{"id":6358,"date":"2013-09-09T06:23:52","date_gmt":"2013-09-09T06:23:52","guid":{"rendered":"https:\/\/noi3.org\/site\/?p=6358"},"modified":"2013-09-09T06:23:52","modified_gmt":"2013-09-09T06:23:52","slug":"sindromul-nu-cum-trateaza-armata-romana-stresul-posttraumatic","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/site.noi3.org\/?p=6358","title":{"rendered":"SINDROMUL NU. Cum trateaz\u0103 Armata rom\u00e2n\u0103 stresul posttraumatic"},"content":{"rendered":"
\t\"\"<\/div>\n

\tPeste 30.000 de militari rom\u00e2ni au fost \u00een misiune \u00een Irak \u015fi Afganistan. Potrivit datelor f\u0103cute publice de Ministerul Ap\u0103r\u0103rii Na\u0163ionale (MApN), 135 dintre ace\u015ftia s-au \u00eentors r\u0103ni\u0163i. 23 au murit. La \u00eenceputul lunii septembrie, mai aveam 1.033 de militari \u00een Afganistan.<\/p>\n

<\/p>\n

\t\"\"<\/div>\n


<\/p>\n

\tFoto: frontpress.ro<\/em><\/div>\n

\tPeste 30.000 de militari rom\u00e2ni au fost \u00een misiune \u00een Irak \u015fi Afganistan. Potrivit datelor f\u0103cute publice de Ministerul Ap\u0103r\u0103rii Na\u0163ionale (MApN), 135 dintre ace\u015ftia s-au \u00eentors r\u0103ni\u0163i. 23 au murit. La \u00eenceputul lunii septembrie, mai aveam 1.033 de militari \u00een Afganistan.<\/span>Spre deosebire de alte \u0163\u0103ri al\u0103turi de care am mers \u00een aceste misiuni, la noi nu a existat niciodat\u0103 raportat un sindrom al stresului posttraumatic*. Mai mult, ca nicio alt\u0103 \u0163ar\u0103 aliat\u0103, noi nu am avut nici m\u0103car un diagnostic de stres posttraumatic. Aceast\u0103 statistic\u0103 alb\u0103 a atras aten\u0163ia doctorului Paul Fink, fost pre\u015fedinte al Asocia\u0163iei Americane de Psihiatrie, unul dintre cei mai buni speciali\u015fti din lume \u00een domeniul stresului posttraumatic, care spune c\u0103 este imposibil s\u0103 nu existe cazuri de TSPT c\u00e2nd vorbim despre 30.000 de militari trimi\u015fi \u00een misiune \u00een ultimul deceniu: \u201e\u00cen mod cert, nu este posibil s\u0103 nu existe niciun caz\u201d.<\/p>\n

\t\u015ei atunci unde este problema? A g\u0103sit Rom\u00e2nia formula magic\u0103 prin care trimite \u00een teatrele de opera\u0163ii doar \u201eoameni tari\u201d, solizi din punct de vedere psihic, perfect preg\u0103ti\u0163i s\u0103 fac\u0103 fa\u0163\u0103 unei traume? Sau este vorba despre o raportare \u00een stil rom\u00e2nesc?<\/p>\n

\t\u00cen spatele acestei realit\u0103\u0163i st\u0103 nu doar o pasare a responsabilit\u0103\u0163ii \u00eentre psihologii militari \u015fi psihiatri, dar \u015fi o team\u0103 a militarilor de a purta stigmatul unei \u201eboli mintale\u201d \u015fi o team\u0103 a Armatei c\u0103-\u015fi va p\u0103ta blazonul cu sl\u0103biciuni omene\u015fti. Dup\u0103 cum aveam s\u0103 descoperim la finalul unei investiga\u0163ii care s-a \u00eentins de-a lungul unui an de zile, pentru a proteja o imagine (\u00een) uniform\u0103 \u015fi de teama c\u0103 s-ar putea crea impresia c\u0103 exist\u0103 \u015fi la noi un sindrom al stresului posttraumatic (vezi Sindromul Golfului) care ar dezonora Armata rom\u00e2n\u0103, am ajuns s\u0103 d\u0103m na\u015ftere unui alt fenomen: Sindromul NU. Conform exper\u0163ilor rom\u00e2ni \u015fi str\u0103ini consulta\u0163i de noi, Sindromul NU este chiar mai periculos pentru militarii \u015fi pentru familiile lor dec\u00e2t primul. Mai r\u0103u, Sindromul NU dep\u0103\u015fe\u015fte grani\u0163ele mediului militar, afect\u00e2nd societatea rom\u00e2neasc\u0103, per ansamblu.<\/p>\n

