\tEste considerat de mul\u0163i credincio\u015fi drept \u201eultimul sf\u00e2nt al rom\u00e2nilor\u201c. Duhovnicul Arsenie Boca \u015fi-a dus via\u0163a printre fapte considerate miracole de cei care le-au v\u0103zut \u015fi vorbe cu t\u00e2lc, balans\u00e2ndu-se \u00eentre renumele profetic \u015fi durerile sim\u0163ite \u00een temni\u0163ele comuniste.<\/p>\n
\t\u201e\u00centr-o zi, oamenii i\u00a0s-au pl\u00e2ns: \u00abP\u0103rinte, nu mai avem nisip de construc\u0163ie, ce ne facem? Numa dac\u0103
\ts-ar abate r\u00e2ul \u0103sta din loc, am mai putea g\u0103si ceva nisip…\u00bb. P\u0103rintele s-a dus \u00een deal, pe ap\u0103, la vreo dou\u0103zeci de metri, \u015fi s-a l\u0103sat \u00een genunchi. A f\u0103cut rug\u0103ciunea c\u00e2teva ore. \u015ei, v\u0103 jur!,\u00a0asta am v\u0103zut-o cu ochii mei, spre sear\u0103, apa a intrat \u00een p\u0103m\u00e2nt \u015fi a ie\u015fit pu\u0163in mai \u00eencolo, l\u0103s\u00e2nd la suprafa\u0163\u0103 un nisip fin, str\u0103lucitor ca argintul. Muncitorii s-au \u00eenchinat cu to\u0163ii, speria\u0163i, nevenindu-le s\u0103-\u015fi cread\u0103 ochilor. \u00abRuga\u0163i-v\u0103, posti\u0163i \u015fi ve\u0163i putea \u015fi voi!\u00bb, le-a spus tuturor.\u201c<\/p>\n
\tAstfel de istorii, precum cea spus\u0103 de muncitorii care lucraser\u0103 la refacerea m\u0103n\u0103stirii din localitate, puteau fi auzite, la Prislop, pe 28 noiembrie 1989. Atunci, to\u0163i cei prezen\u0163i acolo, proveni\u0163i din toate zonele \u0163\u0103rii, \u00eenfrigura\u0163i de la vremea de afar\u0103 \u015fi extenua\u0163i de lipsurile unui regim politic ce mai avea de supravie\u0163uit mai pu\u0163in de o lun\u0103, participau la ceva mai mult dec\u00e2t o \u00eenmorm\u00e2ntare.<\/p>\n
\tSenza\u0163ia era c\u0103 Rom\u00e2nia a pierdut un sf\u00e2nt, o persoan\u0103 \u00een rela\u0163ie direct\u0103 cu divinul, un f\u0103c\u0103tor de minuni. Din sicriu, trupul lui Arsenie Boca tr\u0103da perioadele lungi de interogatorii, anchete \u015fi \u00eentemni\u0163\u0103ri, al c\u0103ror subiect fusese \u00eenc\u0103 din anii 1950.<\/p>\n
\tCum \u015fi-a c\u00e2\u015ftigat \u00eens\u0103 renumele acest duhovnic care, pentru o uria\u015f\u0103 parte a credincio\u015filor din Rom\u00e2nia, reprezentase, vreme de decenii, speran\u0163a c\u0103 religia \u015fi credin\u0163a vor intra din nou \u00een legalitate \u015fi firesc? O parte dintre r\u0103spunsurile la aceast\u0103 \u00eentrebare pot fi exemplificate prin dou\u0103 momente ale vie\u0163ii sale.<\/p>\n
\tMai \u00eent\u00e2i, printr-o \u00eent\u00e2lnire, din decembrie 1988, dintre Boca \u015fi ucenicul s\u0103u, Preasfin\u0163itul Daniil Stoenescu. P\u0103rintele ar fi pl\u00e2ns \u015fi ar fi spus, profetic: \u201e\u00cemi pare r\u0103u pentru voi. Frica e de la diavol\u2026 \u00cemi pare r\u0103u pentru voi. Vor c\u0103dea mul\u0163i dintre cei ale\u015fi. V\u0103 vor pune impozite, taxe \u015fi alte d\u0103ri. Nu ve\u0163i mai putea fi sfin\u0163i\u2026 Acum nu mai e timpul sfin\u0163ilor. Acum \u00eencepe timpul mucenicilor\u201c.<\/p>\n
\tUn al doilea exemplu se g\u0103se\u015fte pe pere\u0163ii bisericii de la Dr\u0103g\u0103nescu, Giurgiu, pictat\u0103 \u00een \u00eentregime de Boca, dup\u0103 isp\u0103\u015firea suferin\u0163elor din temni\u0163ele comuniste.\u00a0\u00centr-una dintre picturi figureaz\u0103 moartea martiric\u0103 a Sf\u00e2ntului \u015etefan cel Nou, tot la 28 noiembrie, \u015fi al c\u0103rui destin seam\u0103n\u0103 izbitor cu cel al lui Arsenie Boca.<\/p>\n
\tMiracolul este ceea ce privirea \u015ftiin\u0163ei nu poate cuprinde, se explic\u0103 \u00een c\u0103r\u0163ile de misticism. Pentru Boca \u00eens\u0103, a\u015fa cum reiese din spusele \u015fi c\u0103r\u0163ile sale, supranaturalul nu avea nicio leg\u0103tur\u0103 cu vreo separare \u00eentre intelect \u015fi sentiment, ci devenea \u00eens\u0103\u015fi o parte fundamental\u0103 a \u201eadev\u0103ratei vie\u0163i\u201c: cea condus\u0103 sub numele Domnului.<\/p>\n
\t29 septembrie 1910. \u00centr-o gospod\u0103rie de pe v\u00e2rful unui deal, \u00een Va\u0163a de Sus, jude\u0163ul Hunedoara, se n\u0103\u015ftea Zian Boca, fiul lui Iosif Boca \u015fi al Cristinei. Aproximativ 19 ani mai t\u00e2rziu, \u00een curtea Liceului \u201eAvram Iancu\u201c, din Brad, \u015feful de promo\u0163ie al absolven\u0163ilor din acel an, acela\u015fi Zian Boca, planta, \u00een cadru festiv, un gorun ce avea s\u0103 se numeasc\u0103, prin hot\u0103r\u00eerea tuturor celor de fa\u0163\u0103, \u201eGorunul lui Zian\u201c. Acel gorun exist\u0103 \u015fi ast\u0103zi.<\/p>\n
\tDup\u0103 absolvirea Institutului Teologic din Sibiu, Mitropolitul Nicolae B\u0103lan \u00eel trimite pe t\u00e2n\u0103rul Zian, cu burs\u0103, la Academia de Arte Frumoase din Bucure\u015fti. Tot aici va urma \u015fi studii de medicin\u0103, dezvolt\u00e2nd o pasiune pentru \u015ftiin\u0163e, ce-l va cuceri p\u00e2n\u0103 la moarte.<\/p>\n
\tZian este hirotonit pe 19 septembrie 1929 \u015fi, dup\u0103 terminarea Academiei de Arte Frumoase, \u00ee\u015fi \u00eencepe ucenicia \u00een monahism, petrec\u00e2nd trei luni la Sf\u00e2ntul Munte Athos. Se spune c\u0103 acolo ar fi dat de un duhovnic aspru, care i-a zis: \u201eM\u0103, tu nu e\u015fti \u00een stare de nimic! Nici la m\u0103turat nu e\u015fti bun!\u201c, la care t\u00e2n\u0103rul \u015fi-a spus \u00een sinea lui: \u201eAici e de mine, la \u0103sta stau!\u201c.<\/p>\n
\tAmintindu-\u015fi rela\u0163ia cu primul s\u0103u duhovnic, Boca avea s\u0103 exclame mai t\u00e2rziu, \u00eentrebat cum ar trebui s\u0103 fie un c\u0103lug\u0103r: \u201eM\u0103i, nu to\u0163i cei din lume se pr\u0103p\u0103desc, nici to\u0163i cei din m\u0103n\u0103stire se m\u00e2ntuiesc\u2026 Unii dintre c\u0103lug\u0103ri nu sunt c\u0103lug\u0103ri, ci cuiere de haine c\u0103lug\u0103re\u015fti\u2026 De vrei s\u0103 te faci c\u0103lug\u0103r,\u00a0f\u0103-te ca focul!\u201c.<\/p>\n
\tSe \u00eent\u00e2mpla \u00een 1940, c\u00e2nd cel transformat din Zian\u00a0 \u00een Arsenie (\u00een greac\u0103: \u201ecel plin de b\u0103rb\u0103\u0163ie\u201c) era trimis la S\u00e2mb\u0103ta de Sus, jude\u0163ul Bra\u015fov, pentru a intra \u00een adev\u0103rata via\u0163\u0103 monahal\u0103. Iar din acest loc, \u00eencepe destinul celui considerat de mul\u0163i, ast\u0103zi, drept \u201eultimul sf\u00e2nt al rom\u00e2nilor\u201c.\u00a0<\/p>\n
\n \t\tIubirea lui Dumnezeu pentru cel mai mare p\u0103c\u0103tos este mai mare dec\u00e2t iubirea celui mai mare sf\u00e2nt fa\u0163\u0103 de Dumnezeu.<\/p>\n<\/blockquote>\n
\tArsenie Boca,\u00a0duhovnic<\/strong><\/p>\n \t\u201eAceast\u0103 c\u0103ciul\u0103 a mitului nu vreau s\u0103 o port\u201c<\/strong><\/u><\/p>\n \t![\"\"](\"https:\/\/noi3.org\/site\/wp-content\/uploads\/2013\/05\/646x404.jpg\")
<\/strong><\/u><\/p>\n \tArsenie Boca (primul preot din st\u00e2nga), \u00een timpul unei slujbe la S\u00e2mb\u0103ta de Sus<\/em><\/p>\n \t\u00cen iunie 1939, Zian Boca intr\u0103 \u00een ob\u015ftea M\u0103n\u0103stirii Br\u00e2ncoveanu de la S\u00e2mb\u0103ta de Sus, jude\u0163ul Bra\u015fov. Un an mai t\u00e2rziu, este tuns \u00een monahism \u015fi prime\u015fte numele de Arsenie, iar la 10 aprilie 1942 este hirotonit preot. Este \u00eenceputul a ceea ce istoria ortodoxismului din Rom\u00e2nia avea s\u0103 numeasc\u0103 \u201eMi\u015fcarea de re\u00eenviere duhovniceasc\u0103 de la S\u00e2mb\u0103ta\u201c.<\/p>\n
