{"id":635,"date":"2012-01-23T20:04:00","date_gmt":"2012-01-23T20:04:00","guid":{"rendered":"https:\/\/noi3.org\/site\/?p=635"},"modified":"2012-01-23T20:04:00","modified_gmt":"2012-01-23T20:04:00","slug":"blog-cristian-negrea-criza-romaneasc","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/site.noi3.org\/?p=635","title":{"rendered":"Cristian Negrea: Criza rom\u00e2neasc\u0103"},"content":{"rendered":"

\t\"Blog <\/span><\/span><\/p>\n

\tAu început proteste în Bucure\u015fti, în Pia\u0163a Universit\u0103\u0163ii, \u015fi în alte ora\u015fe din \u0163ar\u0103. Din p\u0103cate, în multitudinea de cereri care au doar un singur factor comun, demisia guvernului \u015fi a pre\u015fedintelui, nu am g\u0103sit nicio referire la Basarabia (anul acesta sunt 200 de ani de la anexarea acestei provincii române\u015fti de c\u0103tre Rusia) sau la românul de 18 ani Vadim Pisari ucis la Nistru de c\u0103tre for\u0163ele ruse\u015fti de men\u0163inere a p\u0103cii. Au trecut trei s\u0103pt\u0103mâni de atunci, se mai aude ceva de asta? Dan Dungaciu spunea c\u0103 este o \u015fans\u0103 pentru Moldova s\u0103 cear\u0103 înlocuirea for\u0163elor ruse\u015fti de men\u0163inere a p\u0103cii cu trupe ONU sau ale UE. Dar Republica Moldova nu poate face singur\u0103 asta, are nevoie imperativ\u0103 de sprijinul României, o voce puternic\u0103 în NATO \u015fi UE. Dar România ce face? St\u0103 cu ochii pe protestele din Pia\u0163a Universit\u0103\u0163ii, cu cereri eterogene cu un singur factor comun, dup\u0103 cum am zis, iar despre Basarabia \u015fi alte probleme nici nu mai poate fi vorba. De ce nimeni nu spune în cadrul protestelor, nu exist\u0103 nicio cerere referitoare la Basarabia? Repet, este un an crucial, se împlinesc 200 de ani de la anexarea Basarabiei de c\u0103tre Rusia.<\/span><\/span><\/p>\n

<\/p>\n

\tReferitor la aceste proteste, ele sunt normale. Au fost proteste în toate \u0163\u0103rile UE sau non-UE, este o perioad\u0103 dificil\u0103 pentru to\u0163i, greut\u0103\u0163ile sunt resim\u0163ite de c\u0103tre to\u0163i. Nu cred s\u0103 existe o \u0163ar\u0103 în lume în care s\u0103 nu se resimt\u0103 criza economic\u0103 început\u0103 în 2008. \u015ei este normal ca lumea s\u0103 fie nemul\u0163umit\u0103 \u015fi s\u0103 protesteze. Au fost proteste împotriva m\u0103surilor de austeritate în toate statele UE, unele chiar deosebit de violente, ca \u015fi în cazul Greciei, dar austeritatea este necesar\u0103 în actualele condi\u0163ii economice.<\/span><\/span><\/p>\n