\t*Scurt context<\/em>: Stresul posttraumatic (TSPT sau PTSD, \u00een abrevierea de limb\u0103 englez\u0103) este reac\u0163ia fireasc\u0103 a creierului uman la o traum\u0103 profund\u0103, o situa\u0163ie \u00een care o persoan\u0103 s-a sim\u0163it \u00een pericol de moarte, dep\u0103\u015fit\u0103, neajutorat\u0103. Cele mai frecvente simptome sunt co\u015fmarurile, retr\u0103irea traumei, porniri violente, izolarea, refuzul verbaliz\u0103rii traumei. Inhibat\u0103, trauma se agraveaz\u0103. Nediagnosticat \u015fi netratat, stresul posttraumatic poate distruge vie\u0163i, nu doar ale celui care prezint\u0103 tulburarea, ci \u015fi ale celor dragi. Foarte important, stresul posttraumatic nu este o tulburare a lumii militare. Cele mai comune cazuri sunt \u00een r\u00e2ndul victimelor accidentelor de rutiere, violurilor, violen\u0163ei domestice, catastrofelor naturale.<\/p>\n

\tMai jos, reg\u0103si\u0163i concluziile anchetei desf\u0103\u015furate de \u201eG\u00e2ndul” \u00een ultimul an, structurate pe 10 puncte. Fiecare dintre aceste concluzii este detaliat\u0103 \u00een interviurile al\u0103turate acestui articol:<\/p>\n

\t1. Armata Rom\u00e2niei nu raporteaz\u0103 niciun caz de stres posttraumatic \u015fi este m\u00e2ndr\u0103 de asta<\/em><\/p>\n

\t\u201eDin datele la care am eu acces, din informa\u0163iile pe care le de\u0163in eu, nu exist\u0103 militari diagnostica\u0163i cu stres posttraumatic\u201d, spune col. psih. dr. Adrian Pris\u0103caru, \u015feful Laboratorului psihologic (fosta Sec\u0163ie de psihologie militar\u0103) din cadrul Statului Major General (SMG). \u201eNe bucur\u0103m c\u0103 nu avem astfel de cazuri\u201d, subliniaz\u0103 Pris\u0103caru.<\/p>\n

\t\u201eOficial, nu exist\u0103 cazuri de tulburare de stres posttraumatic\u201d, \u00eent\u0103re\u015fte, \u00eentr-un interviu acordat \u201eG\u00e2ndul”, \u015fi Maria-Magdalena Macarenco, psiholog militar, \u00eencadrat la UM01783 Murfatlar.<\/p>\n

\t2. Exist\u0103 \u00eens\u0103 un studiu oficial al Armatei care semnaleaz\u0103 nu doar simpome de stres posttraumatic, ci \u015fi cazuri.<\/em>\u00a0Acum, unul dintre semnatarii studiului, ajuns \u015feful psihologilor militari, neag\u0103, din aceast\u0103 pozi\u0163ie oficial\u0103, existen\u0163a TSPT \u00een Armat\u0103<\/p>\n

\tDocumentul, semnat de fostul \u015fef al psihologilor militari, Edmond Cracsner, \u015fi de actualul \u015fef al Laboratorului Psihologic, Adrian Pris\u0103caru, a fost f\u0103cut public \u00een 2005 (\u00een num\u0103rul 3\/2005 al revistei \u201eSpirit Militar Modern\u201d, poate fi v\u0103zut AICI\u00a0LINK<\/a>\u00a0) \u015fi vorbe\u015fte despre existen\u0163a stresului posttraumatic \u00een r\u00e2ndul a patru loturi (Ia\u015fi, Foc\u015fani, Dej, Craiova) de militari rom\u00e2ni afla\u0163i \u00een Afganistan \u015fi Irak \u00eentre 2003 \u015fi 2004 care au fost monitorizate pe o perioad\u0103 lung\u0103 de timp. Sunt descrise simptomele (\u201eamintiri recurente, vise cu con\u0163inut terifiant\u201d etc.), este \u201econfirmat\u0103\u201d \u201eexisten\u0163a \u015focului posttraumatic\u201d, dovad\u0103 st\u00e2nd \u015fi \u201erefuzul sau incapacitatea unora dintre cei evalua\u0163i de a relata un anumit aspect al evenimentului traumatizant sau de reactivitatea fiziologic\u0103 a acestora la stimuli ce evocau evenimentul\u201d. Concluzii normale, mai ales dac\u0103 lu\u0103m \u00een calcul c\u0103, \u00een 2003, \u00een perioada \u00een care a fost monitorizat, lotul Ia\u015fi a pierdut \u00een Afganistan, \u00een urma unui atac, doi oameni, tragedie care i-a afectat \u015fi pe colegii lor, care s-au confruntat mai ales cu co\u015fmaruri \u015fi flashback-uri. De precizat c\u0103, \u00een aceea\u015fi perioad\u0103, Adrian Pris\u0103caru se afla \u00een Afganistan, al\u0103turi de militarii rom\u00e2ni.<\/p>\n