\tArsenie Boca, \u00eembr\u0103cat \u00eentr-o reverend\u0103 alb\u0103, prins\u0103 cu o centur\u0103, \u015fi cu p\u0103rul t\u0103iat scurt la spate, contrar obiceiului c\u0103lug\u0103rilor din epoc\u0103, devine, la \u00eenceput, duhovnicul a sute de oameni, transforma\u0163i ulterior \u00een adev\u0103rate mul\u0163imi ce invadau\u00a0curtea m\u0103n\u0103stirii din S\u00e2mb\u0103ta de Sus. De la S\u0103rb\u0103toarea Floriilor \u015fi p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul verii, mii de oameni dormeau pe p\u0103tur\u0103, \u00een curtea a\u015fez\u0103m\u00e2ntului religios, contribuind, \u00een timpul zilei, la treburile gospod\u0103re\u015fti din zon\u0103.<\/p>\n
\tSfid\u00e2nd legile fizicii <\/u><\/p>\n
\tRenumele lui Boca se r\u0103sp\u00e2nde\u015fte rapid, la \u00eenceput \u00een zona F\u0103g\u0103ra\u015fului, apoi \u00een cea a Ardealului de Sud, ajung\u00e2nd, \u00een cur\u00e2nd, \u00een toat\u0103 \u0163ara. Imaginea sa este construit\u0103 pe m\u0103rturiile celor care \u00eel cunoscuser\u0103 direct, \u00eenchegate pe o combina\u0163ie de exaltare \u015fi senza\u0163ia de a fi atins, chiar \u015fi pentru o secund\u0103, promisiunile din Sfintele Scripturi. \u201e\u00ce\u0163i d\u0103dea impresia c\u0103 este un cuvios venit din lumea sfin\u0163ilor. Vederea lui te atr\u0103gea \u015fi te cucerea. Ceea ce spunea era ca \u015fi un cuv\u00e2nt de Evanghelie\u201c, ne-a spus p\u0103rintele Ioan Sofonea, din Sibiu.<\/p>\n
\tLa statura de duhovnic cu har, pe care o dob\u00e2ndise din partea credincio\u015filor din zon\u0103, contribuie \u015fi c\u00e2teva istorii personale, redate, \u00een general, de c\u0103tre cei care i-au fost ucenici \u00een acea perioad\u0103. Aspazia O\u0163el Petrescu, de\u0163inut politic pe vremea comuni\u015ftilor, poveste\u015fte cum l-a v\u0103zut pe p\u0103rinte sfid\u00e2nd legile fizicii: obi\u015fnuia s\u0103 ia flac\u0103ra unei lum\u00e2n\u0103ri direct pe deget ca s\u0103 aprind\u0103 cu ea alt\u0103 lum\u00e2nare.<\/p>\n
\tTot Aspazia l-a v\u0103zut pe Arsenie Boca, \u00eentr-o noapte, purt\u00e2nd prin furtun\u0103 o lum\u00e2nare aprins\u0103. \u201eEra de groaz\u0103, bubuia furtuna, iar s\u0103lciile pur \u015fi simplu m\u0103turau aleea cu coroanele lor. P\u0103rintele a luat din sfe\u015fnic o lum\u00e2nare groas\u0103 \u015fi ne-a \u0163inut-o nou\u0103, s\u0103 avem lumin\u0103. La vijelia aia, fl\u0103c\u0103rile lum\u00e2n\u0103rii se \u00eenvolburau \u00een toate felurile, se ridicau, c\u0103deau pe lum\u00e2nare, mergeau \u00een dreapta, \u00een st\u00e2nga, \u00een tot felul de v\u00e2rtejuri, dar reveneau tot pe lum\u00e2nare. Apoi mi-a spus: \u00ab\u0162ine \u015fi tu lum\u00e2narea asta \u015fi nu te mai mira at\u00e2t\u00bb. La mine, lum\u00e2narea s-a stins imediat. \u00abVezi, a ad\u0103ugat, trebuie s\u0103 \u00eenve\u0163i s\u0103 \u0163ii o lum\u00e2nare \u00een furtun\u0103\u00bb. \u00cemi vorbea codificat p\u0103rintele, dar eu nu \u015ftiam \u00eenc\u0103. El se referea la cei 14 ani de pu\u015fc\u0103rie care aveau s\u0103 vin\u0103 peste mine. Despre acea furtun\u0103 \u015fi acea lumin\u0103 vorbea\u201c, a\u00a0povestit Aspazia Petrescu.<\/p>\n
\tMiracolele de pe munte<\/u><\/p>\n
\tP\u0103rintele Oprea Cr\u0103ciun, cel care a trecut \u00een nefiin\u0163\u0103 anul trecut, are o alt\u0103 istorie de acest fel. \u201eUn om din sat a adus-o la p\u0103rinte pe fiica sa, de 16 ani, care suferea de paralizie infantil\u0103. P\u0103rintele Arsenie l-a trimis acas\u0103 \u015fi a dus-o pe fat\u0103 \u00eentr-o chilie, unde un c\u0103lug\u0103r b\u0103tr\u00e2n se ocupa de ea, \u00eei d\u0103dea de m\u00e2ncare \u015fi ap\u0103 cu care s\u0103 se spele. \u00cen timpul zilei, o c\u0103rau cu roaba la noi, care munceam prin curtea m\u0103n\u0103stirii, ca s\u0103 nu stea singur\u0103. \u00centr-o zi, am v\u0103zut roaba intr\u00e2nd \u00een interiorul m\u0103n\u0103stirii. \u015ei, o or\u0103 mai t\u00e2rziu, am v\u0103zut fata, ie\u015find \u00een picioare, sprijinindu-se de bra\u0163ul p\u0103rintelui Boca.\u201c<\/p>\n
\tRenumele lui Boca se r\u0103sp\u00e2nde\u015fte \u00een toat\u0103 \u0163ara \u015fi \u00een toate cercurile sociale. Este vizitat de Regele Mihai, Ion Antonescu \u015fi Lucian Blaga. Cu acesta din urm\u0103 are urm\u0103toarea conversa\u0163ie: \u201eFericit e\u015fti, p\u0103rinte, c\u0103 ai ajuns un mit\u201c, i-ar fi spus poetul \u015fi filosoful. \u201eMaestre, aceast\u0103 c\u0103ciul\u0103 a mitului nu vreau s\u0103 o port\u201c, ar fi replicat Boca, \u00eentrerupt imediat de Blaga: \u201eBa o s\u0103 o por\u0163i, pentru c\u0103 neamul rom\u00e2nesc are nevoie de a\u015fa ceva\u201c.<\/p>\n
\tSute de femei umplu zilnic curtea m\u0103n\u0103stirii, \u00eengrijorate de situa\u0163ia so\u0163ilor, pleca\u0163i pe front. Acela\u015fi p\u0103rinte Oprea Cr\u0103ciun poveste\u015fte cum Boca\u00a0nu avea timp s\u0103 vorbeasc\u0103 \u00een tihn\u0103 cu fiecare \u00een parte, \u00eens\u0103 le spunea: \u201eTu pune o cruce dup\u0103 cas\u0103. Tu pune pachet, c\u0103 so\u0163ul t\u0103u e r\u0103nit, dar tr\u0103ie\u015fte. \u015ei, c\u00e2nd au sosit scrisorile, s-a v\u0103zut c\u0103 spusele p\u0103rintelui fuseser\u0103 \u00eentru totul adev\u0103rate\u201c.<\/p>\n
\tUmorul unui p\u0103rinte<\/u><\/p>\n
\tArhimandritul Paisie Tinca a ajuns la M\u0103n\u0103stirea Br\u00e2ncoveanu \u00een 1945, c\u00e2nd avea doar 16 ani. C\u0103uta lini\u015ftea sufleteasc\u0103. Aici a deprins tainele bisericii \u015fi a urmat Seminarul Teologic din Cluj \u015fi apoi Facultatea de Teologie din Sibiu. Spune c\u0103 este un om care greu se impresioneaz\u0103, dar c\u0103 p\u0103rintele Arsenie Boca i-a atins sufletul.<\/p>\n
\t\u201eP\u0103rintele Arsenie era un om deosebit. St\u0103team cu el de vorb\u0103 de c\u00e2te ori putea, pentru c\u0103 era foarte ocupat. Mi-a r\u0103mas \u00een minte un lucru pe\u00a0care mi l-a spus el: \u00abM\u0103i, acela\u015fi duh e \u015fi \u00een mine, \u015fi \u00een tine\u00bb.\u00a0Mi-aduc aminte c\u0103 atunci c\u00e2nd am venit la m\u0103n\u0103stire am \u0163inut post 40 de zile numai cu ap\u0103 \u015fi p\u00e2ine \u015fi m-am sl\u0103bit tare. Am fugit \u00een p\u0103dure \u015fi p\u0103rintele m-a adus \u00eenapoi. M-a \u00eentrebat: \u00abDar cine \u0163i-o spus s\u0103 poste\u015fti?\u00bb. Eu am spus c\u0103 poruncile bisericii spun s\u0103 \u0163ii toate posturile. \u015ei mi-a spus z\u00e2mbind: \u00abDac\u0103 vei mai posti a\u015fa \u00ee\u0163i trage clopotul, ai noroc s\u0103 e\u015fti t\u00e2n\u0103r\u00bb\u201c, ne-a povestit p\u0103rintele Paisie.<\/p>\n
\t\u201eCitea\u201c oamenii dup\u0103 tr\u0103s\u0103turile ochilor<\/u><\/p>\n
