![\"\"](\"https:\/\/noi3.org\/site\/wp-content\/uploads\/2013\/02\/Picture-177-300x200.jpg\" "\\"Picture")
<\/p>\n \t<\/p>\n
\t\u00cen Europa de Vest nu se cunoaste istoria Rom\u00e2niei si cei care o viziteaza acum v\u00e3d s\u00e3r\u00e3cia material\u00e3 de ast\u00e3zi, si nicidecum milenara ei bog\u00e3tie cultural\u00e3 si spiritual\u00e3. In plus, propaganda maghiar\u00e3 din SUA se bazeaz\u00e3 pe milioanele de dolari ale D-lui Soros, care finanteaz\u00e3 edituri si opinii la Bucuresti, \u00een timp ce \u00een Elvetia am auzit de la un doctor \u00een istorie (la Geneva, \u00een iunie 1999) c\u00e3 Transilvania a ap\u00e3rut \u00een secolul XIII si de la un ambasador francez \u00een Rom\u00e2nia (la Lausanne, \u00een noiembrie 1998) c\u00e3 poporul rom\u00e2n a disp\u00e3rut timp de 1000 de ani ca s\u00e3 reapar\u00e3, ca prin miracol, \u00een secolul XIV !<\/p>\n
<\/p>\n
\t\u00cen Europa de Vest nu se cunoaste istoria Rom\u00e2niei si cei care o viziteaza acum v\u00e3d s\u00e3r\u00e3cia material\u00e3 de ast\u00e3zi, si nicidecum milenara ei bog\u00e3tie cultural\u00e3 si spiritual\u00e3. In plus, propaganda maghiar\u00e3 din SUA se bazeaz\u00e3 pe milioanele de dolari ale D-lui Soros, care finanteaz\u00e3 edituri si opinii la Bucuresti, \u00een timp ce \u00een Elvetia am auzit de la un doctor \u00een istorie (la Geneva, \u00een iunie 1999) c\u00e3 Transilvania a ap\u00e3rut \u00een secolul XIII si de la un ambasador francez \u00een Rom\u00e2nia (la Lausanne, \u00een noiembrie 1998) c\u00e3 poporul rom\u00e2n a disp\u00e3rut timp de 1000 de ani ca s\u00e3 reapar\u00e3, ca prin miracol, \u00een secolul XIV !<\/p>\n
\tCu toate acestea, nimeni nu mentioneaz\u00e3 c\u00e3 cea mai veche scriere din Europa a fost atestat\u00e3 arheologic in 1961, tot \u00een Transilvania, in satul T\u00e3rt\u00e3ria, pe r\u00e2ul Mures, \u00een judetul Alba, de c\u00e3tre Profesorul Nicolae Vlassa, de la Universitatea din Cluj. \u00cen afar\u00e3 de Rom\u00e2nia, T\u00e3blitele de la T\u00e3rt\u00e3ria, datate 4.700 \u00ee.e.n., au f\u00e3cut ocolul lumii anglo-saxone (Colin Renfrew, Marija Gimbutas) si au creat dezbateri aprinse pe tot globul. Desi rom\u00e2nii stiau s\u00e3 scrie acum 7000 de ani, acest detaliu esential nu este nici \u00een ziua de azi, dup\u00e3 mai mult de 40 de ani, cunoscut publicului rom\u00e2nesc si nu apare \u00een manualele de istorie.<\/p>\n
\tCe ne spun specialistii din Rom\u00e2nia ?
