea ce pare.<\/p>\n

\tTeza regionaliz\u0103rii Europei, cu trimitere expres\u0103 \u00a0la Rom\u00e2nia, este pus\u0103 surprinz\u0103tor de limpede de Wolfgang H\u04e7pker, \u00een „Rom\u04d3niens Innenspannung” („Tensiunea l\u0103untric\u0103 a Rom\u00e2niei”), 1934, \u00een revista Die Tat. <\/em>Cel care semnaleaz\u0103 preocuparea germanilor este Anton Golopen\u0163ia*, despre care am mai pomenit \u015fi cu alt prilej (Domina\u0163ie prin proiect<\/a>, pe 22 dec.2012). \u00a0Geopolitica integr\u0103rii europene pe care o propunea Germania Rom\u00e2niei \u00een 1934 prin acel material \u015ftiin\u0163ific,\u00a0<\/em>cuprinde o no\u0163iune izbitor de asem\u0103n\u0103toare cu fundamentul multiculturalismului de ast\u0103zi: \u00a0„unitate \u00een diversitate” (Golopen\u0163ia o traduce prin „unitate \u00een felurime”). Regionalizarea Rom\u00e2niei prin unitatea \u00een diversitate era solu\u0163ia „superioar\u0103”, \u00a0de tip na\u0163ional-socialist, at\u00e2t democratismului francez c\u00e2t \u015fi fascismului italian (idem, p.326). De ce trebuia Rom\u00e2nia s\u0103 se regionalizeze? Ca s\u0103-\u015fi rezolve a\u015fa-numitele tensiuni <\/em>dintre „cele trei mari cercuri culturale”: Vechiul Regat, Basarabia, Transilvania. Statul rom\u00e2n, pentru a r\u0103m\u00e2ne unitar, nu doar c\u0103 avea s\u0103 se regionalizeze, dar trebuia s\u0103 urm\u0103reasc\u0103 modelul omului mitteleuropean<\/em>, reprezentat atunci \u00een Transilvania \u015fi Bucovina, considera H\u04e7pker. \u00cen felul acesta, Rom\u00e2nia ar fi ie\u015fit din capcana liberalismului francez \u015fi ar fi putut s\u0103 supravie\u0163uiasc\u0103 ca stat. L\u0103s\u00e2nd la o parte curioasa prejudecat\u0103 a reducerii liberalismului la Fran\u0163a, nu putem s\u0103 nu remarc\u0103m o alta: teza superioritat\u0103\u0163ii omului central-european. Analiza lui Golopen\u0163ia pune fulger\u0103tor la punct acest aspect, dup\u0103 cum vom vedea. \u00cens\u0103 tot aici remarc\u0103m c\u0103 Germania venea \u00eenspre Rom\u00e2nia cu un produs de export downgraded<\/em>, lipsit de sclipirea care o propulsase chiar pe ea \u00een elita civiliza\u0163iei industriale: Rom\u00e2nia trebuia s\u0103 \u00eencurajeze multiplicarea unui model comportamental cu centrul la Viena, deja dep\u0103\u015fit de progresul tehnic \u015fi expirat politic \u00een urma primului r\u0103zboi mondial (Imperiul austro-ungar fusese opresor \u00een raport cu na\u0163iunile componente, sp\u0103rg\u00e2ndu-se \u00een linii mari \u00een statele moderne de ast\u0103zi, dou\u0103 dintre succesoare, Cehoslovacia \u015fi Yugoslavia, destr\u0103m\u00e2ndu-se dup\u0103 1990).<\/p>\n

\tIat\u0103 extrase din textul comentat de Golopen\u0163ia, pe alocuri cu citate din H\u04e7pker. Subtitlurile ne apar\u0163in.
\t\u00a0<\/p>\n

\tGeopolitica german\u0103 \u00een Rom\u00e2nia \u2013 regionalizarea \u2013 H\u04e7pker (1934)<\/h2>\n