\tP\u0103rintele Paisie confirm\u0103 miile de oameni care veneau la Arsenie Boca pentru spovedanie \u015fi pentru un sfat. \u201eFoarte mult\u0103 lume venea la el. \u0162inea predicile la altarul din p\u0103dure. \u00cen special, p\u0103rintele Arsenie le spunea oamenilor trecutul lor. Am g\u0103sit \u00een bibliotec\u0103 un\u00a0caiet cu schi\u0163ele p\u0103rintelui. Erau desena\u0163i ochi ai oamenilor. \u015ei apoi scria c\u0103 tr\u0103s\u0103tura cutare arat\u0103 ceva din via\u0163a omului\u00a0respectiv. Veneau mul\u0163i oameni bolnavi care, dup\u0103 ce discutau cu el, se sim\u0163eau mai bine. A fost un om foarte muncitor. P\u00e2n\u0103 s\u0103 vin\u0103 el, m\u0103n\u0103stirea a fost 100 de ani \u00een ruin\u0103. El a ridicat-o, cu oamenii din sat. Pe to\u0163i \u00eei punea la munc\u0103. Era dur cu cei care erau a\u015fa, mai \u00eencrezu\u0163i, dar \u015fi cu cei care vroiau s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 la m\u0103n\u0103stire \u015fi nu c\u0103lcau precum un c\u0103lug\u0103r, dup\u0103 cum spunea chiar el\u201c, adaug\u0103 p\u0103rintele Paisie.<\/p>\n
\n \t\tStudiul e una \u2013 \u00eel pot face to\u0163i. Acoperirea cu via\u0163a \u00eens\u0103 o pot face din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd abia c\u00e2te unii, unde \u015fi unde, c\u00e2te unul \u00eentr-o sut\u0103 de ani.<\/p>\n<\/blockquote>\n
\tArsenie Boca,\u00a0duhovnic<\/strong><\/p>\n \t\u00a0<\/p>\n
\tAnii vie\u0163ii nu mai au r\u0103bdare: plecarea din Bra\u015fov<\/strong><\/u><\/p>\n \tAurica Tinca, sora p\u0103rintelui Paisie, a ajuns la M\u0103n\u0103stirea Br\u00e2ncoveanu pe c\u00e2nd avea doar 25 de ani. A plecat special de la Bra\u015fov pentru a-l cunoa\u015fte pe p\u0103rintele Arsenie Boca, stare\u0163ul a\u015fez\u0103m\u00e2ntului.<\/p>\n
\tAu trecut de atunci\u00a0 aproape 70 de ani, iar sora Aurica este tot la m\u0103n\u0103stire. A r\u0103mas aici pentru c\u0103 a\u015fa i-a cerut p\u0103rintele Arsenie Boca. \u201eEu atunci locuiam la Bra\u015fov, la o familie german\u0103. Am auzit c\u0103 mult\u0103 lume mergea la S\u00e2mb\u0103ta s\u0103 \u00eel cunoasc\u0103 pe p\u0103rinte. Am zis s\u0103 merg \u015fi eu.\u201c<\/p>\n
\tSora Aurica \u00ee\u015fi aduce aminte cu drag de \u00eent\u00e2lnirea cu p\u0103rintele Arsenie Boca. \u201eEra foarte muncitor \u015fi mereu ocupat. El a ridicat m\u0103n\u0103stirea. Toat\u0103 piatra care este aici el a\u00a0adus-o de la r\u00e2u. Lua oamenii din sat \u015fi munceau tot timpul. M-am dus \u015fi eu s\u0103 ajut \u015fi de fiecare dat\u0103 m\u0103 trimitea la buc\u0103t\u0103rie. Nu \u00een\u0163elegeam de ce. Odat\u0103 mi-a spus \u00abEu vreau s\u0103 te cru\u0163\u00bb. Probabil c\u0103 m\u0103 v\u0103zuse c\u00e2t eram de slab\u0103. Venea mult\u0103 lume la p\u0103rinte. Era foarte iubit. Un an am stat cu el la S\u00e2mb\u0103ta. Apoi, \u00een 1948, c\u00e2nd l-au trimis la Prislop, le-a spus m\u0103icu\u0163elor s\u0103 se duc\u0103 la Bistri\u0163a. M-am dus \u015fi eu la el \u015fi i-am spus s\u0103 m\u0103 trimit\u0103 \u015fi pe mine.\u00a0Mi-a spus: \u00abPe tine nu te trimit. R\u0103m\u00e2i s\u0103 stai aici, s\u0103 rabzi anii vie\u0163ii\u00bb. \u015ei am r\u0103mas, dac\u0103 a\u015fa a spus p\u0103rintele\u201c, ne-a spus sora Aurica, ajuns\u0103 acum la 93 de ani.<\/p>\n
\tIzvorul, loc de pelerinaj<\/u><\/p>\n
\tNu departe de m\u0103n\u0103stire, la vreo 500 de metri, se afl\u0103 izvorul denumit dup\u0103 p\u0103rinte. Sute de oameni vin aici \u00een fiecare zi \u015fi iau ap\u0103. Se spune c\u0103 p\u0103rintele a lovit cu toiagul \u00een p\u0103m\u00e2nt \u015fi a\u015fa a izvor\u00e2t apa,
\tcare are propriet\u0103\u0163i vindec\u0103toare. Unii istorici spun \u00eens\u0103 c\u0103 izvorul a existat mereu acolo \u015fi c\u0103 p\u0103rintele l-a cur\u0103\u0163at \u015fi a\u00a0sfin\u0163it apa.<\/p>\n
\t\u201eMereu venim s\u0103 lu\u0103m ap\u0103 de aici. Cam o dat\u0103 pe lun\u0103. Se spune c\u0103 te vindeci de boli, dar trebuie s\u0103 crezi cu adev\u0103rat ca minunea s\u0103 se \u00eenf\u0103ptuiasc\u0103\u201c, spune Filofteia Corbu, 47 de ani, venit\u0103 din Agnita. \u201eAm auzit \u015fi am citit multe despre p\u0103rinte. Am venit aici s\u0103 ne rug\u0103m \u00een lini\u015fte, s\u0103 lu\u0103m ap\u0103 de la izvor \u015fi s\u0103 ne t\u0103m\u0103duim\u201c, a spus Maria B\u0103lan, 51 de ani, venit\u0103 tocmai din Vaslui.<\/p>\n
\t\u00cencep anchetele<\/u><\/p>\n
\t\u00cen anul 1943, la izvorul V\u0103ii S\u00e2mb\u0103ta, l\u00e2ng\u0103 un pov\u00e2rni\u015f aproape vertical, p\u0103rintele Arsenie Boca teraseaz\u0103 st\u00e2nca. \u00cen interiorul masivului, scobe\u015fte o deschiz\u0103tur\u0103 pe care o l\u0103rge\u015fte \u00een interior, cu inten\u0163ia de a realiza o chilie \u00een inima muntelui. Pl\u0103nuia s\u0103 se retrag\u0103 acolo, s\u0103 lase m\u0103n\u0103stirea pe m\u00e2na altcuiva, s\u0103-\u015fi dedice
\trestul vie\u0163ii rug\u0103ciunii.<\/p>\n
\tN-a mai apucat. Chilia exist\u0103 \u015fi ast\u0103zi, ba chiar a devenit loc de pelerinaj, c\u00e2nd vremea o permite, \u00eens\u0103, pe l\u00e2ng\u0103 mul\u0163imile de oameni care-l tr\u0103geau \u00eenapoi, c\u0103tre spovedanii, sfaturi sau slujbe, Boca mai avea o problem\u0103.\u00a0 Mult discutat\u0103 \u015fi niciodat\u0103 pe deplin elucidat\u0103, aceast\u0103 problem\u0103 se lega de modul \u00een care dou\u0103 regimuri politice diferite, cel monarhist \u015fi cel comunist, vedeau \u00een el o amenin\u0163are, prin prisma presupuselor rela\u0163ii legionare.<\/p>\n
\tArsenie Boca s-a ap\u0103rat \u00eentotdeauna cu acela\u015fi argument: lipsa distinc\u0163iilor \u00eentre orientarea politic\u0103 a oamenilor care \u00eei solicitau sfatul, \u00eens\u0103, c\u00e2nd la Bucure\u015fti a ajuns informa\u0163ia potrivit c\u0103reia la S\u00e2mb\u0103ta de Sus ar fi fost ascun\u015fi legionari urm\u0103ri\u0163i de autorit\u0103\u0163i, Boca a intrat \u00een dizgra\u0163ia celor care, p\u00e2n\u0103 atunci, \u00eei c\u0103lcaser\u0103 pragul ca invita\u0163i de marc\u0103.<\/p>\n
\tDac\u0103 regimul monarhist s-a rezumat la aten\u0163ion\u0103ri, c\u00e2nd comuni\u015ftii au preluat puterea, Boca a devenit automat \u201epersona non grata\u201c. Atitudinea comuni\u015ftilor a fost sus\u0163inut\u0103 \u015fi de o serie de predici ale lui Arsenie Boca, \u00een care noii de\u0163in\u0103tori ai puterii politice vedeau poten\u0163ial pericol: \u201eLupii vor fi sf\u00e2\u015fia\u0163i de c\u0103tre oile atacate. Credincio\u015fii, de\u015fi mai pu\u0163ini ca num\u0103r, nu vor putea fi suprima\u0163i de puterea numeric\u0103 a celor lep\u0103da\u0163i de credin\u0163\u0103, at\u00e2ta timp c\u00e2t vor sta str\u00e2n\u015fi \u00een jurul Bisericii\u201c.<\/p>\n
\tEste anchetat de mai multe ori, \u00eentre 1945 \u015fi 1948, la R\u00e2mnicu V\u00e2lcea, Bra\u015fov \u015fi F\u0103g\u0103ra\u015f. \u00cen final, pentru a-l salva, Mitropolitul Nicolae B\u0103lan \u00eel aduce, pe 25 noiembrie 1948, la Prislop, \u00een jude\u0163ul Hunedoara. Credea c\u0103 \u00eel poate proteja, \u00eens\u0103 adev\u0103ratele probleme ale lui Boca abia urmau s\u0103 \u00eenceap\u0103. ;
\t(A contribuit Simona Suciu)<\/strong><\/p>\n\n \t\tM\u0103 priveau doi ochi alba\u015ftri, incontestabil doi ochi alba\u015ftri de om, dar privirea aceea nu avea final, nu avea fund, un fundal.<\/p>\n<\/blockquote>\n
\tAspazia O\u0163el Petrescu,\u00a0scriitoare<\/strong><\/p>\n \t\u00a0<\/p>\n