\tIar România nu st\u0103 prea bine, de\u015fi este situat\u0103 mult mai bine decât al\u0163ii, este suficient s\u0103 m\u0103 refer la Grecia, Irlanda, Spania, Italia sau Portugalia, pentru a nu enumera decât statele din zona euro. Nu st\u0103 bine deoarece este vulnerabil\u0103 la orice derapaje zonale. \u015ei acestea exist\u0103 \u015fi sunt foarte amenin\u0163\u0103toare. Doi dintre vecinii no\u015ftri sunt la marginea pr\u0103pastiei, primul fiind Ucraina, la al c\u0103rei faliment ne a\u015ftept\u0103m în aceast\u0103 prim\u0103var\u0103, cu toate consecin\u0163ele geopolitice grave care ar putea decurge de aici. Al doilea este Ungaria, care st\u0103 chiar prost de tot, \u015fi chiar în UE are o imagine catastrofal\u0103 în urma m\u0103surilor cu tent\u0103 dictatorial\u0103 ale guvernului Orban. Acela\u015fi guvern care în 2004, la intrarea în UE, aproape c\u0103 a dublat salariile bugetarilor, f\u0103r\u0103 s\u0103 \u0163in\u0103 seama de indicatorii economici, gen cre\u015fterea economic\u0103 sau productivitatea muncii. Nu pot s\u0103 cred c\u0103 productivitatea muncii sau cre\u015fterea economic\u0103 s-au dublat odat\u0103 cu intrarea Ungariei în UE, \u015fi nici nu a fost a\u015fa. Totul s-a bazat pe împrumuturi, pe credite, la fel ca \u015fi la noi. Mai \u0163ine\u0163i minte sloganul publicitar „credit doar cu buletinul”? Iar acum, guvernul Orban, profitând de faptul c\u0103 are o sus\u0163inere în parlament de 75% a trecut o nou\u0103 constitu\u0163ie dubioas\u0103, care face obiectul discu\u0163iilor inclusiv în parlamentul european. Motivele sunt multiple, inclusiv faptul c\u0103 aceast\u0103 constitu\u0163ie îngr\u0103de\u015fte libertatea presei \u015fi subordoneaz\u0103 banca na\u0163ional\u0103 ungar\u0103, pe lâng\u0103 alte m\u0103suri gen supraimpozitarea b\u0103ncilor \u015fi na\u0163ionalizarea fondurilor de pensii private. Sunt multe de spus, dar cert este faptul c\u0103 Ungaria anul trecut alunga FMI-ul, în ideea c\u0103 va reu\u015fi s\u0103-\u015fi finan\u0163eze deficitul bugetar prin împrumuturi de pe pia\u0163a bursier\u0103, \u015fi astfel s\u0103 poat\u0103 recurge la pomeni electorale în perspectiva viitoarelor alegeri. <\/span><\/span><\/p>\n

\tCa s\u0103 fie clar pentru toat\u0103 lumea, FMI-ul acord\u0103 împrumuturi cu dobând\u0103 redus\u0103, dar pune condi\u0163ii. Este la fel ca \u015fi orice banc\u0103 care î\u015fi vrea banii înapoi. Pu\u0163ini \u015ftiu c\u0103 fondurile FMI sunt constituite din contribu\u0163iile statelor arondate, inclusiv România contribuie la fondurile FMI, propor\u0163ional cu economia sa. Toate statele contributoare au dreptul s\u0103-\u015fi ia banii mai târziu pe baza unor DST (drepturi speciale de tragere) sau pot lua bani suplimentari, când au nevoie, cu dobând\u0103 redus\u0103. Marile economii, gen SUA sau Germania, contribuie cu cea mai mare parte din bani, dar nu îi retrag. De aici apare un surplus de bani pe care FMI-ul îi folose\u015fte cum crede de cuviin\u0163\u0103, ca de exemplu s\u0103 ajute statele în dificultate. O face, oferindu-le bani cu dobând\u0103 mult mai mic\u0103 decât cea de pe pia\u0163\u0103, dar pune condi\u0163ii, ca s\u0103 fie sigur c\u0103 îi va recupera, la fel ca orice banc\u0103. Pune condi\u0163ii referitoare la sc\u0103derea cheltuielilor bugetare, de exemplu, ca s\u0103 se asigure c\u0103 banii da\u0163i nu merg doar pe salariile bugetarilor, pe cheltuielile statului, astfel încât nu au cum s\u0103 fie recupera\u0163i. FMI-ul se asigur\u0103 c\u0103 odat\u0103 banii împrumuta\u0163i, vor fi folosi\u0163i pentru cre\u015ftere economic\u0103, în a\u015fa fel încât statul împrumutat s\u0103 îi poat\u0103 returna. Dac\u0103 a\u0163i fi director de banc\u0103, la fel a\u0163i proceda, sunt convins. Cu excep\u0163ia cazului în care a\u0163i fi vreo societate de binefacere. Iar FMI-ul, ca orice banc\u0103, nu este vreo societate de binefacere.<\/span><\/span><\/p>\n