\tArhetipurile mentale dominante ale spa\u0163iului rom\u00e2nesc – teza german\u0103<\/h3>\n
\tp.325<\/div>\n
\t\u201eDou\u0103 m\u0103nunchiuri de idei i-ar fi deschis [poporului rom\u00e2n] drumul ajungerii la con\u015ftiin\u0163a de sine. Patrio\u0163ii ardeleni au practicat \u00abEvanghelia despre descenden\u0163a roman\u0103\u00bb prilejuit\u0103 de Habsburgi. Cei din Principate ar fi proclamat drepturile liberale ale omului. H\u04e7pker socote\u015fte fatal\u0103 \u015fi depl\u00e2nge \u00eemprejurarea c\u0103 ac\u0163iunea ideilor ardelene a ajuns s\u0103 fie cov\u00e2r\u015fit\u0103 de cea a ideilor din \u0163\u0103rile rom\u00e2ne\u015fti, \u00aborientate toate nu dup\u0103 Viena sau Roma ci dup\u0103 Paris, aceast\u0103 Mekk\u0103 a civiliza\u0163iei\u00bb (17). Cu acest prilej H\u04e7pker reproduce postulatul de circumstan\u0163\u0103 al \u015fcolii Boehm, cum c\u0103 liberalismul ar fi un fenomen fran\u0163uzesc, cu care germanii n-ar fi avut de-a face nicic\u00e2nd, pe c\u00e2nd na\u0163ionalismul ar fi ceva pur german.\u201d<\/div>\n
\t\u00a0<\/div>\n

\tProblema 1: Cele trei tensiuni culturale v\u0103zute de germani \u00een interiorul Rom\u00e2niei<\/h3>\n
\tp.326<\/div>\n
\tTensiunea interioar\u0103 a Rom\u00e2niei mari. \u201e\u00abProblema central\u0103 a Rom\u00e2niei Mari: trei cercuri culturale se ciocnesc\u00bb\u201d:<\/div>\n
\t–\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u201eVechiul Regat, cu cultura lui r\u0103s\u0103ritean-balcanic\u0103\u201d<\/div>\n
\t–\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Basarabia \u2013 \u201es-a r\u0103znit de Vechiul Regat \u2026 de pe urma \u00eenglob\u0103rii ei \u00een cultura rus\u0103.\u201d<\/div>\n
\t–\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u201e\u00abTransilvania \u015fi Bucovina s-au r\u0103znit de Vechea Rom\u00e2nie datorit\u0103 \u00eenglob\u0103rii lor \u00een cultura Europei centrale \u2026\u201d<\/div>\n
\t\u201e\u00abTransilvania \u015fi Bucovina s-au r\u0103znit de Vechea Rom\u00e2nie datorit\u0103 \u00eenglob\u0103rii lor \u00een cultura Europei centrale; Basarabia de pe urma \u00eenglob\u0103rii ei \u00een cultura rus\u0103, a\u015fa \u00eenc\u00e2t fenomenul tensiunii l\u0103untrice a Rom\u00e2niei \u00eentregite provine \u00een esen\u0163\u0103 din ciocnirea a trei culturi \u00eentre hotarele aceluia\u015fi stat.\u00bb<\/div>\n
\tH\u00f6pker nu uit\u0103 s\u0103 men\u0163ioneze unitatea neamului rom\u00e2nesc \u015fi continuitatea lui etnic\u0103 supraregional\u0103, care netezesc asperit\u0103\u0163ile acestei tensiuni; socote\u015fte \u00eens\u0103 c\u0103 acest ciment de ordin etnic n-are greutatea deajuns de mare, \u00abca s\u0103 poat\u0103 sc\u0103dea cu mult deosebirile ad\u00e2nci dintre felul de trai \u015fi chipul de a g\u00e2ndi al \u0163inuturilor vechi \u015fi noi.\u00bb\u201d<\/div>\n