\tAnchetele Securit\u0103\u0163ii, deten\u0163ia \u015fi umilirea<\/strong><\/u><\/p>\n \t<\/strong><\/u><\/p>\n \tArsenie Boca, la Prislop, \u00een jude\u0163ul Hunedoara<\/em><\/p>\n \tPe 25 noiembrie 1948, Arsenie Boca ajungea la M\u0103n\u0103stirea Prislop, din \u0162ara Ha\u0163egului. C\u0103lug\u0103rii greco-catolici, prigoni\u0163i de regimul comunist, l\u0103saser\u0103 locul \u00een paragin\u0103. Ini\u0163ial, m\u0103n\u0103stirea trebuia s\u0103 fie una de c\u0103lug\u0103ri, \u00eens\u0103, p\u00e2n\u0103 la urm\u0103, este transformat\u0103 \u00eentr-un a\u015fez\u0103m\u00e2nt pentru m\u0103icu\u0163e, sub conducerea stare\u0163ei Julieta Constantinescu, numit\u0103 Zamfira, dup\u0103 c\u0103lug\u0103rire. Arsenie Boca \u00ee\u015fi reia titulatura de preot duhovnic.<\/p>\n
\tMul\u0163imile ce-l urmau orbe\u015fte la S\u00e2mb\u0103ta de Sus \u00eencep s\u0103-\u015fi fac\u0103 apari\u0163ia \u015fi \u00een Hunedoara, iar Securitatea se pune \u00een mi\u015fcare. Pe numele lui Boca este \u00eenchegat un dosar de urm\u0103rire, num\u0103rul 564, pe a c\u0103rui copert\u0103, colonelul Gheorghe Cr\u0103ciun scria: \u201eA se str\u00e2nge material\u00a0compromi\u0163\u0103tor contra lui\u00a0Arsenie Boca\u201c, ad\u0103ug\u00e2nd apoi, \u00eentr-un raport separat: \u201eArsenie Boca este un element ostil \u015fi du\u015fm\u0103nos regimului, care caut\u0103 s\u0103 deruteze oamenii de la munc\u0103, infiltr\u00e2ndu-le \u00een suflet misticismul \u015fi fanatismul, specul\u00e2ndu-le \u00een acela\u015fi timp ignoran\u0163a. Fa\u0163\u0103 de cele de mai sus s-au luat m\u0103suri pentru a se face o re\u0163ea informativ\u0103 serioas\u0103 \u00een mediul acestuia, \u00een sensul de a trimite la el elemente bine instruite, eventual travestite, care s\u0103 caute a-l compromite (\u2026) Mutarea lui Arsenie Boca \u00een alt\u0103 parte nu rezolv\u0103 problema, at\u00e2ta vreme c\u00e2t nu e compromis\u201c.<\/p>\n
\tDin rapoarte rezult\u0103 c\u0103 Arsenie Boca era urm\u0103rit pas cu pas, zi \u015fi noapte, prin prieteni sau simpli observatori, \u00een biseric\u0103 sau pe strad\u0103, \u00een atelier sau \u00een intimitate. \u00centreaga sa via\u0163\u0103 era recompus\u0103: la ce or\u0103 a ie\u015fit din cas\u0103, cum era \u00eembr\u0103cat, \u00een ce tramvai s-a suit, ce loc a ocupat, cine a trecut pe l\u00e2ng\u0103 el. La dosar exist\u0103 dela\u0163iuni de la apropia\u0163i ai p\u0103rintelui, de tipul: \u201eFachiristul Arsenie Boca\u201c sau \u201eParanoic, voia \u015fi el s\u0103 aib\u0103 aureola de mare duhovnic\u201c. C\u00e2nd materialul informativ a fost suficient, Securitatea s-a pus \u00een mi\u015fcare.<\/p>\n
\tPrivind spre cer, nemi\u015fcat<\/u><\/p>\n
\tPe 16 ianuarie 1951, la ora\u00a05 diminea\u0163a, 10 securi\u015fti sp\u0103rgeau u\u015fa chiliei \u00een care dormea Arsenie Boca. P\u0103rintele este trimis, f\u0103r\u0103 judecat\u0103, la munc\u0103, la Canalul\u00a0Dun\u0103re-Marea Neagr\u0103, pentru mai bine de un an.<\/p>\n
\tEliberat \u00een aprilie 1952, Boca revine la Prislop, \u00eens\u0103 pentru scurt timp: este din nou arestat \u015fi anchetat la Timi\u015foara, Jilava \u015fi Oradea. Dou\u0103 m\u0103rturii dateaz\u0103 din aceast\u0103 perioad\u0103, ambele reproduse \u00een documentarul \u201eP\u0103rintele Arsenie Boca, Omul lui Dumnezeu\u201c, \u00een regia lui Nicolae M\u0103rgineanu.<\/p>\n
\tPrima \u00eei apar\u0163ine p\u0103rintelui Nicolae Borda\u015fiu, de la Biserica Sf\u00e2ntul Silvestru, din Bucure\u015fti. \u201eEram \u00eenchis la Timi\u015foara. \u00centr-o diminea\u0163\u0103, un gardian m-a trimis cu tineta spre sp\u0103l\u0103tor. Am trecut pe culoarul lung, iar la cap\u0103t am v\u0103zut geamurile deschise. \u00cen general, \u00een timpul programului, geamurile erau \u00eenchise, \u00eens\u0103 acum probabil c\u0103 cineva le uitase a\u015fa, sau l\u0103sase s\u0103 se aeriseasc\u0103.\u00a0Iar peisagiul pe care l-am v\u0103zut de acolo\u2026 Orice de\u0163inut viseaz\u0103 s\u0103 vad\u0103 cerul liber de la fereastr\u0103. \u015ei l-am v\u0103zut,\u00a0\u00eentr-adev\u0103r. Iar \u00een peisajul oribil de jos, \u00een curtea \u00eenchisorii, st\u0103tea Arsenie\u00a0Boca, privind \u015fi el spre cer,\u00a0nemi\u015fcat.\u201c<\/p>\n
\tUn alt preot, Viorel Trifa, red\u0103 spusele unui fost gardian, angajat la una dintre \u00eenchisorile la care fusese de\u0163inut Boca. \u201eI-au spus p\u0103rintelui s\u0103 le spun\u0103 ceva despre Dumnezeu, ca s\u0103-i fac\u0103 s\u0103 cread\u0103. \u015ei p\u0103rintele le-a spus c\u0103 la al doilea r\u00e2nd de por\u0163i ale \u00eenchisorii, se afl\u0103 dou\u0103 femei. Le-a descris, cu lux de am\u0103nunte, ce avea fiecare \u00een desag\u0103. Cei doi gardieni au fugit \u015fi le-au scotocit femeilor \u00een saci. La \u00eentoarcere, au reclamat la conducerea \u00eenchisorii c\u0103 printre de\u0163inu\u0163i se afl\u0103 un p\u0103rinte care vede prin ziduri.\u201c<\/p>\n
\tSingur pe drum<\/u><\/p>\n
\tArsenie Boca este eliberat dup\u0103 alte \u015fase luni. Se \u00eentoarce, din nou, la Prislop. \u00cen luna mai 1959, printr-o decizie a Episcopiei Aradului, i se interzice s\u0103 mai poarte haina monahal\u0103 \u015fi s\u0103 slujeasc\u0103 la altar ca preot, pedepse aplicate, \u00een mod normal, celor vicio\u015fi sau cu grave abateri disciplinare.<\/p>\n
\tScena este descris\u0103 de m\u0103icu\u0163a Celestina, cea care a adunat zicerile lui Arsenie Boca din cartea \u201eSemin\u0163e duhovnice\u015fti\u201c: \u201eP\u0103rintele a ie\u015fit din altar \u015fi, \u00een fa\u0163a iconostasului,\u00a0ne-a citit h\u00e2rtia pe care o primise cu o zi \u00eenainte: trebuia s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 m\u0103n\u0103stirea \u00een 48 de ore, fiindc\u0103 era un element d\u0103un\u0103tor vie\u0163ii monahale de la Prislop! S\u0103 nu poat\u0103 face nici m\u0103car Pa\u015ftile cu noi! Ce c\u00e2ini! \u00cens\u0103 Dumnezeu \u015fi p\u0103rintele n-au voit aceasta \u015fi, pe c\u00e2nd ne t\u00e2nguiam noi, a venit \u00een grab\u0103 o maic\u0103 s\u0103 ne spun\u0103 c\u0103 avva (n.r. \u2013 duhovnicul) a c\u0103zut de pe o scar\u0103 \u015fi \u015fi-a rupt c\u00e2teva coaste! Voia Domnului, voia p\u0103rintelui! A mai r\u0103mas astfel cu noi avva \u00eenc\u0103 dou\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd au venit c\u00e2\u0163iva indivizi \u00eembr\u0103ca\u0163i la costum, cu o c\u0103ru\u0163\u0103, s\u0103-l ia\u201c.<\/p>\n
\tM\u0103n\u0103stirea de la Prislop este \u00eenchis\u0103, iar m\u0103icu\u0163ele, obligate s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 \u00een lume. A\u015fez\u0103m\u00e2ntul devine azil de b\u0103tr\u00e2ni. Iar Arsenie Boca este din nou pe drumuri, de data aceasta f\u0103r\u0103 haina\u00a0monahal\u0103.\u201c<\/p>\n
\n \t\tNecazurile ne vin pe urma gre\u015felilor noastre. Noi suntem candele stinse, inimi de iasc\u0103. Nu v\u0103 juca\u0163i cu focul, c\u00e2l\u0163i fiind. \u00centoarce\u0163i-v\u0103 de c\u0103tre trup c\u0103tre Dumnezeu, ca s\u0103 aib\u0103 mil\u0103 de voi s\u0103 nu v\u0103 lepede celui viclean.<\/p>\n<\/blockquote>\n