\t\u00cen 1998 s-a publicat \u00ab Istoria Rom\u00e2niei \u00bb (Editura Enciclopedic\u00e3 , Bucuresti) de c\u00e3tre un colectiv academic sub conducerea unei \u00ab autorit\u00e3ti \u00een materie \u00bb, Prof. dr. Mihai B\u00e3rbulescu, culmea culmilor, de la aceeasi Universitate (din Cluj), care nu spune ca Profesorul Vlassa a descoperit T\u00e3blitele. La pagina 15 a acestui impresionant volum, T\u00e3blitele de la T\u00e3rt\u00e3ria sunt mentionate cu semnul \u00eentreb\u00e3rii \u00eentr-o foarte scurt\u00e3 fraz\u00e3, f\u00e3r\u00e3 nici un comentariu: \u00ab \u00centr-o groap\u00e3 de cult de la T\u00e3rt\u00e3ria, s-au g\u00e3sit (\u2026) trei tablete de lut acoperite cu semne incizate (scriere ?), cu analogii \u00een Mesopotamia.\u00bb<\/p>\n
\tDar Dl. B\u00e3rbulescu nu-si aduce aminte oare c\u00e3 scrierea proto-sumerian\u00e3 apare cu 1000 de ani mai t\u00eerziu si c\u00e3 cea cicladic\u00e3, proto-greac\u00e3, dup\u00e3 3000 de ani ? El a uitat c\u00e3 metalurgia \u00een Europa apare tot \u00een Transilvania, \u00een jur de 3500 \u00ee.e.n. ? C\u00e3 tracii sunt primul mare popor indo-european care intr\u00e3 \u00een Europa tot \u00een jur de 3500 \u00ee.e.n., cu mai mult de dou\u00e3 milenii \u00eenainte ca celtii, etruscii, romanii, germanii, sau slavii s\u00e3 apar\u00e3 pe harta Europei ? Si c\u00e3 tracii ocupau tot teritoriul intre Muntii Ural si Tatra de la est la vest si de la Marea Baltic\u00e3 la Dun\u00e3re si Marea Neagr\u00e3 de la nord la sud ?<\/p>\n
\tDeasemenea, si \u00een acelasi context, nici un specialist \u00een istoria Rom\u00e2niei nu atrage atentia asupra altui \u201cdetaliu\u201d primordial, si anume c\u00e3 limba traco-dacic\u00e3 este cu mii de ani anterioar\u00e3 latinei (care apare abia \u00een secolul VI \u00ee.e.n.) si c\u00e3, \u00een consecint\u00e3, limba rom\u00e2n\u00e3 nu se trage din latin\u00e3, pentru c\u00e3, desi din aceeasi familie, exist\u00e3 istoric \u00eenaintea latinei, deci este o limb\u00e3 proto-latin\u00e3. Latina se formeaz\u00e3 din etrusc\u00e3 si greac\u00e3, care, desi am\u00eendou\u00e3 indo-europene, sunt scrise cu un alfabet fenician, r\u00e3sp\u00eendit \u00een lumea mediteran\u00e3 a epocii. \u00cen plus, estruscii ei \u00eensisi erau o brans\u00e3 a celtilor, cobor\u00e2ti \u00een sudul Alpilor \u00een jur de 1200 \u00ee.e.n. La r\u00eendul lor, celtii erau o brans\u00e3 a tracilor care migrau spre vestul Europei, si erau numiti ca atare, adic\u00e3 traco-iliri p\u00e2n\u00e3 \u00een secolul VI \u00ee.e.n., c\u00e2nd se deplaseaz\u00e3 din Noricum (Austria) spre Alpii elvetieni, unde se numesc helveti.<\/p>\n
\tCine schimb\u00e3 si interpreteaz\u00e3 istoria Rom\u00e2niei?