\t\u00cen ciuda formul\u0103rii care nu las\u0103 loc de interpret\u0103ri f\u0103cute \u00een urm\u0103 cu zece ani, Pris\u0103caru spune acum c\u0103, de-a lungul timpului, militarii care au participat la misiuni interna\u0163ionale \u015fi care ulterior au parcurs \u015fi etapa de evaluare postmisiune \u201eau relatat c\u0103 exist\u0103 o serie de manifest\u0103ri, \u00eens\u0103 acestea nu contureaz\u0103 tabloul clinic al TSPT\u201d.<\/p>\n

\t3. Realitatea raportat\u0103 de Armat\u0103 este negat\u0103 de fostul \u015fef al psihologilor militari, care spune c\u0103 au existat cazuri, dovad\u0103 st\u00e2nd inclusiv studiul din 2005<\/em><\/p>\n

\tUit\u00e2ndu-se la cazul rom\u00e2nesc, dr. Paul Fink, fost pre\u015fedinte al Asocia\u0163iei Americane de Psihiatrie spune c\u0103 este imposibil s\u0103 nu existe cazuri de stres posttraumatic c\u00e2nd vorbim despre 30.000 de militari trimi\u015fi \u00een misiune \u00een ultimul deceniu. \u201e\u00cen mod cert nu. Am avut aceast\u0103 tulburare \u00een toate r\u0103zboaiele\u201d, explic\u0103 Fink, \u00eentr-un interviu acordat ziarului \u201eG\u00e2ndul” \u00een Atlanta, SUA.<\/p>\n

\tBa mai mult, acela\u015fi r\u0103spuns ni-l d\u0103 \u015fi psiholog dr. Edmond Cracsner, fost \u015fef al psihologiei militare \u015fi cosemnatarul studiului din 2005, care se arat\u0103 ne\u00eencrez\u0103tor c\u00e2nd \u00eei spunem c\u0103 structura pe care a condus-o p\u00e2n\u0103 acum cinci ani, c\u00e2nd a fost \u00eenlocuit de Adrian Pris\u0103caru, sus\u0163ine c\u0103 nu exist\u0103 stres posttraumatic \u00een Armata rom\u00e2n\u0103, ci doar simptome individuale, insuficiente pentru un diagnostic. \u201eF\u0103r\u0103 discu\u0163ie (exist\u0103 cazuri individuale de stres posttraumatic, n.red.) – \u015fi dvs. realiza\u0163i acest lucru \u015fi oricine poate s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 aspectele acestea\u201d, explic\u0103 psih. Cracsner.<\/p>\n

\t\u201eRaport\u00e2ndu-ne statistic, procentele nu relev\u0103 fenomenul ca atare, dar indivizi care s\u0103 fie afecta\u0163i sunt cu siguran\u0163\u0103\u201d, adaug\u0103 el. \u201eSimptomele sunt prezente. Acum, dac\u0103 el este \u00eencadrat sau nu \u00een acel tip de tulburare, e discutabil\u201d, mai spune Cracsner, \u00eentr-un interviu acordat \u201eG\u00e2ndul”.<\/p>\n

\t4. Problema este pasat\u0103 medicilor psihiatri, care nu pun diagnosticul de TSPT<\/em><\/p>\n

\tDe vreme ce ne vorbe\u015fte cu at\u00e2ta convingere despre cazurile individuale de stres posttraumatic din Armat\u0103, \u00eel \u00eentreb\u0103m pe psih. dr. Cracsner c\u00e2te diagnostice au fost puse \u00eentre 2000 \u015fi 2008, perioada \u00een care a condus psihologia militar\u0103. Z\u00e2mbe\u015fte \u015fi ne spune: \u201eAici este problema la care ajungem. Eu nu am \u015ftiin\u0163\u0103 de astfel de diagnostice, dar cu siguran\u0163\u0103, elemente care au putut conduce la astfel de diagnostice au existat. C\u0103 ele nu au fost puse sau \u00een ce m\u0103sur\u0103 au fost puse, eu nu am o statistic\u0103 (…). Poate c\u0103 diagnosticele au fost puse sub o alt\u0103 form\u0103, sub o alt\u0103 tulburare, fie de depresie, fie de anxietate generalizat\u0103 (…) Dar cu siguran\u0163\u0103 exist\u0103 (cazuri de TSPT, n.red.)\u201d, continu\u0103 psihologul. \u00cen rezumat, problema se prezint\u0103 astfel: atunci c\u00e2nd militarii cu simptome sunt trimi\u015fi mai departe la medicul psihiatru pentru diagnostic, se pune un alt diagnostic (de obicei depresie sau anxietate), lucru u\u015for de f\u0103cut tocmai c\u0103, potrivit exper\u0163ilor, trebuie s\u0103 existe \u00eentre trei \u015fi cinci (p\u0103rerile sunt \u00eemp\u0103r\u0163ite) simptome care s\u0103 se manifeste simultan. \u201eC\u0103 nu a fost pus un diagnostic, aici nu este problema mea, este problema medicului psihiatru. Dar \u00een studiile pe care le-am f\u0103cut, noi am identificat o serie de caracteristici, elemente de specificitate ale stresului. Numai c\u0103 psihologul nu are calitatea de a lua o decizie, de a pune un aviz de aceast\u0103 manier\u0103\u201d. \u015ei responsabilitatea este pasat\u0103 cu succes.<\/p>\n