\tArsenie Boca,\u00a0duhovnic<\/strong><\/p>\n \t\u00a0<\/p>\n
\t\u00cen vizit\u0103 la Prislop, la morm\u00e2ntul duhovnicului<\/strong><\/u><\/p>\n \t<\/strong><\/u><\/p>\n \tAn de an, mii de pelerini vin la morm\u00e2ntul lui Arsenie Boca, la M\u0103n\u0103stirea Prislop<\/em><\/p>\n \tM\u0103n\u0103stirea Prislop pare izolat\u0103 \u00eentr-o vale r\u0103coroas\u0103, departe de civiliza\u0163ia cu care ne-am obi\u015fnuit, de forfota din ora\u015fe \u015fi de atmosfera \u00eenc\u0103rcat\u0103 a acestora. \u015ei totu\u015fi, \u00een ciuda locului retras \u00een care a fost ridicat\u0103, m\u0103n\u0103stirea a devenit, dup\u0103 moartea lui Arsenie Boca, un adev\u0103rat centru de \u00eent\u00e2lnire al pelerinilor.<\/p>\n
\t\u00cen fiecare duminic\u0103 din apropierea S\u0103rb\u0103torilor de Pa\u015fte, mii de oameni trec pragul m\u0103n\u0103stirii. Autocarele cu pelerini \u00eencep s\u0103 soseasc\u0103 odat\u0103 cu r\u0103s\u0103ritul soarelui, iar p\u00e2n\u0103 la orele pr\u00e2nzului, cei trei kilometri ai drumului care leag\u0103 Silva\u015ful de Sus de m\u0103n\u0103stire sunt ocupa\u0163i de ma\u015fini \u015fi de autocare parcate.<\/p>\n
\t\u00cen zilele de s\u0103rb\u0103toare, vizitatorii \u00eent\u00e2rzia\u0163i trebuie s\u0103 \u00ee\u015fi lase autoturismele la o distan\u0163\u0103 considerabil\u0103 de poarta m\u0103n\u0103stirii, pentru a porni pe jos spre locul de pelerinaj.<\/p>\n
\tLocul de rug\u0103ciune<\/u><\/p>\n
\tChiar dac\u0103 drumul pare istovitor, r\u0103splata pe care o primesc pelerinii e pe m\u0103sur\u0103. \u201eM\u0103n\u0103stirea \u00eei atrage pe cre\u015ftini datorit\u0103 lui Arsenie Boca, p\u0103rintele care a slujit la m\u0103n\u0103stire \u015fi a fost \u00eenmorm\u00e2ntat aici. La Prislop vin pelerini din \u00eentreaga \u0163ar\u0103 pentru a se ruga la morm\u00e2ntul p\u0103rintelui \u015fi pentru c\u0103 \u015ftiu de minunile acestuia, \u015fi au credin\u0163a c\u0103 vor fi ajuta\u0163i dac\u0103 ajung aici\u201c, explic\u0103 preotul Gabriel Miricescu.<\/p>\n
\t\u00cen curtea m\u0103n\u0103stirii, fiecare diminea\u0163\u0103 de duminic\u0103 e o s\u0103rb\u0103toare tr\u0103it\u0103 la intensitate maxim\u0103. Florile aduse de pelerini \u015fi candelele purtate de ace\u015ftia dau aceast\u0103 senza\u0163ie. Oamenii a\u015fteapt\u0103 zeci de minute la r\u00e2nd, pentru a depune flori \u015fi a se ruga la morm\u00e2ntul p\u0103rintelui Arsenie Boca.<\/p>\n
\tE o lini\u015fte deplin\u0103 \u00een gesturile lor, e o sobrietate \u00eent\u00e2lnit\u0103 \u00een pu\u0163ine locuri de pelerinaj. Nimeni nu se calc\u0103 \u00een picioare, nimeni nu se gr\u0103be\u015fte s\u0103 ajung\u0103 \u00een fa\u0163a celorlal\u0163i la morm\u00e2ntul acoperit de flori al celui considerat \u201esf\u00e2ntul\u00a0Ardealului\u201c.<\/p>\n
\tR\u0103bdarea este cuv\u00e2ntul de ordine al pelerinilor. \u201ePare destul de greu s\u0103 ajungi la morm\u00e2ntul p\u0103rintelui. Urci p\u00e2n\u0103 la el \u015fi pare o povar\u0103 pentru oamenii b\u0103tr\u00e2ni \u015fi bolnavi, dar \u015ftim c\u0103 la \u00eentoarcere suntem mai u\u015fura\u0163i \u015fi pentru c\u0103 poteca pe care mergem coboar\u0103, dar \u015fi fiindc\u0103 am apucat s\u0103 ne rug\u0103m la p\u0103rintele Arsenie Boca\u201c, spune Maria, una dintre v\u00e2rstnicele obi\u015fnuite cu pelerinajele la Prislop.<\/p>\n
\tMul\u0163i dintre cei care ajung aici p\u0103streaz\u0103 credin\u0163a c\u0103 suferin\u0163ele lor vor disp\u0103rea sau \u00ee\u015fi vor g\u0103si lini\u015ftea datorit\u0103 preotului Arsenie Boca, de numele c\u0103ruia este legat\u0103 istoria M\u0103n\u0103stirii Prislop.<\/p>\n
\tUnicul duhovnic<\/u><\/p>\n
\tPreoteasa Ani\u015foara Cr\u0103ciun are 83 de ani \u015fi a fost so\u0163ia preotului Oprea Cr\u0103ciun din Cinci\u015f (decedat \u00een urm\u0103 cu un an), unul dintre colegii de suferin\u0163\u0103 din \u00eenchisorile comuniste ai p\u0103rintelui Arsenie Boca.<\/p>\n
\tAni\u015foara l-a cunoscut pe preotul Arsenie Boca \u00een anii 1950, c\u00e2nd p\u0103rintele era stare\u0163 al M\u0103n\u0103stirii Prislop, iar calvarul persecu\u0163iilor din regimul comunist \u00eencepea s\u0103 se r\u0103sfr\u00e2ng\u0103 asupra lui. De atunci, preotul Arsenie Boca i-a fost duhovnic femeii, iar ceea ce a marcat-o cel mai mult pe aceasta a fost harul p\u0103rintelui.<\/p>\n
\t\u201ePe atunci, oamenii p\u0103reau mult mai apropia\u0163i de credin\u0163\u0103. \u00cemi amintesc c\u0103 veneau la p\u0103rintele Arsenie Boca s\u0103 \u00ee\u015fi m\u0103rturiseasc\u0103 p\u0103catele \u015fi, \u00eenainte de a vorbi, el le spunea unora: \u00abCu care pumn ai dat \u00een tat\u0103l t\u0103u?\u00bb.Aceia c\u0103rora le spunea a\u015fa, recuno\u015fteau \u015fi s\u0103 c\u0103iau\u201c, poveste\u015fte preoteasa.<\/p>\n
\tAni\u015foara Cr\u0103ciun a r\u0103mas cu o amintire impresionant\u0103 despre p\u0103rintele Arsenie Boca. L-a \u00eent\u00e2lnit pentru ultima dat\u0103 la Prislop, \u00een vremea postului Pa\u015ftelui din 1989, \u00een anul \u00een care preotul a decedat. Femeia venise s\u0103 se spovedeasc\u0103 \u015fi nu \u015ftia c\u0103 p\u0103rintele se afl\u0103 acolo. Maicile din Prislop au \u00een\u015ftiin\u0163at-o de prezen\u0163a duhovnicului, care \u00eens\u0103 nu mai purta hainele preo\u0163e\u015fti \u015fi avea barba ras\u0103. Era urm\u0103rit \u015fi h\u0103r\u0163uit permanent de Securitate.<\/p>\n
\t\u201eMaicile mi-au spus ca, atunci c\u00e2nd o s\u0103 \u00eel v\u0103d, s\u0103 aplec capul, iar dac\u0103 el va ridica m\u00e2na dreapt\u0103, \u00eenseamn\u0103 c\u0103 poate sta cu mine pentru a \u00eemi asculta spovedania. L-am \u00eent\u00e2lnit \u015fi mi-a f\u0103cut semnul. C\u00e2teva minute mai t\u00e2rziu ne-am a\u015fezat pe una din b\u0103ncile din fa\u0163a bisericii \u015fi am vorbit. Era ora\u00a0dou\u0103sprezece, m\u0103 uitasem la ceas. De emo\u0163ii, nici nu mai \u015ftiam ce s\u0103 vorbesc. Apoi, mi-a spus c\u0103 el se va retrage \u00een chilie \u015fi ne-am luat r\u0103mas bun, dar mi s-a p\u0103rut totul ciudat. Parc\u0103 trecuser\u0103 doar c\u00e2teva minute \u00een care am vorbit \u015fi m\u0103 miram c\u0103 a stat at\u00e2t de pu\u0163in cu mine, de\u015fi nu \u00eel mai v\u0103zusem de ani buni. \u00cens\u0103 c\u00e2nd m-am uitat la ceas, am v\u0103zut c\u0103 trecuser\u0103 aproape trei ore, pe nesim\u0163ite\u201c, \u00ee\u015fi aminte\u015fte Ani\u015foara.<\/p>\n
\tHunedoreanca este unul dintre pelerinii obi\u015fnui\u0163i ai M\u0103n\u0103stirii Prislop, iar pentru ea, ca \u015fi pentru mul\u0163i dintre ceilal\u0163i cre\u015ftini care ajung aici, m\u0103n\u0103stirea se identific\u0103 cu imaginea de sf\u00e2nt a p\u0103rintelui. (Daniel Gu\u0163\u0103)<\/strong><\/p>\n\n \t\tAsta \u00eemi este toat\u0103 misiunea \u015fi rostul pe p\u0103m\u00e2nt, pentru care m-a \u00eenzestrat cu daruri \u2013 de\u015fi eu sunt nevrednic. Pentru asta sunt solicitat \u00een toate p\u0103r\u0163ile, ca s\u0103 propov\u0103duiesc iubirea lui Dumnezeu \u015fi sfin\u0163irea oamenilor prin iubire. De alte g\u00e2nduri \u015fi rosturi sunt str\u0103in.<\/p>\n<\/blockquote>\n