\tLa fel s-a întâmplat \u015fi în cazul Ungariei, dar \u015fi al României. Condi\u0163iile puse Ungariei anul trecut au fost considerate inacceptabile de c\u0103tre guvernul Orban, a\u015fa c\u0103 a renun\u0163at la sprijinul acestei institu\u0163ii, în ideea c\u0103 va putea accesa bani, chiar dac\u0103 erau mai scumpi, respectiv cu dobând\u0103 mai mare, de pe pia\u0163a bursier\u0103. Acest lucru i-ar fi permis s\u0103 se joace nestingherit cu bugetul \u0163\u0103rii, în sensul c\u0103 ar fi putut da pomeni electorale în perspectiva viitoarelor alegeri, chiar dac\u0103 ar fi luat bani mai scumpi, cu dobând\u0103 mai mare, pentru a finan\u0163a deficitul bugetar. Dar între timp s-a petrecut un eveniment major pe pia\u0163a bursier\u0103, care l-a f\u0103cut pe Orban s\u0103 se r\u0103zgândeasc\u0103 brusc, dar prea târziu. Italia, o economie mult mai performant\u0103 decât cea a Ungariei, dar \u015fi ea cu mari probleme de îndatorare \u015fi deficit, de\u015fi ea este îndatorat\u0103 mai mult pe plan intern, c\u0103tre companiile italiene, a încercat s\u0103 împrumute bani pentru sus\u0163inerea deficitului major prin obliga\u0163iuni \u015fi i s-a oferit o dobând\u0103 mai mare de 8%, în condi\u0163iile în care FMI percepe o dobând\u0103 între 2 \u015fi 4%. Guvernul maghiar s-a cutremurat \u015fi a început s\u0103 agreeze ideea unui acord cu FMI, dar înc\u0103 nu se \u015ftie dac\u0103 îl va putea ob\u0163ine, deoarece între timp economia maghiar\u0103 a continuat trendul negativ, iar guvernul Orban nu se \u015ftie în ce m\u0103sur\u0103 va fi decis s\u0103 ia decizii radicale, decizii pe care majoritatea statelor UE le-au luat deja pentru a-\u015fi salva economiile na\u0163ionale. <\/span><\/span><\/p>\n

\tO parantez\u0103 despre criza început\u0103 oficial în 2008, dar care are r\u0103d\u0103cini mult mai adânci, înc\u0103 din anii 1990. Bill Clinton, ales pre\u015fedinte al SUA în 1992, este creditat cu cea mai mare cre\u015ftere economic\u0103 a SUA în decurs de opt ani. Este îndeob\u015fte cunoscut faptul c\u0103 democra\u0163ii s-au ocupat mai mult de politica intern\u0103 fa\u0163\u0103 de republicani, cu o excep\u0163ie major\u0103, Franklin Delano Roosevelt, cel care a condus SUA în al doilea r\u0103zboi mondial, dar \u015fi atunci condi\u0163iile erau altele. Cert este faptul c\u0103 Bill Clinton a ob\u0163inut în primul s\u0103u mandat o cre\u015ftere economic\u0103 important\u0103 pentru SUA, iar pentru a-\u015fi asigura al doilea mandat a abolit o lege în vigoare înc\u0103 din timpul crizei economice din 1929-1933. Aceast\u0103 lege interzicea b\u0103ncilor comerciale s\u0103 intre în afaceri cu b\u0103ncile de investi\u0163ii. Odat\u0103 aceast\u0103 lege abolit\u0103, dezastrul era la orizont.<\/span><\/span><\/p>\n