\tAceea\u015fi problem\u0103 exist\u0103, \u00eens\u0103, \u015fi \u00een civilie, potrivit psih. dr. Diana Vasile, pre\u015fedint Institutului pentru Studiul \u015fi Tratamentul Traumei di Bucure\u015fti: \u201eEste interesant c\u0103 \u00een Rom\u00e2nia noi nu prea folosim ca diagnostic tulburarea de stres posttraumatic. Este mult mai u\u015for s\u0103 identific\u0103m depresia, s\u0103 identific\u0103m tulbur\u0103rile de anxietate, este mult mai u\u015for s\u0103 diagnostic\u0103m dependen\u0163ele de substan\u0163e care apar \u00een urma experien\u0163elor traumatice\u201d.<\/p>\n

\t5. E o problem\u0103 a militarilor: \u201eSuntem mai puternici ca americanii\u201d<\/em><\/p>\n

\tLa fel ca civilii, militarii rom\u00e2ni \u00eenc\u0103 socotesc un semn de sl\u0103biciune mersul la psiholog \u015fi atunci c\u00e2nd sunt nevoi\u0163i s\u0103 o fac\u0103 dau r\u0103spunsurile conformiste pe care psihologul dore\u015fte s\u0103 le aud\u0103. \u201eNu sunt foarte deschi\u015fi\u201d, admite psih. Maria-Magdalena Macarenco, cu referire la atitudinea militarilor fa\u0163\u0103 de psihologi. \u201ePrima reac\u0163ie este s\u0103 r\u0103spund\u0103 dezirabil. Adic\u0103 s\u0103 spun\u0103 ce vrei tu s\u0103 auzi\u201d. Stereotipiile despre tulbur\u0103rile mintale sunt larg r\u0103sp\u00e2ndite printre militari. La fel \u015fi frica de stigmatizare.<\/p>\n

\tProiectului \u201eSindromul NU\u201d \u00eei lipsesc, din p\u0103cate, vocile militarilor cu simptome ale stresului posttraumatic, pentru c\u0103 oficial ei nu exist\u0103. Anul trecut, \u00een cadrul altor interviuri cu patru militari \u00eentor\u015fi din misiune, am vorbit cu ei \u015fi despre ce \u015ftiau pe tema stresului posttraumatic. Ne-au spus c\u0103 nu exist\u0103 a\u015fa ceva: \u201enoi suntem mai tari dec\u00e2t americanii\u201d, a fost una dintre explica\u0163iile primite. De asemenea, solda\u0163ii rom\u00e2ni spun c\u0103 prefer\u0103 s\u0103 practice \u201eterapia de grup\u201d mersului la psiholog.<\/p>\n

\t6. E o problem\u0103 a Armatei: \u201eNu avem \u015fi nu vrem probleme\u201d<\/em><\/p>\n

\tReprezentan\u0163ii MApN au monitorizat atent acest proiect \u015fi au dorit s\u0103 asiste la toate interviurile. De-a lungul ultimului an, au manifestat o grij\u0103 obsesiv\u0103 de a-i proteja pe militari de \u00eentreb\u0103ri civile. De asemenea, am remarcat teama Armatei de a nu se spune c\u0103 \u201eavem probleme\u201d, de a nu critica \u201ece nu e de criticat\u201d. Din interviurile \u015fi cercetarea f\u0103cute \u00een ultimul an, raportarea Armatei la problema stresului posttraumatic este m\u00e2nat\u0103 \u015fi de o m\u00e2ndrie na\u0163ional\u0103 prost \u00een\u0163eleas\u0103 \u015fi nociv\u0103.<\/p>\n

\t\u201eNe bucur\u0103m c\u0103 nu avem astfel de cazuri, pentru c\u0103 ar fi dramatic s\u0103 auzim c\u0103 au participat \u00een teatru, au fost repatria\u0163i \u015fi au parcurs aceast\u0103 etap\u0103 de evaluare psihologic\u0103, de evaluare medical\u0103, sunt trimi\u015fi \u00een familie \u015fi acolo s\u0103 dezvolte acte de violen\u0163\u0103 asupra membrilor de familie sau chiar s\u0103 ajung\u0103 la un suicid. Dac\u0103 nu sunt tratate, nu sunt luate \u00een serios aceste simptome, se pot dezvolta astfel de comportamente. Avem astfel de experien\u0163e \u00een exterior (\u00een armatele altor state, n.red.) din care \u00eenv\u0103\u0163\u0103m \u015fi ne preocup\u0103 acest gen de problem\u0103\u201d, ne asigur\u0103 conduc\u0103torul psihologiei militare.<\/p>\n