\t\u201eSolu\u0163ia\u201d: regionalizarea. Teza \u201eunitate \u00een diversitate\u201d<\/h3>\n
\tp.326<\/div>\n
\t\u201eSolu\u0163ia pe care o propune [H\u04e7pker] e aceea a atenu\u0103rii ideii de Stat na\u0163ional \u00een favorul unei autonomii oarecare a regionalului. Adoptarea ei ar \u00eensemna \u00eenl\u0103turarea at\u00e2t a etatismului liberal [francez] c\u00e2t \u015fi a celui fascist \u015fi apropierea de concep\u0163iile politice ale na\u0163ional-socialismului, care singure ar avea comprehensiune pentru particular \u015fi local.\u201d<\/div>\n
\tp.327<\/div>\n
\t\u201eH\u04e7pker reclam\u0103 regionalismul \u00een perspectiva realiz\u0103rii integrale a Statului na\u0163ional rom\u00e2nesc. \u2026 \u00abTransformarea \u00een na\u0163iune a unui neam r\u0103sp\u00e2ndit \u00een \u0163inuturi r\u0103sp\u00e2ndit \u00een \u0163inuturi at\u00e2t de deosebite \u00eentre ele din punct de vedere istoric \u015fi cultural nu poate fi s\u0103v\u00e2r\u015fit\u0103 dec\u00e2t \u00een urma recunoa\u015fterii principiului regionalist, care singur garanteaz\u0103 \u00eempreunarea p\u0103r\u0163ilor \u00een colectivitatea str\u00e2ns \u00eenm\u0103nuncheat\u0103 a neamului. E vorba de \u00eentrecerea acelei fatale confuzii \u00eentre unitate \u015fi centralism prin recunoa\u015fterea principiului unitate \u00een felurime<\/em>.<\/div>\n
\tRealitatea unui regionalism adev\u0103rat nu sparge deci cadrul mare al unit\u0103\u0163ii statului, ci dimpotriv\u0103, \u00eel str\u00e2nge prin stimularea \u015fi \u00eenm\u0103nuncherea \u0163inuturilor sale, \u00een timp ce dimpotriv\u0103, subjugarea regionalismului hr\u0103ne\u015fte tendin\u0163e separatiste.\u00bb \u2026 (101-102)\u201d<\/div>\n