\tÎn ce sens? În perioada de vârf a credit\u0103rii, s-a ajuns ca un muncitor în construc\u0163ii de exemplu, s\u0103-\u015fi cumpere o cas\u0103 în suburbii. O cas\u0103 foarte scump\u0103, pe credit. Nu conta c\u0103 el nu are cum s\u0103-\u015fi achite creditul, \u015fi-a cump\u0103rat-o. S-a ajuns s\u0103 se ob\u0163in\u0103 credit \u015fi pe animalele din curte, c\u0103\u0163elul familiei putea lua credit. S-au f\u0103cut averi fabuloase, agen\u0163ii de vânz\u0103ri care au facilitat aceste credite au câ\u015ftigat enorm. Dar problema a ap\u0103rut câ\u0163iva ani mai târziu, atunci când muncitorul în construc\u0163ii nu a avut cum s\u0103-\u015fi achite ratele prea mari. Banca comercial\u0103, cea care a acordat creditul, putând intra în afaceri cu o banc\u0103 de investi\u0163ii, a vândut acest credit b\u0103ncii de investi\u0163ii cu o dobând\u0103 mai mic\u0103, dar muncitorul trebuind s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 aceea\u015fi rat\u0103. Considerându-l o investi\u0163ie pe termen lung, banca de investi\u0163ii l-a cump\u0103rat. A\u015fa s-a întâmplat cu sute de mii, dac\u0103 nu milioane de credite, a\u015fa zise cu buletinul. Banca de investi\u0163ii a tot amânat scaden\u0163a, doar este banc\u0103 de investi\u0163ii, nu? La un moment dat, s-a ajuns la o mas\u0103 critic\u0103 de oameni care nu au putut s\u0103 mai pl\u0103teasc\u0103 ratele. Banca le-a luat casele \u015fi le-a pus în vânzare, dar asta dup\u0103 vreo zece ani, am trecut în anii 2000. Au ap\u0103rut peste noapte prea multe propriet\u0103\u0163i imobiliare de vânzare, fapt care i-a f\u0103cut pe unii anali\u015fti economici s\u0103 zic\u0103 c\u0103 este vorba de o criz\u0103 imobiliar\u0103. Când acestea nu s-au cump\u0103rat, aceia\u015fi anali\u015fti au vorbit de o criz\u0103 financiar\u0103, ei tr\u0103gând concluzia c\u0103 nu sunt suficien\u0163i bani pe pia\u0163\u0103 pentru a putea fi cump\u0103rate propriet\u0103\u0163ile puse la vânzare de c\u0103tre b\u0103nci. Abia mai târziu aceia\u015fi anali\u015fti s-au trezit c\u0103 de fapt vorbim de o criz\u0103 economic\u0103, generat\u0103 de creditul excesiv.<\/span><\/span><\/p>\n

\tA\u015fa s-a declan\u015fat criza din 2007-2008, care s-a r\u0103spândit în întreaga lume datorit\u0103 metodelor similare de a face cre\u015ftere economic\u0103, respectiv pe credit, ca \u015fi la noi creditul cu buletinul. Un tsunami economic i-a lovit f\u0103r\u0103 deosebire pe to\u0163i, deoarece ne place sau nu ne place, suntem pentru sau contra, globalizarea exist\u0103 \u015fi se manifest\u0103 în cel mai înalt grad, ca \u015fi în cazul de fa\u0163\u0103. Au fost propriet\u0103\u0163i pierdute, afaceri ruinate, b\u0103nci care au dat faliment, cel mai notoriu fiind cazul Lehman Brothers, \u015fi totul s-a r\u0103spândit pe toate meridianele. Noi n-am \u015ftiut, eram în campanie electoral\u0103, era care pe care, ne durea în bocanci de ce se întâmpl\u0103 în lume. Tot din cauza campaniei electorale am ajuns în anul 2008 s\u0103 avem cre\u015ftere economic\u0103 de 8% \u015fi deficit de 5,4%, poate un caz unic în lume. Nouriel Roubini, profetul apocalipsei financiare din 2008, a fost luat în râs, dar ulterior a fost declarat un guru financiar. \u015ei ce spune acesta despre 2012? O furtun\u0103 perfect\u0103, cele mai rele posibilit\u0103\u0163i cu putin\u0163\u0103 vor deveni realit\u0103\u0163i în 2012. Încetarea cre\u015fterii economice a Chinei, criza euro \u015fi problemele economice ale SUA, ce poate fi mai r\u0103u?<\/span><\/span><\/p>\n