\tArsenie Boca,\u00a0duhovnic<\/strong><\/p>\n \t\u00a0<\/p>\n
\tM\u0103rturia unui pelerin: \u201eLocul \u00een care timpul \u00ee\u015fi pierde valoarea\u201c<\/u><\/strong><\/p>\n \t\u201eSe spune c\u0103 rom\u00e2nii sunt oameni credincio\u015fi, cu frica lui Dumnezeu, iar num\u0103rul mare de enoria\u015fi \u00eent\u00e2lni\u0163i la m\u0103n\u0103stirile din \u0163ara noastr\u0103 mi-a \u00eent\u0103rit aceast\u0103 convingere. De\u015fi mereu mi-am planificat c\u0103l\u0103toriile, ceva sau cineva m-a determinat s\u0103 plec din senin, singur\u0103, cu trenul de la miezul nop\u0163ii, spre jude\u0163ul Hunedoara. Nu \u015ftiam foarte multe lucruri despre locul unde aveam s\u0103 ajung, dar intuiam c\u0103 sunt pe cale s\u0103 p\u0103trund \u00eentr-o altfel de lume.<\/p>\n
\t\u00cen prezent, Prislopul este o m\u0103n\u0103stire de maici, care \u00eengrijesc cu mult\u0103 d\u0103ruire \u00eemprejurimile. Interiorul bisericii este pictat de p\u0103rintele Arsenie Boca, fiind foarte diferit de al altor l\u0103ca\u015fe de cult ortodox. Picturile sunt zugr\u0103vite \u00een culori foarte deschise, iar chipul M\u00e2ntuitorului, extrem de luminos, \u00ee\u0163i induce o stare de \u00een\u0103l\u0163are. \u00cen fa\u0163a micu\u0163ei biserici se deschide un drum spre un deal ce urc\u0103 la cimitir. Clipocitul unui p\u00e2r\u00e2u te \u00eenso\u0163e\u015fte p\u00e2n\u0103 \u00een v\u00e2rful dealului, unde te a\u015fteapt\u0103 imaginea unui Col\u0163 de Rai. Uimirea mea venea din faptul c\u0103, de\u015fi \u00een fa\u0163a ochilor aveam o m\u0103rturie a faptului c\u0103 to\u0163i suntem trec\u0103tori pe p\u0103m\u00e2nt, mi se p\u0103rea ca intrasem pe un t\u0103r\u00e2m de vis.<\/p>\n
\t\u015ei, \u00eentr-un astfel de decor mirific, nu am putut dec\u00e2t s\u0103 \u00eemi doresc s\u0103 tac, s\u0103 ascult \u015fi s\u0103 m\u0103 rog. Pove\u015ftile pelerinilor care veneau la morm\u00e2nt erau multe, unii dintre ei aduc\u00e2nd doar mul\u0163umiri, al\u0163ii pl\u00e2ng\u00e2nd \u015fi cer\u00e2nd ajutor. Dar m\u0103rturisirea unei tinere m\u0103mici, care \u0163inea de m\u00e2n\u0103 un b\u0103ie\u0163el de 2 ani, cu fa\u0163a rumen\u0103 \u015fi atitudine cuminte, mi-a atras aten\u0163ia. Chipul femeii radia de fericire \u00een timp ce spunea celor prezen\u0163i c\u0103 ani de zile \u00eencercase s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00eens\u0103rcinat\u0103 prin multe metode \u015fi tratamente, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd a venit la Prislop \u015fi s-a rugat. La scurt timp, a r\u0103mas \u00eens\u0103rcinat\u0103 \u015fi a n\u0103scut un b\u0103ie\u0163el, iar acum vine s\u0103 \u00eei mul\u0163umeasc\u0103 p\u0103rintelui.<\/p>\n
\tC\u00e2nd am revenit \u00een Bucure\u015fti m-am sim\u0163it un alt om. Un om mai calm, \u00eemp\u0103cat cu soarta sa \u015fi dornic s\u0103 le vorbeasc\u0103 tuturor de p\u0103rintele Arsenie Boca. Am mers pentru prima dat\u0103 la Prislop \u00een urm\u0103 cu patru ani, iar de atunci am \u00eencercat s\u0103 ajung c\u00e2t mai des. Acolo intri parc\u0103 \u00eentr-o alt\u0103 dimensiune, \u00een care timpul \u00ee\u015fi pierde valoarea.\u201c<\/p>\n
\tacest text a fost preluat de pe blogul jurnalistei Magda C\u00e2mpeanu<\/strong><\/p>\n \t\u00a0<\/p>\n
\tUltimii ani: \u201eNu s-a mai pictat a\u015fa ceva niciodat\u0103\u201c<\/strong><\/u><\/p>\n \t<\/p>\n
\tCelebra pictur\u0103 \u201eIisus \u00een zeghe\u201c, de la Biserica \u201eSf\u00e2ntul Elefterie Nou\u201c, din Bucure\u015fti<\/em><\/p>\n \tArsenie Boca revine \u00een Bucure\u015fti, \u00een iarna lui 1959. Poart\u0103 haine civile, transform\u00e2ndu-se, peste noapte, \u00eentr-un domn elegant, cu ochelari de soare. Este surprins de angaja\u0163ii Securit\u0103\u0163ii merg\u00e2nd la cinematograf, la cofet\u0103rie, pentru o \u00eenghe\u0163at\u0103, sau \u00een excursii \u00een Mun\u0163ii Bucegi \u015fi la mare.<\/p>\n
\tPe urmele sale sunt, constant, peste 10 informatori, unii adu\u015fi din provincie, c\u00e2\u0163iva dintre ei chiar fe\u0163e biserice\u015fti. Lui Boca \u00eei este cenzurat\u0103 coresponden\u0163a, \u00eei sunt refuzate sute de scrisori \u015fi acatiste \u015fi i se cerceteaz\u0103 periodic locuin\u0163a, \u00een lipsa sa.<\/p>\n
\tEste angajat, la Bucure\u015fti, s\u0103 picteze altarul Bisericii \u201eSf\u00e2ntul Elefterie\u201c. Simptomatic pentru situa\u0163ia sa din acea perioad\u0103, pe tot parcursul muncii, Boca poart\u0103 un ecuson pe care scrie: \u201eNu r\u0103spund la \u00eentreb\u0103ri\u201c.<\/p>\n
\tEste angajat la atelierele Patriarhiei de la Schitul Maicilor din Bucure\u015fti, iar \u00een 1968 iese la pensie. \u00cen acela\u015fi an, \u00eencepe pictura bisericii parohiale de la Dr\u0103g\u0103nescu, Giurgiu, nu departe de Bucure\u015fti. Avea s\u0103 fie ultima urm\u0103 major\u0103 a trecerii sale prin via\u0163\u0103. Ast\u0103zi, biserica de la Dr\u0103g\u0103nescu este supranumit\u0103 \u201eCapela Sixtin\u0103 a Ortodoxiei Rom\u00e2ne\u015fti\u201c.<\/p>\n
\t\u201eE icoana lui!\u201c<\/u><\/p>\n
\tP\u0103rintele Lucian Petcu, preot la M\u0103n\u0103stirea Dr\u0103g\u0103nescu, ne-a povestit c\u0103 Arsenie Boca a lucrat, vreme de 15 ani, noapte de noapte. Cumva tipic pentru modul \u00een care modelele culturale din Rom\u00e2nia sunt r\u0103sp\u00e2ndite, a trebuit s\u0103 ajungem \u00een 2007, pentru ca picturile lui Boca s\u0103 fie\u00a0cunoscute.<\/p>\n
\tCel implicat \u00een aceste descoperiri se nume\u015fte Alexandru-Valentin Cr\u0103ciun \u015fi avea, la acel moment, 29 de ani. Cr\u0103ciun a descoperit, din \u00eent\u00e2mplare, \u00eentr-o carte, o pictur\u0103 f\u0103cut\u0103 de Boca la Dr\u0103g\u0103nescu: \u201e\u00cenvierea\u201c. Pictura aceea l-a marcat pentru tot restul vie\u0163ii. \u201eNu s-a mai pictat a\u015fa ceva niciodat\u0103. E o imagine halucinant\u0103. O reprezentare unic\u0103 a lui Hristos\u201c, poveste\u015fte t\u00e2n\u0103rul.<\/p>\n
\tCr\u0103ciun \u00ee\u015fi neag\u0103 orice merit \u00een descoperirea picturilor lui Arsenie Boca \u015fi pune totul pe seama \u201emiracolului\u201c, a revela\u0163iilor care permit, din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd, ca anumite lucruri \u201es\u0103-\u0163i fie date\u201c. A\u015fa s-a \u00eent\u00e2mplat \u015fi cu o banal\u0103 vizit\u0103 la Biserica \u201eSf\u00e2ntul Anton\u201c, din Bucure\u015fti.<\/p>\n
\t\u201eEra o icoan\u0103 acolo, ce fusese donat\u0103 bisericii acum c\u00e2teva zeci de ani buni. Mai mult nu \u015ftia nimeni. \u015ei nici cine era pictorul. Cum trebuia s\u0103-l mai a\u015ftept pe p\u0103rintele paroh,\u00a0m-am dus s\u0103 m\u0103 \u00eenchin. Uit\u00e2ndu-m\u0103 \u00een jur, mi-au c\u0103zut ochii pe icoana Sfintei Parascheva. De\u015fi fusesem de at\u00e2tea ori la biserica \u00abSf\u00e2ntul Anton\u00bb, niciodat\u0103 p\u00e2n\u0103 atunci nu observasem icoana. M-am apropiat, m-am \u00eenchinat… \u015ei c\u00e2nd mi-am ridicat ochii, am \u00eent\u00e2lnit privirea sfintei. De obicei, icoana aceea st\u0103 tot timpul \u00een penumbra bisericii. Neluminat\u0103, pictura ei pare un pic \u015ftears\u0103, \u00eenv\u0103luit\u0103, stins\u0103. Dar, \u00een dup\u0103-amiaza aceea, un snop de raze se strecurase prin vitralii \u015fi b\u0103tea din plin pe chipul sfintei. Sc\u0103ldat\u0103 \u00een razele soarelui, icoana parc\u0103 mustea de aur \u015fi de lumin\u0103! \u015ei Sf\u00e2nta Parascheva avea un chip str\u0103lucitor, \u00eent\u0103rit\u0103 de soare. Lumina sfintei se adunase pe chip \u015fi-n privire. \u00abE p\u0103rintele Arsenie, e icoana lui!\u00bb \u2013 mi-am zis deodat\u0103, ca\u00a0\u00eentr-o trans\u0103! N-aveam argumente. Figura aceea a sfintei \u00eemi amintise de chipul lui Hristos din scena \u00cenvierii, pe care o descoperisem mai demult,\u00a0\u00eentr-o carte.\u201c<\/p>\n