\t\u00cen mozaicul de limbi si popoare de pe harta Europei, singurii care au o continuitate de 9000 de ani pe acelasi teritoriu, si o scriere de 7000 de ani, sunt rom\u00e2nii de azi. Transilvania nu a fost maghiar\u00e3 si nici nu putea fi c\u00e2nd str\u00e3mosii maghiarilor de azi locuiau \u00een nordul Mongoliei, surs\u00e3 turco-finic\u00e3 nu numai a ungurilor, dar si a bulgarilor (care n\u00e3v\u00e3lesc \u00een Rom\u00e2nia si \u00een teritoriile Bizantine din sudul Dun\u00e3rii \u00een secolul VI), a turcilor si a finlandezilor din zilele noastre. Hunii p\u00e3trund \u00een Europa p\u00e2n\u00e3 la Paris, Roma si Constantinopole sub Atila \u00een secolul V, dar se retrag spre Ural p\u00e2n\u00e3 \u00een secolul IX, c\u00e2nd n\u00e3v\u00e3lesc din nou \u00een Panonia, teritoriu ocupat la acea dat\u00e3 de daci liberi (80%) amestecati cu slavi (20%).<\/p>\n
\tPoporul si limba dac\u00e3 sunt deci cu mult mai vechi dec\u00e2t poporul roman si limba latin\u00e3, dar cele dou\u00e3 limbi erau foarte asem\u00e3n\u00e3toare, si de aceea asimilarea s-a f\u00e3cut at\u00e2t de repede, \u00een c\u00e2teva secole. Ovidiu, poet roman exilat la Tomis pe malul M\u00e3rii Negre, nu numai c\u00e3 a \u00eenv\u00e3tat daca imediat, dar \u00een sase luni scria deja versuri \u00een limba lui Zalmoxis ! Invadarea Daciei, de fapt a unui coridor spre Muntii Apuseni, a avut ca scop precis aurul pe care \u00cemp\u00e3ratul Traian (de origine iberic\u00e3) le-a dus la Roma ca s\u00e3 refac\u00e3 tezaurul golit al Imperiului. Peste mai mult de 1000 de ani, dup\u00e3 c\u00e3derea Constantinopolului sub turci \u00een 1453, tributul pl\u00e3tit sultanilor otomani va fi tot \u00een aur, \u00een form\u00e3 de \u201ctechini\u201d. Si tot \u00een aur se pl\u00e3tesc \u00een ziua de ast\u00e3zi anumite interese \u00een Rom\u00e2nia, dup\u00e3 ce tezaurul national de 80 tone-aur a fost v\u00eendut de Ceausescu la licitatie \u00een Z\u00fcrich si cump\u00e3rat de Banca Angliei.
\tCele cateva milioane de rom\u00e2ni din afara Rom\u00e2niei \u00eenteleg si simt acum, mai bine ca niciodat\u00e3, sensul versurilor transilvane \u201cMuntii nostri aur poart\u00e3, Noi cersim din poart\u00e3-n poart\u00e3!\u201d<\/p>\n
\t\u00cen aceeasi ordine de idei, Imperiul Bizantin, care a durat mai mult de 1.000 de ani (330-1453), \u00een timp ce Europa de Vest dormea sub jugul Bisericii Romane si a analfabetismului, este complet necunoscut pe aceste meleaguri. Cultura si civilizatia european\u00e3 si-au mutat centrul de la Roma la Constantinopole \u00een 330, c\u00e2nd Bizantul devine capitala Imperiului Roman. Desi se studiaz\u00e3 istoria si limba Greciei antice, Imperiul Bizantin este nu numai complet ignorat \u00een istoria Europei, dar chiar considerat \u201cbarbar\u201d si \u201cincult\u201d. Nici un istoric elvetian nu a fost capabil s\u00e3-mi dea un singur nume de scriitor Bizantin, nici m\u00e3car Ana Comnena !<\/p>\n
\tNimeni nu cunoaste aici cultura si civilizatia Bizantin\u00e3, religia ortodox\u00e3 (\u201cortodox\u201d este \u00een limbile occidentale un termen peiorativ), si cu at\u00e2t mai putin istoria si traditia rom\u00e2n\u00e3. Faptul, esential, c\u00e3 analfabetismul nu exista \u00een Bizant, dar exista \u00een Europa de Vest \u00een aceeasi perioad\u00e3 este si mai necunoscut. Academiile \u201cp\u00e3g\u00e2ne\u201d (socratice, pitagorice, orfice, druidice, etc.) au fost toate \u00eenchise \u00een secolul VI, iar c\u00e2nd \u00een cele din urm\u00e3 universit\u00e3tile au \u00eenceput s\u00e3 apar\u00e3 \u00een Occident \u00een secolul XIII (Oxford, Cambridge, Padova) ele erau controlate de Biserica Roman\u00e3 si studiau teologia. Numai c\u00e3lug\u00e3rii si clericii stiau carte, se \u00eembog\u00e3teau prin exproprierea de p\u00e3m\u00e2nturi \u00een favoarea m\u00e2n\u00e3stirilor, si luau puterea \u00een toate t\u00e3rile vestice, prin misionarism si prozelitism la \u00eenceput (prin teroare si Inchizitie mai t\u00e2rziu), p\u00e2n\u00e3 \u00een secolul XI, c\u00e2nd ultimul tinut liber, al vikingilor din Scandinavia, cade sub puterea Romei Papale.<\/p>\n
\tRenasterea italian\u00e3 apare ca o consecint\u00e3 clar\u00e3 si direct\u00e3 a c\u00e3derii Constantinopolui (1453), cu emigrarea \u00een mas\u00e3 a savantilor Bizantini c\u00e3tre Italia. De exemplu, numai Cosimo de Medici primeste 5000 de savanti exilati din Bizant \u00eentr-un singur an la Florenta, acolo unde \u00een cur\u00e2nd vor scrie Petrarca, Dante si Boccacio, si unde vor picta Michelangelo si Leonardo da Vinci.<\/p>\n
\t\u00centre timp, cultura Bizantin\u00e3 este p\u00e3strat\u00e3 si cultivat\u00e3 \u00een t\u00e3rile Rom\u00e2ne (de exemplu la Putna), care nu numai c\u00e3 \u00eesi p\u00e3streaz\u00e3 autonomia fat\u00e3 de Imperiul Otoman, pl\u00e3tind-o \u00een aur \u2013 ca de obicei -, dar voevozii rom\u00e2ni trimit anual aur \u00een Grecia pentru a sustine m\u00e2n\u00e3stirile ortodoxe (de exemplu la Muntele Athos).<\/p>\n
\t\u00cen Occident, o scurt\u00e3 istorie a Rom\u00e2niei apare \u00een 1943, scris\u00e3 de Mircea Eliade \u00een englez\u00e3 la Lisabona si publicat\u00e3 la Madrid (\u201cThe Romanians, a Concise History\u201d, Stylos, Madrid, 1943), si republicat\u00e3 peste alti 50 de ani \u00een Rom\u00e2nia (\u201cThe Romanians, a Concise History\u201d, Roza V\u00e2nturilor, Bucuresti, 1992). \u00cen timp ce prima istorie serioas\u00e3 a Bizantului apare, tot \u00een englez\u00e3, de abia \u00een 1988 (Lord John Julius Norwich, \u201cA Short History of Byzantium\u201d, Penguin Books, London, 1988, 1991, 1995, 1997). Cu toat\u00e3 bun\u00e3vointa lui de a reabilita \u201cmisterioasa\u201d istorie a uitatului Imperiu Bizantin, din nefericire nici m\u00e3car Lord John Julius, de la Universitatea din Oxford, n-a avut acces la texte Bizantine, pentru simplul motiv c\u00e3 nu stie greaca, nici veche nici nou\u00e3.<\/p>\n
\t\u00cen final, se pune \u00eentrebarea de ce nou\u00e3 milenii, atestate arheologic, de civilizatie ne\u00eentrerupt\u00e3 pe teritoriul Rom\u00e2niei sunt ignorate nu numai \u00een Europa de Vest dar si \u00een Rom\u00e2nia ? Cu ce se ocup\u00e3 istoricii rom\u00e2ni ? Si reprezentantii Rom\u00e2niei peste hotare? Cine promoveaz\u00e3 cultura milenar\u00e3 a Rom\u00e2niei ? Dac\u00e3 dentistii, si nu profesorii de rom\u00e2n\u00e3, vor s\u00e3 fac\u00e3 scoli \u00een rom\u00e2n\u00e3 la Geneva, s\u00e3 nu ne mir\u00e3m dac\u00e3 profesorii vor deschide \u00een cur\u00e2nd cabinete dentare \u00een acelasi oras.*<\/p>\n
\t\u00cen 1996, c\u00e2nd am fost la Bucuresti pentru a face cercet\u00e3ri \u00een mitologia tracic\u00e3 la Academia Rom\u00e2n\u00e3, spre uimirea mea, mi s-a pus \u00eentrebarea de ce m\u00e3 intereseaz\u00e3 tracii si dacii, c\u00e2nd acesta era subiectul de predilectie a lui Ceausescu**, fapt pentru care subiectul trebuie acum total ignorat. La r\u00e2ndul meu, m\u00e3 \u00eentreb ce conteaz\u00e3 50 de ani de comunism \u00een comparatie cu cele 9 milenii de istorie rom\u00e2neasc\u00e3 ?<\/p>\n