\tIndiferent de situa\u0163ie, crizele economice se produc periodic, aceasta este tipologia ciclurilor economice, care pot fi scurte, medii sau lungi, dar sunt identice ca \u015fi manifestare: avânt, apogeu, recesiune, depresiune, apoi din nou avânt, un nou ciclu începând, atâta doar c\u0103 urm\u0103toarea depresiune este mai sus decât precedenta. <\/span><\/span><\/p>\n

\tPân\u0103 la urm\u0103, criza actual\u0103 din zona euro este o consecin\u0163\u0103 a crizei din 2008, când criza la nivel individual, la b\u0103nci \u015fi sisteme financiare, s-a r\u0103sfrânt asupra statelor. În zona euro, de exemplu, s-a ajuns la anomalii extreme. Grecia, intrând în euro, a putut accesa împrumuturi în aceast\u0103 moned\u0103 garantate de întreaga comunitate monetar\u0103. Dac\u0103 Grecia lua un credit, o f\u0103cea în moneda euro, fapt care aducea garan\u0163ia return\u0103rii acelui împrumut tot în moneda euro, prin faptul c\u0103 aceast\u0103 moned\u0103 era garantat\u0103 de economiile mult mai puternice ale Germaniei \u015fi Fran\u0163ei, a\u015fa c\u0103 în cazul în care grecii nu îl returnau, erau sprijini\u0163i de ceilal\u0163i. În schimb, beneficiau de acelea\u015fi dobânzi preferen\u0163iale ca \u015fi Germania, cu economia ei performant\u0103. Când criza a lovit, a f\u0103cut-o \u015fi asupra statelor, cu împrumuturile lor, asem\u0103n\u0103toare cu creditele cu buletinul. Grecia nu are cum s\u0103-\u015fi returneze împrumuturile, dar nu numai ea, sunt \u015fi al\u0163ii. De aici ajungem la criza datoriilor suverane, cum este ea numit\u0103, despre care vorbeam la începutul articolului.<\/span><\/span><\/p>\n

\tCriza ne-a lovit \u015fi ne va lovi, nu tr\u0103im în Patagonia sau Micronezia, ci în România. Chiar \u015fi pe cei din Patagonia \u015fi Micronezia i-a lovit criza, a\u015fa c\u0103 s\u0103 nu ne facem iluzii. Ne-au lovit multe crize, nenum\u0103rate, aminti\u0163i-v\u0103 doar de secolul trecut \u015fi de p\u0103rin\u0163ii \u015fi bunicii no\u015ftri, de M\u0103r\u0103\u015fe\u015fti, Stalingrad, Valea Jiului, Bra\u015fov \u015fi Revolu\u0163ia din 1989. Am trecut peste toate \u015fi vom trece \u015fi peste asta, dar depinde cum. Vom fi mai înt\u0103ri\u0163i sau mai slabi, depinde de noi. Aceast\u0103 criz\u0103 nu noi am început-o \u015fi nici noi nu o vom sfâr\u015fi. Dar depinde doar de noi cum vom ie\u015fi din ea.<\/span><\/span><\/p>\n

\tÎi în\u0163eleg pe cei ie\u015fi\u0163i în strad\u0103 s\u0103 protesteze, este dreptul lor. Ceea ce nu în\u0163eleg este ceea ce strig\u0103. Î\u015fi strig\u0103 problemele, frustr\u0103rile, dificult\u0103\u0163ile, care sunt identice cu o mare parte a tuturor românilor. Dar întrebarea r\u0103mâne, se vor rezolva problemele lor odat\u0103 cu schimbarea de guvern \u015fi de pre\u015fedin\u0163ie, cea reclamat\u0103 de ei ca \u015fi un numitor comun al tuturor dolean\u0163elor exprimate deja în strad\u0103?<\/span><\/span><\/p>\n