\tExperien\u0163ele din exterior pot fi cuprinse \u00een urm\u0103toarele statistici: potrivit unui studiu RAND Corporation din 2008, devenit de referin\u0163\u0103 (\u00eel pute\u0163i citi AICI), p\u00e2n\u0103 la 20% dintre militarii americani (1,64 de milioane la momentul efectu\u0103rii studiului) s-au \u00eentors din Irak \u015fi Afganistan cu simptomele necesare unui diagnostic de TSPT. Alte cercet\u0103ri vin \u015fi ele cu statistici: 8% dintre militarii canadieni mobiliza\u0163i \u00een Afganistan \u00eentre 2001 \u015fi 2008 au fost diagnostica\u0163i cu stres posttraumatic, britanicii au o rat\u0103 estimat\u0103 la 4% \u015fi c\u0103 2,9% dintre germanii mobiliza\u0163i \u00een Afganistan \u00eentre 2009 \u015fi 2010 sufereau, la un an dup\u0103 \u00eentoarcere, de TSPT (se crede c\u0103 45% dintre cazurile de TSPT din Armata german\u0103 r\u0103m\u00e2n nediagnosticate \u015fi netratate).<\/p>\n

\tPsih. dr. Edmond Cracsner nu pune absen\u0163a unor statistici similare pe seama dorin\u0163ei Armatei de a ascunde ceva. Nici nu ar putea, spune el. \u201eCred c\u0103, per ansamblu, ideea aceasta de existen\u0163\u0103 a unui fenomen sau teama c\u0103 am putea s\u0103 vorbim despre un fenomen ar putea crea anumite reticen\u0163e. Cred c\u0103 aici exist\u0103 aceast\u0103 team\u0103: s\u0103 nu cumva s\u0103 cre\u0103m impresia c\u0103 la nivelul unei structuri poate s\u0103 apar\u0103 un anumit fenomen. (…) A crede \u015fi a spune c\u0103 nu avem persoane afectate e pu\u0163in probabil\u201d, mai spune Edmond Cracsner, ad\u0103ug\u00e2nd mai t\u00e2rziu c\u0103, dac\u0103 ne referim la cazuri individuale, \u201ecu siguran\u0163\u0103, este imposibil s\u0103 spui c\u0103 nu exist\u0103\u201d.<\/p>\n

\tExplica\u0163ia lui Adrian Pris\u0103caru pentru posibilitatea logic\u0103, matematic\u0103, de a nu fi avut, \u00een r\u00e2ndul a peste 30.000 de militari trimi\u015fi \u00een Afganistan \u015fi Irak, cazuri de stres posttraumatic este programul foarte bun de preg\u0103tire \u015fi asisten\u0163\u0103 psihologic\u0103 pe care l-a cl\u0103dit \u201ede la 0\u201d \u00een Armata Rom\u00e2niei. Adrian Pris\u0103caru este foarte m\u00e2ndru de modelul de asisten\u0163\u0103 psihologic\u0103 oferit militarilor rom\u00e2ni. Spune c\u0103 este \u201efiabil, func\u0163ional \u015fi premiat\u201d \u00een afara \u0163\u0103rii \u015fi subliniaz\u0103 c\u0103 \u201el-au vrut \u015fi s\u00e2rbii\u201d. Din p\u0103cate, \u201enu s-a putut adopta\u201d. Potrivit \u015fefului psihologiei militare din Rom\u00e2nia, oamenii sunt selec\u0163iona\u0163i atent, sunt evalua\u0163i \u00eenainte, \u00een timpul \u015fi dup\u0103 misiune, sunt foarte bine preg\u0103ti\u0163i, iar compara\u0163iile cu situa\u0163ia altor armate nu \u00ee\u015fi au locul, pentru c\u0103 sunt multe diferen\u0163e.<\/p>\n

\t7. E o problem\u0103 a societ\u0103\u0163ii: so\u0163iile \u015fi copiii militarilor cer ajutor<\/em><\/p>\n

\tChiar dac\u0103 nu exist\u0103 cazuri raportate de TSPT \u00een r\u00e2ndul militarilor, exist\u0103 cazuri de so\u0163ii \u015fi copii care au cerut ajutorul speciali\u015ftilor. Diana Vasile, pre\u015fedinta Institutului pentru Studiul \u015fi Tratamentul Traumei din Bucure\u015fti, spune c\u0103 a a avut de-a face cu apropia\u0163ii acestor militari, iar interac\u0163iunea cu ei tinde s\u0103 contrazic\u0103 pozi\u0163ia Armatei. \u201eCeea ce am observat este c\u0103 vin mai degrab\u0103 rudele \u2013 copii \u015fi parteneri. Am lucrat cel mai mult cu copiii celor care au lucrat \u00een Armat\u0103. \u015ei au consecin\u0163e\u201d, d\u0103 asigur\u0103ri Diana Vasile.<\/p>\n