\tBoca este redescoperit<\/u><\/p>\n
\tC\u00e2teva zile mai t\u00e2rziu, Alexandru-Valentin Cr\u0103ciun mergea cu c\u00e2teva fotografii ale icoanei Sfintei Parascheva la Biserica Dr\u0103g\u0103nescu, la p\u0103rintele Lucian Petcu, s\u0103 \u00eei arate imaginile. Voia o prim\u0103 confirmare: era icoana pictat\u0103 de p\u0103rintele Arsenie Boca sau nu? Preotul cerceteaz\u0103 icoana, dup\u0103 care o compar\u0103 cu alta, tot a sfintei Parascheva, din biserica lui. Era aceea\u015fi imagine.<\/p>\n
\tPeste c\u00e2teva luni, Alexandru-Valentin Cr\u0103ciun publica un mic articol despre pictura p\u0103rintelui Arsenie Boca. La Biserica \u201eSf\u00e2ntul Anton\u201c \u00eencep s\u0103 vin\u0103 valuri de oameni, lumea se \u00eenchin\u0103 \u00eendelung la icoana Sfintei Parascheva \u015fi o fotografiaz\u0103. A fost declan\u015fatorul unei noi descoperiri a lui Boca: o nou\u0103 genera\u0163ie intra \u00een contact cu \u00eenv\u0103\u0163\u0103mintele sale, de data aceasta prin picturi.<\/p>\n
\tConvins c\u0103 o nou\u0103 menire i s-a deschis \u00eenainte, Cr\u0103ciun ajunge la catedrala \u201eSf\u00e2ntul Elefterie Nou\u201c. Exista b\u0103nuiala c\u0103 acolo pictase Boca, \u00een 1959, fresca din absida altarului, cea reprezent\u00e2nd \u201eMaica Domnului cu Pruncul\u201c.<\/p>\n
\t\u201eC\u00e2nd am intrat eu la Elefterie, era slujb\u0103. Fresca Maicii Domnului cu Pruncul trona deasupra altarului, uria\u015f\u0103 \u015fi impun\u0103toare. Am privit-o \u015fi m-am cutremurat! Ce m-a frapat pentru prima oar\u0103 a fost Pruncul! Pruncul care prive\u015fte cu bra\u0163ele deschise ca o cruce, chem\u00e2nd: \u00abVeni\u0163i la Mine!\u00bb. Ve\u015fm\u00e2ntul Lui m\u0103 contraria \u00een chip deosebit. Sim\u0163eam c\u0103 e ceva acolo, nu \u00een\u0163elegeam prea clar, ceva ce-mi sc\u0103pa. Pe urm\u0103, \u00eentr-o noapte, s-a mai \u00eent\u00e2mplat un miracol. Era foarte t\u00e2rziu \u015fi eu eram \u00eentr-o stare de surescitare. \u015ei atunci, brusc, am g\u0103sit \u00een\u0163elesul: ve\u015fm\u00e2ntul Pruncului pictat de p\u0103rintele Arsenie era o zeghe! O hain\u0103 de pu\u015fc\u0103rie!\u201c<\/p>\n
\tNimeni nu observase asta p\u00e2n\u0103 atunci: nici preotii care s-au succedat, nici enoria\u015fii, nici m\u0103car comuni\u015ftii \u015fi securi\u015ftii. Sau, spune Alexandru-Valentin Cr\u0103ciun, \u201eau v\u0103zut \u015fi n-au \u00een\u0163eles\u201c. Ar putea p\u0103rea o excentricitate, dar reprezentarea lui Iisus \u00een zeghe \u015fi tuns ca un de\u0163inut are justificare teologic\u0103. Este foarte probabil ca Arsenie Boca s\u0103 se fi ghidat dup\u0103 cuvintele din Evanghelia dup\u0103 Matei: \u201e\u00cen temni\u0163\u0103 am fost \u015fi a\u0163i venit la Mine\u201c.<\/p>\n
\tPe de alt\u0103 parte, fresca respectiv\u0103 fusese pictat\u0103 \u00een 1959, atunci c\u00e2nd teroarea comunist\u0103 se \u00eente\u0163ise, ba chiar \u00eensu\u015fi Arsenie Boca fusese \u00eenchis. Singura explica\u0163ie \u201eoficial\u0103\u201c a picturii, oferit\u0103 chiar de c\u0103tre autor, i-a fost dat\u0103 mitropolitului Ardealului, Lauren\u0163iu Streza: \u201eMie a\u015fa mi s-a ar\u0103tat Maica Domnului, a\u015fa L-am v\u0103zut pe M\u00e2ntuitorul \u015fi eu \u00cei pictez a\u015fa cum I-am v\u0103zut eu\u201c.<\/p>\n
\tPicturile \u015focante<\/u><\/p>\n
\t![\"\"](\"https:\/\/noi3.org\/site\/wp-content\/uploads\/2013\/05\/245x460.jpg\")
<\/u><\/p>\n
\tScena \u201e\u00cenvierii\u201c poate fi v\u0103zut\u0103 la Biserica Dr\u0103g\u0103nescu<\/em><\/p>\n \tUn alt exemplu al unicit\u0103\u0163ii raport\u0103rii lui Boca la pictura bisericeasc\u0103 sunt frescele de la Dr\u0103g\u0103nescu. F\u0103r\u0103 a apar\u0163ine vreunui stil de pictur\u0103, imaginile expuse sunt profetice. La Dr\u0103g\u0103nescu, pe pojghi\u0163a varului de fresc\u0103 din pronaosul bisericii am reg\u0103sit c\u00e2teva imagini neobi\u015fnuite prin\u00a0actualitatea lor, mai ales av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 fuseser\u0103 pictate \u00een 1968: Turnurile Gemene incendiate pe\u00a011 septembrie 2001 sau naveta \u201eDiscovery\u201c.<\/p>\n
\tCu litere de un ro\u015fu s\u00e2ngeriu, st\u0103 scris: \u201eF\u0103r\u0103delegile atrag pedeapsa pe p\u0103m\u00e2nt\u201c. Al\u0103turi, \u00eentr-o completare \u015focant\u0103, par s\u0103 se prefigureze toate evenimentele care vor cutremura iremediabil lumea modern\u0103: terorism, modificare genetic\u0103,\u00a0globalizare.<\/p>\n
\t\u00cen centru este scena \u00cenvierii, cu un alt mesaj, cel pu\u0163in neobi\u015fnuit pentru un astfel de context: \u201eS\u0103 nu crede\u0163i c\u0103 ve\u0163i intra dup\u0103 moarte \u00een \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia \u00een care nu a\u0163i tr\u0103it pe p\u0103m\u00e2nt\u201c.<\/p>\n
\t<\/p>\n
\tOmul modern \u015fi izolarea sa fa\u0163\u0103 de lumea spiritual\u0103, \u00een viziunea lui Boca<\/em><\/p>\n \tDeasupra, apare pictat\u0103 Apocalipsa, reprezentat\u0103 prin c\u00e2\u0163iva zg\u00e2rie-nori arz\u00e2nd. O alt\u0103 scen\u0103 inspirat\u0103 din via\u0163a modern\u0103 ilustreaz\u0103 celebra chemare la cin\u0103: \u00eengerul Domnului \u00eel cheam\u0103 pe om la Cina de Sus, dar el, a\u015fezat confortabil \u00een fotoliu, \u00eenconjurat de lux \u015fi descoperirile tehnicii, \u00eei spune acestuia, prin telefon, c\u0103 are de \u201erotunjit \u0163arina\u201c, de st\u0103p\u00e2nit P\u0103m\u00e2ntul, de \u00eencercat milioanele de cai-putere ai rachetelor, de populat alte planete. \u201eAvem alte preocup\u0103ri\u201c, apare altundeva pe perete.\u00a0<\/p>\n
\t70<\/strong><\/p>\n \teste locul pe care a fost plasat Arsenie Boca, \u00een 2006, \u00een topul \u201e100 mari rom\u00e2ni\u201c, realizat de Televiziunea Rom\u00e2n\u0103.<\/em><\/p>\n \t\u00a0<\/p>\n
\n \t\tEra foarte t\u00e2rziu \u015fi eu eram \u00eentr-o stare de surescitare. \u015ei atunci, brusc, am g\u0103sit \u00een\u0163elesul: ve\u015fm\u00e2ntul Pruncului pictat de p\u0103rintele Arsenie era o zeghe!<\/p>\n<\/blockquote>\n
\tAlexandru-Valentin Cr\u0103ciun, student la Facultatea de Teologie Bucure\u015fti<\/strong><\/p>\n \t\u00a0<\/p>\n
\t\u201eCaracterul picturilor este unic \u00een lume\u201c<\/strong><\/u><\/p>\n \tPictura de la Dr\u0103g\u0103nescu \u00ee\u0163i ia cu siguran\u0163\u0103 ochii, \u00eens\u0103 valoarea ei artistic\u0103 este neclar\u0103. Mul\u0163i spun c\u0103 ar fi opera unui geniu, al\u0163ii, precum, criticul de art\u0103 ortodox\u0103 Richard Barrett, o consider\u0103 \u201e\u00eentortocheat\u0103 \u015fi\u00a0 neclar\u0103\u201c.<\/p>\n