\tProblema\u00a0 2[de fapt]: na\u0163ionalit\u0103\u0163ile<\/h4>\n
\tp.327<\/div>\n
\t\u201eAceast\u0103 autonomie relativ\u0103 a \u0163inuturilor, ar \u00abdeschide \u015fi posibilitatea unei \u00eemp\u0103c\u0103ri efective a grupurilor etnice nerom\u00e2ne\u015fti cu statul rom\u00e2n, ofer\u0103 deci totodat\u0103 un punct de plecare pentru solu\u0163ionarea efectiv\u0103 a problemei at\u00e2t de infinit de spinoase a na\u0163ionalit\u0103\u0163ilor, ce-i st\u0103 \u00een cale ridic\u0103rii la rangul de na\u0163iune a neamului rom\u00e2nesc.\u00bb (101)\u201d<\/div>\n
\t\u00a0<\/div>\n
\t[Dar, tot Golopen\u0163ia arat\u0103 \u00een alt capitol ce scriau intelectualii maghiari lumina\u0163i, \u00eentr-una din cele mai circulate reviste ale lor de la Cluj**, 1936, privind situa\u0163ia maghiarimii din Ardeal: ]<\/div>\n
\t\u00a0<\/div>\n
\tp.333<\/div>\n
\t\u201eS-ar crede c\u0103 proprietarii mari \u015fi mijlocii, de la care provin ca la 80 la sut\u0103 din cele 2,5 milioane jug\u0103re expropriate, au suferit mai mult de pe urma \u00abmarii prefaceri\u00bb [pierderea Transilvaniei dup\u0103 1918]. \u00abTotu\u015fi, sc\u0103p\u0103tarea economic\u0103 a aristocra\u0163iei maghiare n-a fost at\u00e2t de tragic\u0103, pe c\u00e2t p\u0103ruse \u00een clipa \u00eent\u00e2ia \u015fi pe c\u00e2t o tr\u00e2mbi\u0163ase \u00een lume presa maghiar\u0103. \u2026 se g\u0103seau \u00eenc\u0103 \u00een legea acesta p\u0103r\u0163i care \u00eeng\u0103duiau, cu ajutorul unor avoca\u0163i \u015fi politicieni rom\u00e2ni, oarecari ac\u0163iuni de salvare a averii \u2026 Destule mo\u015fii cu 4-5-600 jug\u0103re p\u0103m\u00e2nt de calitatea cea mai bun\u0103 supravie\u0163uiesc \u00een Ardeal reformei agrare; mai d\u0103inuiesc chiar \u015fi c\u00e2teva mo\u015fii de c\u00e2te 1000 jug\u0103re\u00bb (28).<\/div>\n
\tIar o bun\u0103 parte din pierderile funciare au fost reparate \u00een mare m\u0103sur\u0103 pe teren bancar \u015fi politic. Aristocra\u0163ia maghiar\u0103 \u00aba \u00eenceput s\u0103 ia parte intens la via\u0163a bancar\u0103 a Transilvaniei.\u00bb \u2026 (28).\u201d<\/div>\n
\t\u00a0<\/div>\n
\t\u00abTransilvania e un concept istoric. O categorie feudal\u0103 \u2026 E un bun pecetluit, trecut, de ne\u00eemprosp\u0103tat al culturii maghiare \u2026 Transilvania aceasta nu mai fiin\u0163eaz\u0103 de mult. N-a mai fost \u00een via\u0163\u0103 nici \u00eenainte de Unirea cu Rom\u00e2nia\u2026 . Ungurii din Rom\u00e2nia \u2013 asta \u00eenseamn\u0103 mult mai mult dec\u00e2t Transilvania. \u2026<\/div>\n
\tp.337<\/div>\n
\tDe la Unire, ungurimea a trecut \u00een toate privin\u0163ele prin schimb\u0103ri incalculabile. I s-a transformat temelia material\u0103 \u015fi economic\u0103, compozi\u0163ia social\u0103 \u2026 \u00a0iar procesele de ascensiune \u00een burghezie \u015fi de proletarizare poten\u0163eaz\u0103 aceste prefaceri. \u2026 A \u00eenceput \u015fi continu\u0103 marea dispersare a ungurimii din Ardeal \u2026 pe \u00eentreaga \u00eentindere a Rom\u00e2niei Mari \u015fi cu deosebire spre centrele industriale \u015fi comerciale ale Vechiului Regat.\u00bb (42-43). …<\/div>\n
\t\u00a0<\/div>\n
\tp.337<\/div>\n
\t\u201e\u00abEpoca e mare, dinamic\u0103, \u015fi te sile\u015fte \u00eentruna \u015fi \u00een toate s\u0103 stai \u015fi s\u0103 iei aminte. S\u0103 nu mai contest\u0103m: aci, \u00een Rom\u00e2nia, epoca nou\u0103 e istoric\u0103, e epoca c\u00e2nd se cl\u0103de\u015fte statul rom\u00e2n \u015fi se umple de ora\u015fe \u0163ara. Via\u0163a grupului maghiar decurge, de 18 ani, \u00een cadrul unui proces vertiginos de ridicare \u00een burghezie \u015fi de industrializare. \u2026 Ardealul de dinainte de Unire, a fost o provincie muced\u0103 \u015fi \u00eencuiat\u0103, meleag oropsit de Dumnezeu, \u0163inut unde se \u00eenfundau drumurile de fier. Colonie, at\u00e2t din punct de vedere spiritual c\u00e2t \u015fi din punct de vedere economic. Gazeti\u015foare provinciale \u015fi oameni provinciali. Cultura, centralizat\u0103 de la Budapesta \u2026 Ritmul evolu\u0163iei urbane se accentuase \u00eenc\u0103 \u00eenainte de Unire. Au ap\u0103rut premisele unor crea\u0163ii spirituale autonome<\/em> [s.n.]. \u00cens\u0103, \u00een \u00eentregul vechii Ungarii, la periferie, s-ar fi ajuns foarte \u00eencet la folosirea lor.\u201d<\/div>\n
\t\u00a0<\/div>\n