\t\u015ei psihologul militar M.M. Macarenco spune c\u0103 a fost contactat\u0103 \u00een c\u00e2teva situa\u0163ii de so\u0163ii de militari care aveau nevoie de ajutor.<\/p>\n

\t\u201eNoi suntem un popor agresiv, pentru c\u0103 noi suntem un popor cu multe r\u0103ni \u2013 at\u00e2t la nivel personal, c\u00e2t \u015fi la nivel social, dar \u015fi la nivel na\u0163ional. \u015ei noi neg\u0103m \u00eenc\u0103 acest lucru sau \u00eenc\u0103 nu suntem preg\u0103ti\u0163i s\u0103 ne uit\u0103m la ceea ce ni s-a \u00eent\u00e2mplat cu adev\u0103rat, ca s\u0103 ne eliber\u0103m de aceast\u0103 for\u0163\u0103, chiar \u015fi a revoltei\u201d, spune, \u00eentr-un interviu acordat \u201eG\u00e2ndul”, psih. dr. Diana Vasile. Se arat\u0103 sceptic\u0103 la posibilitatea de a nu avea militari cu stres posttraumatic. \u201eMi-e greu s\u0103 cred\u201d, reac\u0163ioneaz\u0103 ea la trauma inexistent\u0103. \u201e\u00cemi este greu s\u0103 cred pentru c\u0103, \u00een general, \u00een lumea militar\u0103, solda\u0163ii sunt confrunta\u0163i cu pierderea vie\u0163ii, m\u0103car cu posibilitatea asta. Ei v\u0103d asta. Deci \u00eemi este greu s\u0103 cred c\u0103 nu sunt afecta\u0163i\u201d, ne spune Diana Vasile.<\/p>\n

\tPsihologul accentueaz\u0103 c\u0103, \u015fi dac\u0103 nu exist\u0103 o tulburare de stres posttraumatic exact a\u015fa cum este ea descris\u0103 \u00een manual, \u201eexist\u0103 r\u0103ni, exist\u0103 consecin\u0163e, pe care militarii aceia le vor resim\u0163i, so\u0163iile de militari le vor resim\u0163i, copiii de militari le vor resim\u0163i, familiile de militari le vor resim\u0163i \u2013 acest lucru pot s\u0103 \u00eel spun cu siguran\u0163\u0103\u201d.<\/p>\n

\t8. Exist\u0103 un singur caz de sinucidere \u00een teatrul de opera\u0163ii. De ce s-a sinucis caporalul Lili Dobre<\/em><\/p>\n

\tPrimul militar rom\u00e2n care a murit \u00een Irak s-a sinucis, \u00een 2006. \u00cen v\u00e2rst\u0103 de 28 de ani, din comuna vr\u00e2ncean\u0103 N\u0103ruja, caporalul Lili Dobre era angajat la Batalionul 280 Infanterie Foc\u015fani. Cu o logodnic\u0103 \u00eens\u0103rcinat\u0103 \u015fi un tat\u0103 paralizat acas\u0103, s-a \u00eempu\u015fcat \u00een cap, \u00een cort, dup\u0103 o misiune. \u00cen perioada premerg\u0103toare, comportamentul lui a atras aten\u0163ia psihologilor, \u00eens\u0103 nu a fost extras la timp \u015fi, mai ales, nu s-au luat toate m\u0103surile pentru a nu-i oferi acces la o arm\u0103. Este singurul caz de suicid consemnat de Armata rom\u00e2n\u0103 \u00een timpul unei misiuni interna\u0163ionale. Edmond Cracsner conducea, la acea vreme, Sec\u0163ia de Psihologie \u015fi se refer\u0103 la acest caz ca la o dubl\u0103 pierdere: \u201eo pierdere \u00een primul r\u00e2nd de ordin emo\u0163ional, dar \u015fi o pierdere profesional\u0103, \u00een ideea \u00een care p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 modul \u00een care am gestionat acest eveniment, \u00eempreun\u0103 cu psihologul din teatrul de opera\u0163ii…\u201d.<\/p>\n

\tDup\u0103 aceast\u0103 tragedie, s-a constituit o comisie de anchet\u0103, numit\u0103 de lt.col. \u015etefan B\u0103lan, comandantul batalionului, care s-a limitat la urm\u0103toarea explica\u0163ie: caporalul s-a sinucis \u201edin motive numai de el \u015ftiute\u201d.<\/p>\n