\tCriticul de art\u0103 Sorin Albu, din Cluj-Napoca, ne-a explicat care sunt elementele definitorii ale picturii duhovnicului. \u201eArsenie Boca are, cel pu\u0163in aparent, un stil de pictur\u0103 neo-bizantin\u0103. Spun aparent, pentru c\u0103 stilul s\u0103u este unic \u00een pictura rom\u00e2neasc\u0103. O astfel de pictur\u0103 nu se mai g\u0103se\u015fte nic\u0103ieri \u00een lume, nu neap\u0103rat datorit\u0103 stilului de pictur\u0103, ci, mai degrab\u0103, prin caracterul profetic. Din punct de vedere tehnic, Boca folose\u015fte pasteluri, uneori \u00een culori vii, alteori estompate, \u00een func\u0163ie de tematic\u0103, dar \u015fi stilul pointilist, adic\u0103 pictura prin puncte, \u00een v\u00e2rful penelului. Spre exemplu, \u201e\u00cenvierea Domnului\u201c este realizat\u0103 \u00een aceast\u0103 tehnic\u0103. Sunt mai multe planuri, prin care \u00eel putem vedea pe Iisus ie\u015find din morm\u00e2nt, dar fiind, \u00een acela\u015fi timp, \u00een\u0103utru. Morm\u00e2ntul \u00een sine este transparent, iar asta este o alt\u0103 tehnic\u0103 des utilizat\u0103 de Boca. Privi\u0163i, de exemplu, aureola dimprejurul lui Iisus: nu este niciodat\u0103 opac\u0103\u201c, spune Albu.<\/p>\n
\tCriticul \u00ee\u015fi exprim\u0103 \u015fi incertitudinile legate de anumite aspecte ale operei lui Boca. \u201eCe a\u015f avea de repro\u015fat este nerespectarea canoanelor iconografiei. \u00cens\u0103 nu \u00een sens dogmatic, ci, mai degrab\u0103, \u00eenlocuirea acestora cu o latur\u0103 de imaterial-spiritism, ceva de tip\u00a0new-age<\/em>. Asta se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u015fi \u00een scrierile sale, de exemplu \u00een \u201eC\u0103rarea \u00cemp\u0103r\u0103\u0163iei\u201c, unde se pot g\u0103si citate din spiriti\u015fti \u015fi oculti\u015fti luate ca bune, dar \u015fi teme precum preexisten\u0163a sufletului sau determinismul spiritual\u201c, \u00eencheie Albu.<\/p>\n \t\u00a0<\/p>\n
\tCe r\u0103m\u00e2ne dintr-un om dup\u0103 zeci de ani de anchete ale Securit\u0103\u0163ii<\/strong><\/u><\/p>\n \t\u00a0<\/p>\n
\t\u00cen 1969, ob\u015ftea de maici de la Prislop se reorganizeaz\u0103 la Sinaia, unde Arsenie \u00ee\u015fi organizeaz\u0103 o chilie \u015fi un atelier de pictur\u0103, \u00een care se retr\u0103gea la r\u0103stimpuri. Face plimb\u0103ri prin zon\u0103 \u015fi, o dat\u0103 pe lun\u0103, se duce la Bucure\u015fti pentru a-\u015fi ridica pensia derizorie. Securitatea nu renun\u0163\u0103 s\u0103-l urm\u0103reasc\u0103 \u00een mod constant, p\u00e2n\u0103 la 7 octombrie 1989, c\u00eend este scos oficial de sub \u201esupravegherea informativ\u0103\u201c. \u00cen 1988, Boca sufer\u0103 un preinfarct \u015fi face o paralizie par\u0163ial\u0103 (fa\u0163\u0103 \u015fi piciorul st\u00e2ng), fiind internat \u00een mai multe r\u00eenduri la spital, la Bucure\u015fti. Pe 28 noiembrie 1989, la v\u00e2rsta de 79 de ani, Arsenie Boca moare la Sinaia, fiind \u00eenmorm\u00e2ntat pe 4 decembrie, \u00een cimitirul M\u0103n\u0103stirii Prislop, \u00een prezen\u0163a unei impresionante mul\u0163imi de credincio\u015fi.<\/p>\n
\tDan Lucinescu, \u00een cartea sa \u201eP\u0103rintele Arsenie Boca, un sf\u00e2nt al zilelor noastre\u201c, descrie efectul nenum\u0103ratelor ore de anchete \u015fi ani de temni\u0163\u0103, vizibile la momentul \u00eenmorm\u00e2nt\u0103rii: \u201eDegetele m\u00e2inilor i-au fost distruse. Ar\u0103t\u0103torul de la m\u00e2na dreapt\u0103 a fost singurul scos din patrafir, \u00een sicriul P\u0103rintelui, pentru a fi s\u0103rutat. Pe figura P\u0103rintelui, al c\u0103rui corp era a\u015fezat \u00een sicriu, se vedeau pe pome\u0163ii obrazului arsuri circulare, \u00een diametru de circa doi centimetri, iar pielea fe\u0163ei avea urmele unor traumatisme\u201c.<\/p>\n
\t\u00a0<\/p>\n
\tCel care ar putea deveni un sf\u00e2nt<\/strong><\/u><\/p>\n \t<\/strong><\/u><\/p>\n \tArsenie Boca, \u00een ultimii ani de c\u0103lug\u0103rie, la Prislop<\/em><\/p>\n \tCe r\u0103m\u00e2ne \u00eens\u0103 \u00een urma lui Arsenie Boca \u015fi, mai ales, cum se va raporta Patriarhia Rom\u00e2n\u0103 la persoana celui considerat deja, de mul\u0163i credincio\u015fi, un sf\u00e2nt? \u00cen fapt, \u00een prezent, exist\u0103 mai multe campanii, declan\u015fate deopotriv\u0103 de admiratori \u015fi organiza\u0163ii non-guvernamentale, de canonizare. Care sunt \u00eens\u0103 \u015fansele reale pentru ca un astfel de demers s\u0103 se transforme \u00een realitate?<\/p>\n
\tMici, s-ar p\u0103rea, cel pu\u0163in pentru moment. \u00cen prezent, la Patriarhia Rom\u00e2n\u0103 nu exist\u0103 o astfel de inten\u0163ie de canonizare, cel pu\u0163in una declan\u015fat\u0103 temeinic.<\/p>\n
\tRadu Preda, teolog, conferen\u0163iar universitar la Facultatea de Teologie Ortodox\u0103 din Cluj-Napoca, explic\u0103 ce ar presupune o astfel de ini\u0163iativ\u0103: \u201eDin c\u00e2te \u015ftiu \u015fi eu, nu exist\u0103 \u00abpe rol\u00bb niciun demers viz\u00e2nd canonizarea p\u0103rintelui Arsenie Boca. Exist\u0103 \u00eens\u0103 un uimitor curent de evlavie popular\u0103, inclusiv printre oameni care nu l-au cunoscut. De fapt, printre criteriile care trebuie \u00abbifate\u00bb \u00een cazul canoniz\u0103rilor, cultul local este important. Se adaug\u0103 minunile, verificate din mai multe surse, via\u0163a exemplar\u0103, alte m\u0103rturii. Ortodoxia este mai lent\u0103 \u2013 \u015fi face bine! \u2013 atunci c\u00e2nd este cazul s\u0103 proclame sfin\u0163i. Cu toate c\u0103, a\u015fa cum este cazul celor care au murit sau au suferit \u00een pu\u015fc\u0103rii m\u0103rturisindu-L pe\u00a0Hristos, indiferent de cauza politic\u0103 pentru care au fost condamna\u0163i de regimul comunist abuziv, poate c\u0103 o mai mare prezen\u0163\u0103 de spirit nu ar strica. Oamenii au nevoie de modele\u201c.<\/p>\n
\n \t\tExist\u0103 un uimitor curent de evlavie popular\u0103, inclusiv printre oameni care nu l-au cunoscut, pentru canonizarea lui Arsenie Boca.<\/p>\n<\/blockquote>\n
\tRadu Preda, teolog<\/strong><\/p>\n
\n \tArticolul original<\/a><\/p>\n
\n \t\u00a0<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Este considerat de mul\u0163i credincio\u015fi drept \u201eultimul sf\u00e2nt al rom\u00e2nilor\u201c. Duhovnicul Arsenie Boca \u015fi-a dus via\u0163a printre fapte considerate miracole de cei care le-au v\u0103zut…<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":6325,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[34],"tags":[163,164,1233,596],"class_list":["post-6327","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-parintele-arsenie-boca","tag-arsenie","tag-boca","tag-minuni","tag-sfant"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/6327","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=6327"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/6327\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/6325"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=6327"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=6327"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=6327"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}