\tCritica reprezent\u0103rii germane: omul rom\u00e2nesc e \u0163\u0103ranul<\/h2>\n

\tGeopolitic\u0103 \u015fi sociologie urban\u0103 (influen\u0163a satului asupra ora\u015fului)<\/h3>\n
\t–\u00a0 \u00a0\u00a0<\/div>\n
\tp.328<\/div>\n
\t\u201eTrebuie s\u0103 \u0163inem seam\u0103, \u00eent\u00e2i de toate, de faptul c\u0103 H\u00f6pker prive\u015fte \u00een fiecare \u0163inut numai stilul cultural imprimat popula\u0163iei urbane. Faptul c\u0103 aceste stiluri culturale sunt numai ale p\u0103turii urbane de azi a ora\u015felor, face ca tensiunea dintre ele s\u0103 constituie o problem\u0103 mai pu\u0163in \u00eensemnat\u0103 dec\u00e2t ar p\u0103rea. Datorit\u0103 cre\u015fterii actuale foarte intense a popula\u0163iei urbane, stilul acesteia e supus unei dilu\u0103ri continui \u015fi eficace prin elementele venite de la \u0163ar\u0103. Se pare c\u0103 la Bucure\u015fti, \u00eendeosebi, momentul e aproape, c\u00e2nd stilul antebelic, \u00abbalcanic francez\u00bb al ora\u015fului de 300 000 nu va mai exercita aproape nici o autoritate asupra popula\u0163iei ora\u015fului de 8-900 000. Ca atare, Rom\u00e2nia viitoare nu e neap\u0103rat legat\u0103 de vreunul din stilurile popula\u0163iei ei urbane actuale. Dac\u0103 vom fi \u00eendeajuns de dibaci, popula\u0163ia noastr\u0103 urban\u0103, peste nu mult\u0103 vreme \u00eendoit at\u00e2t de numeroas\u0103 ca la 1916, va lua un stil care s\u0103 nu reprezinte nici consacrarea unui din stilurile regionale, a celui \u00abcentraleuropean\u00bb, de pild\u0103, nici sinteza celor trei stiluri regionale.<\/div>\n
\t\u00a0<\/div>\n
\tTrebuie s\u0103 ne dezb\u0103r\u0103m apoi de confuzia, promovat\u0103 de cercurile germane, cum c\u0103 stilul Europei centrale ar fi expresia vremii noastre \u015fi, ca atare, component\u0103 necesar\u0103 a oric\u0103rui stil cultural din vremea aceasta. La H\u00f6pker ea apare \u00een chip de oscilare nehot\u0103r\u00e2t\u0103 \u00eentre afirmarea c\u0103 stilul cultural transilv\u0103nean \u015fi bucovinean de factur\u0103 \u00abcentraleuropean\u0103\u00bb ar fi superior celui balcanic-francez al Vechiului Regat \u015fi celui al Basarabiei \u015fi mai adecvat vremii, c\u0103 deci cultura comun\u0103, care s\u0103-i lege pe rom\u00e2nii Statului rom\u00e2nesc, trebuie s\u0103 fie cultura urban\u0103 a Transilvaniei \u015fi a Bucovinei \u2013 p.329, la nivelul c\u0103reia trebuie \u00een\u0103l\u0163at\u0103 cultura celorlalte \u0163inuturi rom\u00e2ne\u015fti \u015fi \u00eentre convingerea c\u0103 aceast\u0103 cultur\u0103 comun\u0103 nu poate s\u0103 nu fie o sintez\u0103 a culturii tuturor \u0163inuturilor.\u201d<\/div>\n