\tS\u0103 le lu\u0103m pe rând. S-a strigat „Vreau o \u0163ar\u0103 ca afar\u0103!” Ei bine, din anumite puncte de vedere, am ajuns o \u0163ar\u0103 ca afar\u0103. La Paris, la Londra sau la Atena, demonstran\u0163ii s-au b\u0103tut cu scutierii \u015fi jandarmii, din acest punct de vedere suntem deja occidentali. Dar trebuie s\u0103 men\u0163ion\u0103m c\u0103 intensitatea luptelor a fost mult mai redus\u0103, fapt care a f\u0103cut ziarele grece\u015fti s\u0103 compare manifesta\u0163iile de la noi cu o parad\u0103 gay. E drept, la ei la o manifesta\u0163ie de acest gen ies cel pu\u0163in zece mii de oameni \u015fi se las\u0103 cu mor\u0163i \u015fi r\u0103ni\u0163i de ordinul sutelor, a\u015fa sunt manifesta\u0163iile violente. Asta la o popula\u0163ie nici jum\u0103tate din popula\u0163ia României. <\/span><\/span><\/p>\n

\tS\u0103 fim cinsti\u0163i \u015fi s\u0103 lu\u0103m \u015fi estim\u0103rile puterii \u015fi cele ale opozi\u0163iei. De câ\u0163i manifestan\u0163i ar fi vorba? Cinci sute în Bucure\u015fti, câ\u0163i zice puterea, o mie, cât zice opozi\u0163ia? Ce înseamn\u0103 asta fa\u0163\u0103 de popula\u0163ia \u0163\u0103rii? La un meci de fotbal din divizia secund\u0103 ies mai mul\u0163i oameni. La 21 ianuarie au ie\u015fit în Ungaria, la Budapesta, o sut\u0103 de mii de protestatari pentru a-l sus\u0163ine pe Orban, la o popula\u0163ie de nici jum\u0103tate din cea  a României. La noi, în toat\u0103 \u0163ara, s-au strâns maxim zece mii de oameni. Chiar \u015fi la mitingul opozi\u0163iei din Bucure\u015fti, estim\u0103rile variaz\u0103 între dou\u0103zeci de mii \u015fi \u015fapte mii, depinde de cine face num\u0103r\u0103toarea. Ei bine, acestea sunt proteste masive?<\/span><\/span><\/p>\n

\tO alt\u0103 întrebare, de ce nu iese puterea s\u0103 discute cu manifestan\u0163ii? În aceea\u015fi pia\u0163\u0103, cea a Universit\u0103\u0163ii, cu aproape 22 de ani în urm\u0103, au fost mult mai mul\u0163i demonstran\u0163i, mult mai deci\u015fi \u015fi mai hot\u0103râ\u0163i. Totu\u015fi, puterea de atunci nu a discutat cu ei. <\/span><\/span><\/p>\n

\tPe lâng\u0103 faptul c\u0103 num\u0103rul lor este redus, cel pu\u0163in pân\u0103 acum, ace\u015ftia nu au cereri clare, \u015fi nici obiective clare. Acestea sunt foarte eterogene, de la cereri referitoare la taxa auto la pensii \u015fi salarii. Mai mult, sunt mul\u0163i care protesteaz\u0103 împotriva întregii clase politice, nemul\u0163umi\u0163i de întregul sistem politic, lucru care îl consider extrem de grav. De aici se poate na\u015fte calea spre anarhie sau dictatur\u0103, am mai tr\u0103it-o, tot din cauza clasei politice impotente din perioada interbelic\u0103. <\/span><\/span><\/p>\n