\t\u00cel \u00eentreb\u0103m pe Edmond Cracsner care au fost, totu\u015fi, rezultatele acestei anchete. De ce s-a sinucis Lili Dobre? Nu \u00ee\u015fi aduce aminte detaliile, dar spune c\u0103 \u201eproblemele au fost de tr\u0103ire, de emo\u0163ie, de \u00eenstr\u0103inare, \u00eensingurare, dorul de cas\u0103, probleme \u00een via\u0163a personal\u0103\u201d.<\/p>\n

\tLa momentul respectiv, caporalul Lili Dobre nu avea simptome asociate stresului posttraumatic.<\/p>\n

\t9. De ce trebuie Armata s\u0103 se vindece de Sindromul NU<\/em><\/p>\n

\t\u00centr-o \u0163ar\u0103 care nu se \u00eengrije\u015fte de s\u0103n\u0103tatea mintal\u0103 (aproape 70% dintre rom\u00e2ni nu au mers niciodat\u0103 la psiholog), \u00een care Armata este una dintre institu\u0163iile cu cea mai bun\u0103 imagine \u00een ochii popula\u0163iei, exist\u0103 o team\u0103 clar\u0103 de pete pe aceast\u0103 imagine uniform\u0103. De fric\u0103 s\u0103 nu se \u00een\u0163eleag\u0103 c\u0103 exist\u0103 un sindrom al stresului posttraumatic, un fenomen care afecteaz\u0103 \u00een mas\u0103 Armata, s-a ajuns la un alt fenomen: negarea din start, Sindromul NU. \u00cen cazul tulbur\u0103rii de stres posttraumatic, am aflat de la speciali\u015fti c\u0103 NU-ul este mai periculos dec\u00e2t orice.<\/p>\n

\tUna dintre cel mai des \u00eent\u00e2lnite atitudini ale persoanelor care au trecut printr-o traum\u0103 puternic\u0103 este s\u0103 \u00ee\u015fi \u0163in\u0103 tr\u0103irile pentru ele \u00eensele. De aici \u00eencepe un cerc vicios. Ele nu \u00ee\u015fi dau voie s\u0103 proceseze ce au tr\u0103it; inhibat\u0103, trauma se acutizeaz\u0103; r\u0103spunsul la aceast\u0103 traum\u0103, stresul posttraumatic, devine \u015fi el cronic \u015fi afecteaz\u0103, prin ceea ce se nume\u015fte traum\u0103 secundar\u0103, persoana \u015fi pe oamenii din jur pe toate planurile. De aceea, uneori, copiii \u015fi partenerii de via\u0163\u0103 pot ajunge chiar mai afecta\u0163i de stresul posttraumatic dec\u00e2t cel care a trecut prin acea traum\u0103. \u00cen plus, indiferent de cultur\u0103 \u015fi de trecutul persoanelor, dependen\u0163ele, mai ales de alcool, sunt printre cele mai comune consecin\u0163e ale netrat\u0103rii traumelor.<\/p>\n

\t\u201eSunt dificult\u0103\u0163i de rela\u0163ionare, pentru c\u0103 ace\u015fti p\u0103rin\u0163i, dup\u0103 ce au trecut prin r\u0103zboi, au venit acas\u0103 transforma\u0163i \u015fi s-au raportat foarte diferit la copiii lor \u2013 \u00een primul r\u00e2nd pentru c\u0103 au lipsit, dar pe urm\u0103 s-au manifestat \u201eciudat\u201d, una dintre \u201eciud\u0103\u0163enii\u201d fiind izolarea, fie dependen\u0163ele lor de alcool \u015fi medicamente, care au transformat cu totul rela\u0163ia, fie agresiuni\u201d, descrie Diana Vasile urm\u0103rile pe care stresul posttraumatic le are, din experien\u0163a ei, asupra copiilor de militari rom\u00e2ni. Un lucru care este greu de \u00een\u0163eles pentru noi, spune ea, \u015fi pe care vrea ca lumea s\u0103 \u00eel afle este c\u0103 \u00een momentul \u00een care suferim o agresiune vom repeta aceast\u0103 agresiune cu noi \u015fi ceilal\u0163i. \u201eEste o iluzie s\u0103 credem c\u0103 n-o s-o facem. \u015ei da, lucr\u00e2nd cu ace\u015fti copii care au experimentat r\u0103zboiul \u00een diverse maniere, au recunoscut \u00een manierele lor de manifestare, fie comportare, fie ca tr\u0103ire, p\u0103r\u0163i din ce a \u00eensemnat team\u0103 imens\u0103, furie \u2013 aproape p\u00e2n\u0103 la pierderea controlului – , dependen\u0163\u0103 de toate tipurile\u201d, mai spune psihologul.<\/p>\n