\tCritica omului mitteleuropean \u2013 complexul germanic al omului negerman din Europa Central\u0103<\/h3>\n
\tp.329<\/div>\n
\t\u201eStilul \u00abEuropei Centrale\u00bb, adic\u0103 stilul propriu \u0163inuturilor foste \u00een monarhia austriac\u0103, care domin\u0103 \u015fi Germania de sud \u015fi vest, Saxonia \u015fi Silezia, dar nu mai are dec\u00e2t prea pu\u0163in de a face cu Prusia \u015fi cu Germania de nord, nu este c\u00e2tu\u015fi de pu\u0163in expresia stilului veacului al XX-lea, care ne aduce \u015fi nou\u0103 \u00een \u0163ar\u0103 valuri tot mai grele de tehnic\u0103 \u015fi ne preface intens stilul de via\u0163\u0103 de p\u00e2n\u0103 acum. \u00a0<\/div>\n
\tOmul Europei centrale, ordonat dar timorat, care tr\u0103ie\u015fte \u00een mijlocul continentului, departe de m\u0103rile care unific\u0103 lumea \u015fi de centrele industriale de pe gurile marilor fluvii apusene, e un relict nu mai pu\u0163in b\u0103t\u0103tor la ochi ca or\u0103\u015feanul balcanic-levantin din Vechiul Regat.<\/div>\n
\t\u00a0<\/div>\n
\tGermanii \u00ee\u015fi ascund lor \u00een\u015fi\u015fi c\u00e2t de \u00abamericani\u00bb, c\u00e2t de oameni ai tehnicii sunt. Dac\u0103 ar fi s\u0103 lu\u0103m ceva de la germani, ar fi alegem atitudinea activ\u0103 \u015fi \u00eendr\u0103znea\u0163\u0103 a germanului de nord \u015fi nu comportarea mic-burghez\u0103 \u015fi pe cale de dispari\u0163ie, pe care o reprezint\u0103 stilul \u00abcentraleuropean\u00bb.”<\/div>\n

\tSolu\u0163ia real\u0103: construirea propriei reprezent\u0103ri de sine a omului rom\u00e2nesc modern pe respectul Miturilor \u015fi faptelor mari<\/h3>\n
\t[acestea dau scop <\/em>societ\u0103\u0163ii]<\/strong><\/div>\n
\t„Stilul Rom\u00e2niei noi nu poate fi nici acest stil, nici sinteza lui cu stilul urban al Vechiului Regat \u015fi al Basarabiei. Trebuie s\u0103 fie, \u00een schimb, o sintez\u0103 productiv\u0103 \u00eentre felul de a fi al ruralului \u015fi atitudinea \u00eendr\u0103znea\u0163\u0103, activ\u0103 \u015fi ra\u0163ional\u0103, adecvat\u0103 tehnicii, care r\u0103spl\u0103m\u0103de\u015fte \u015fi la noi tot mai multe t\u0103r\u00e2muri ale vie\u0163ii. \u00a0<\/div>\n
\tN-avem nevoie dar de stilul \u00abEuropei centrale\u00bb, ca de o \u0163int\u0103 de atins \u2026 \u015ei dac\u0103 nu suntem nevolnici, n-avem nevoie \u00een scopul acesta nici de c\u0103l\u0103uzirea unor antiteze str\u0103ine cu consecin\u0163e de politic\u0103 extern\u0103, cum ar cea pe care o ofer\u0103 H\u00f6pker.<\/div>\n
\tAvem nevoie, \u00een schimb, de rom\u00e2ni cu suflet mare, de istorici, care s\u0103 scrie istorii av\u00e2ntate ale neamului \u2026\u00a0 \u015fi de arti\u015fti, care s\u0103 realizeze opere ce s\u0103 umple de m\u00e2ndrie \u2026 Integrarea spiritual\u0103 nu e de fapt o problem\u0103 ce s\u0103 poat\u0103 fi solu\u0163ionat\u0103 prin sinteze retrospective de tr\u0103s\u0103turi particulare. Tensiunile dintre \u0163inuturi \u2026 vor fi uitate \u00eens\u0103 de \u00eendat\u0103 ce se vor ivi g\u00e2nditori \u015fi f\u0103ptuitori, care s\u0103 pun\u0103 \u00een fa\u0163a neamului scopuri destul de \u00een\u0103l\u0163ate \u2026<\/div>\n
\tMituri <\/em>\u015fi fapte mari<\/em>, iat\u0103 singura solu\u0163ie eficace a problemei \u2026\u201d<\/div>\n
\t\u00a0<\/div>\n
\t***<\/div>\n
\t\u00a0<\/div>\n