\tOri, când ie\u015fi în strad\u0103 s\u0103-\u0163i strigi nemul\u0163umirea trebuie s\u0103 ai un obiectiv clar în minte, un obiectiv SMART (acronimul american care înseamn\u0103 de\u015ftept) \u015fi care vine de la Specific, M\u0103surabil, Abordabil, Realist \u015fi încadrat într-un anumit Timp. Ori, demonstran\u0163ii au dovedit c\u0103 nu au nimic din toate acestea. Nu au nici m\u0103car lideri care s\u0103-i duc\u0103 înainte spre exprimarea protestelor \u015fi cererilor lor, iar multe din cererile lor sunt pur \u015fi simplu nespecifice \u015fi nem\u0103surabile. De exemplu, dac\u0103 ceri o nou\u0103 clas\u0103 politic\u0103, cum ar trebui s\u0103-\u0163i fie satisf\u0103cut\u0103 cererea, dintr-o dat\u0103 ies la pensie to\u0163i politicienii \u015fi apar al\u0163ii noi? Sau numai o parte din ei? \u015ei când vei putea constata c\u0103 \u0163i s-a îndeplinit revendicarea? Când sunt schimba\u0163i jum\u0103tate? Sau trei sferturi?<\/span><\/span><\/p>\n

\tRealitatea este c\u0103 avem clasa politic\u0103 pe care o merit\u0103m, deoarece de dou\u0103zeci de ani nu am f\u0103cut nimic ca s\u0103 o schimb\u0103m. Ne-au trebuit dou\u0103zeci de ani pentru a introduce votul uninominal, dar \u015fi atunci s-a f\u0103cut prost, astfel c\u0103 lideri dubio\u015fi au reu\u015fit s\u0103 se strecoare în parlament de pe locul doi sau trei în colegiile lor pe baza unui artificiu numit redistribuire, f\u0103când sistemul de vot uninominal românesc poate unic în lume. Justi\u0163ia merge prost, fiindc\u0103 ar\u0103t\u0103m indiferen\u0163\u0103 fa\u0163\u0103 de independen\u0163a ei, a\u015fa c\u0103 vom putea vedea în continuare politicieni achita\u0163i în dosarele de corup\u0163ie. Chiar \u015fi acum, în strad\u0103, exist\u0103 vreo revendicare referitoare la justi\u0163ie? V\u0103 asigur c\u0103 din momentul în care va intra la pu\u015fc\u0103rie primul politician greu, se va fura infinit mai pu\u0163in în România.<\/span><\/span><\/p>\n

\tMergând mai departe, referitor la dialogul autorit\u0103\u0163ilor cu manifestan\u0163ii. În orice \u0163ar\u0103 din lume,  nu vei vedea vreun reprezentant al autorit\u0103\u0163ii venind în strad\u0103 \u015fi dialogând cu manifestan\u0163ii, fie c\u0103 vorbim de câteva sute sau de câteva sute de mii de demonstran\u0163i. Este o lege nescris\u0103, nu ai cum s\u0103 vorbe\u015fti cu sute de oameni odat\u0103, fiecare strigându-\u015fi revendicarea. De asta s-au l\u0103murit pe propria piele toate personajele, de la putere sau opozi\u0163ie, care \u015fi-au f\u0103cut apari\u0163ia în pia\u0163\u0103, inclusiv personajele mondene cu mai nou descoperite veleit\u0103\u0163i politice. <\/span><\/span><\/p>\n

\tDe aceea, manifestan\u0163ii î\u015fi exprim\u0103 dolean\u0163ele în scris, ca apoi o delega\u0163ie de-a lor s\u0103 mearg\u0103 \u015fi s\u0103 le discute cu autorit\u0103\u0163ile, fie c\u0103 vorbim de primar, prefect, ministru sau primministru. Deci ace\u015fti protestatari ar trebui s\u0103-\u015fi trimit\u0103 delega\u0163ii cu revendic\u0103rile în scris, dac\u0103 vor ca cineva din partea autorit\u0103\u0163ii s\u0103 discute cu ei.<\/span><\/span><\/p>\n