\t\u201eS\u0103 \u0163ii \u00een tine un eveniment traumatizant este o gre\u015feal\u0103. Pentru c\u0103 asta spune ceva despre persoana respectiv\u0103. \u00censeamn\u0103 c\u0103 vrea s\u0103 evite din nou s\u0103 povesteasc\u0103 despre situa\u0163ia respectiv\u0103 \u015fi asta previne vindecarea. Nu po\u0163i s\u0103 \u0163ii \u00een tine \u015fi s\u0103 speri c\u0103 timpul le va rezolva. Timpul nu vindec\u0103 trauma\u201d, atrage aten\u0163ia \u015fi psihologul militar Maria Macarenco.<\/p>\n

\t\u00cen ceea ce prive\u015fte Sindromul NU, lec\u0163ia altor armate este, dup\u0103 cum ne-a explicat, \u00eentr-un interviu din Kabul, jurnalistul american Martin Kuz, reporter pentru publica\u0163ia militar\u0103 Stars and Stripes, s\u0103 accep\u0163i c\u0103 nu totul poate fi controlat. Atunci \u00eencepi s\u0103 g\u0103se\u015fti rezolv\u0103ri, spune el.<\/p>\n

\t10. Ce am reu\u015fit s\u0103 facem<\/em><\/p>\n

\tAm \u00eenceput anul \u00een care am lucrat la acest proiect cu o dorin\u0163\u0103 de normalitate. Nu eram \u00een c\u0103utarea unui fenomen: studiind misiunile militarilor rom\u00e2ni \u00een teatrele interna\u0163ionale, \u00ee\u0163i dai seama cu u\u015furin\u0163\u0103 c\u0103 nu se poate ajunge la un sindrom al stresului posttraumatic. Dar, de asemenea, compar\u00e2nd statisticile rom\u00e2ne\u015fti cu cele ale alia\u0163ilor NATO, nu po\u0163i s\u0103 nu consta\u0163i c\u0103 Armata rom\u00e2n\u0103 nu raporteaz\u0103 cazuri de TSPT \u015fi nici nu-\u015fi dore\u015fte asta. Am vrut s\u0103 vedem de ce, \u00een dorin\u0163a de a deschide discu\u0163ia despre traume \u015fi consecin\u0163ele lor \u00een Rom\u00e2nia. De ce ne intereseaz\u0103 dac\u0103 exist\u0103 cazuri de stres posttraumatic \u00een Armata rom\u00e2n\u0103 c\u00e2nd militarii care pleac\u0103 \u00een misiuni sunt o pondere at\u00e2t de mic\u0103 din popula\u0163ia \u0163\u0103rii? Anul trecut, la fiecare patru ore, un rom\u00e2n a murit \u00eentr-un accident rutier. \u00cen urma lui, a r\u0103mas o familie, au r\u0103mas r\u0103ni\u0163ii. C\u00e2\u0163i dintre ei au \u015ftiut c\u0103 pot cere ajutor pentru co\u015fmarurile, flashback-urile \u015fi toate tr\u0103irile cu care au r\u0103mas \u00een urma tragediei? La fel, c\u00e2\u0163i dintre militari con\u015ftientizeaz\u0103 c\u0103 stresul posttraumatic nu este o ru\u015fine, ci o reac\u0163ie fireasc\u0103 a omului la o situa\u0163ie extrem\u0103? C\u00e2\u0163i \u015ftiu c\u0103 pot g\u0103si ajutor \u00een interiorul sau \u00een afara Armatei, ajutor care s\u0103 le foloseasc\u0103 nu doar lor, ci \u015fi propriilor familii? \u00cen absen\u0163a unei discu\u0163ii sincere, mature, responsabile despre stresul posttraumatic, aceast\u0103 reac\u0163ie fireasc\u0103 la o experien\u0163\u0103 nefireasc\u0103, Sindromul NU afecteaz\u0103 \u00eentreaga Rom\u00e2nie.<\/p>\n

\tDiscu\u0163ia este deschis\u0103 \u015fi este public\u0103 acum. O vom purta \u00een continuare, primul pas fiind sus\u0163inerea Institutului pentru Studiul \u015fi Tratamentul Traumei, \u00een aceast\u0103 toamn\u0103, \u00een organizarea unor seminarii despre traum\u0103 \u015fi stres posttraumatic.<\/p><\/div>\n

\n

\tArticolul original<\/a><\/p>\n

\n

\t\u00a0<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Peste 30.000 de militari rom\u00e2ni au fost \u00een misiune \u00een Irak \u015fi Afganistan. Potrivit datelor f\u0103cute publice de Ministerul Ap\u0103r\u0103rii Na\u0163ionale (MApN), 135 dintre ace\u015ftia…<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":6357,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[28],"tags":[89,382,83,1255,1257,1256],"class_list":["post-6358","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-armata","tag-armata","tag-evolutie","tag-militari","tag-ptsd","tag-sindrom","tag-trauma"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/6358","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=6358"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/6358\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/6357"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=6358"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=6358"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=6358"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}