\n

\tEste \u00eenc\u0103 o dovad\u0103 c\u0103 ideile au mai mult\u0103 libertate dec\u00e2t ideologiile, cu siguran\u0163\u0103 mult mai mare dec\u00e2t ideologii ajun\u015fi \u00een fruntea cadrului mental ale popoarelor. Asta este partea bun\u0103 a lucrurilor. Partea care ne pune pe g\u00e2nduri este\u00a0spiritul neocolonial<\/em>\u00a0prin care unor \u0163\u0103ri li se impune un comportament considerat dezirabil („european”). \u00a0… Cu mult \u00eenainte de a intra \u00een criza economic\u0103, problema Uniunii Europene este criza Universit\u0103\u0163ii. Ajunse ciur prin birocratizare \u015fi „ra\u0163ionalizare economic\u0103”, ideile r\u0103m\u00e2n nep\u0103storite, nefiltrate. Numai c\u0103 ideile sunt purt\u0103toare de fapte. Iar istoria se poate repeta.<\/p>\n

\t***<\/div>\n

\t„Mituri \u015fi fapte mari”<\/strong>, acestea sunt fundamentele integr\u0103rii spirituale<\/strong>\u00a0ale societ\u0103\u0163ii pentru a sus\u0163ine statul. Cu alte cuvinte, mai \u00eenainte de orice altceva, trebuie s\u0103 avem grij\u0103 de cultur\u0103. \u015ei gestul elementar de cultur\u0103 este\u00a0manualul <\/em>de istorie. Ce-am f\u0103cut noi din el? Manualele, ast\u0103zi, sunt o problem\u0103 de siguran\u0163\u0103 na\u0163ional\u0103.<\/p>\n

\t***<\/div>\n

\tDe ce secuimea nu s-a dezvoltat economic \u00een ultimii 23 de ani? Un r\u0103spuns posibil \u00eel avem mai sus, la Golopen\u0163ia: numai un teritoriu men\u0163inut \u00eentr-o stare „muced\u0103 \u015fi \u00eencuiat\u0103” [na\u0163ionalism de tip unio trium nationum<\/a><\/em>] poate fi guvernat colonial de la centru. Iar centrul Transilvaniei p\u00e2n\u0103 la 1918 nu era la Bucure\u015fti, cum nici ast\u0103zi nu pare a fi.<\/p>\n

\t* Golopen\u0163ia capitolul\u00a0\u201eRom\u00e2nia de dincoace \u015fi dincolo de Carpa\u0163i. O analiz\u0103 german\u0103 a problemei \u00abunific\u0103rii suflete\u015fti\u00bb a neamului rom\u00e2nesc\u201d, \u00een lucrarea postum\u0103 Anton Golopen\u0163ia, \u00a0„Opere Complete”, vol I, „Sociologi”, Editura Enciclopedic\u0103, Bucure\u015fti, 2002, pp.322-329\u00a0<\/p>\n

\t** „Metamorphosis Transylvaniae. Orsz\u00e0gr\u00e9sz\u00fcnk \u00e1talkul\u00e1sa”, 1918-1938 (Metamorfoza Ardealului. Transformarea \u0163inutului nostru, 1918-1936) \u2013 Cluj, editura Uj Transilvania (Ardealul Nou), \u00een Golopen\u0163ia, op.cit, pp.330-341<\/p>\n

\n

\tArticolul original<\/a><\/p>\n

\n

\t\u00a0<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Regionalizarea. Trimiterile na\u0163ional-socialiste ale unor concepte considerate „europene” – \u00een sensul utilizat de birocra\u0163ia Uniunii Europene, trimit un \u015foc, desigur, c\u00e2nd sunt descoperite. Este vorba…<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":6296,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[31],"tags":[156,884,1195,856,1118,64],"class_list":["post-6297","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-altele-continut","tag-germania","tag-national","tag-nationalist","tag-regionalizare","tag-regiuni","tag-romania"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/6297","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=6297"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/6297\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/6296"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=6297"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=6297"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=6297"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}