\tRevendic\u0103rile comune \u015fi clare sunt demisia premierului, a pre\u015fedintelui \u015fi alegerile anticipate. Acum, eu sper c\u0103 pentru oricine, fie c\u0103 este simpatizant al puterii sau al opozi\u0163iei, este clar c\u0103 oricine ar fi fost la putere, premier sau pre\u015fedinte, criza tot ar fi afectat România. Cei care sus\u0163in contrariul sunt neserio\u015fi. S\u0103 fi fost pre\u015fedinte F\u0103t-Frumos \u015fi premier Greuceanu, tot am fi avut criz\u0103 în România, deoarece, fie c\u0103 ne place sau nu, România nu este pe Marte, ci în Europa, \u015fi criza a lovit pe toat\u0103 lumea, f\u0103r\u0103 deosebire. \u015ei dac\u0103 de mâine ar veni pre\u015fedinte F\u0103t-Frumos \u015fi premier Greuceanu, tot nu ar avea puterea s\u0103 alunge criza cu palo\u015ful fermecat, fiindc\u0103 nu exist\u0103 solu\u0163ii miraculoase. Orice schimbare la vârf s-ar resim\u0163i prea pu\u0163in în evolu\u0163ia economic\u0103. Nici opozi\u0163ia, nici puterea, nu pot face nimic ca de mâine s\u0103 curg\u0103 lapte \u015fi miere în România. \u015ei cine sper\u0103 c\u0103 schimbarea de putere sau men\u0163inerea puterii va aduce schimb\u0103ri miraculoase în contul personal din banc\u0103, este la fel de naiv.<\/span><\/span><\/p>\n

\tAr trebui s\u0103 începem s\u0103 ne debaras\u0103m de stilul nostru paternalist cu care ne-am deprins timp de sute de ani. Cel în care credem cu t\u0103rie, conform c\u0103ruia conduc\u0103torul pe care l-am ales, fie c\u0103 este vorba de primar, parlamentar sau pre\u015fedinte, el trebuie s\u0103 ne poarte de grij\u0103, din moment ce l-am ales. De la el s\u0103 a\u015ftept\u0103m rezolvarea oric\u0103rei probleme, de la el s\u0103 a\u015ftept\u0103m bun\u0103stare. El s\u0103 ne dea de lucru, cât mai bine pl\u0103tit, s\u0103 se ocupe de toate problemele noastre \u015fi s\u0103 ne mai \u015fi distreze de s\u0103rb\u0103tori, \u015fi periodic, la ocazii, s\u0103 ne dea fasole cu cârna\u0163i \u015fi \u0163uic\u0103 fiart\u0103. Ar trebui s\u0103 renun\u0163\u0103m la aceste a\u015ftept\u0103ri \u015fi s\u0103 cerem mai mult de la noi în\u015fine. S\u0103 ne intre bine în cap c\u0103 principalii responsabili de bun\u0103starea noastr\u0103 suntem în primul rând noi în\u015fine, \u015fi apoi al\u0163ii, la fel, responsabili de e\u015fecurile noastre suntem în primul rând noi în\u015fine, \u015fi nu al\u0163ii. Iar vremea pierdut\u0103 plângându-\u0163i de mil\u0103 o po\u0163i folosi altfel, mult mai constructiv, încercând s\u0103 ie\u015fi din situa\u0163ia în care te afli.<\/span><\/span><\/p>\n

\tAm cunoscut oameni care au început s\u0103 gândeasc\u0103 astfel, \u015fi v\u0103 asigur c\u0103 au \u015fi început s\u0103 o duc\u0103 mai bine. <\/span><\/span><\/p>\n

\tArticolul original la:<\/strong> http:\/\/cristiannegrea.blogspot.com\/2012\/01\/criza-romaneasca.html<\/a><\/span><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Au început proteste în Bucure\u015fti, în Pia\u0163a Universit\u0103\u0163ii, \u015fi în alte ora\u015fe din \u0163ar\u0103. Din p\u0103cate, în multitudinea de cereri care au doar un singur…<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":634,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[27],"tags":[93,95,97,113,94],"class_list":["post-635","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-economie","tag-de","tag-in","tag-la","tag-sa","tag-si"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/635","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=635"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/635\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/634"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=635"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=635"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=635"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}