{"id":6365,"date":"2013-10-02T21:27:46","date_gmt":"2013-10-02T21:27:46","guid":{"rendered":"https:\/\/noi3.org\/site\/?p=6365"},"modified":"2013-10-02T21:27:46","modified_gmt":"2013-10-02T21:27:46","slug":"mircea-eliade-si-parintele-arsenie-boca-despre-iesirea-din-timpul-istoric-victoria-impotriva-mortii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/site.noi3.org\/?p=6365","title":{"rendered":"Mircea Eliade si P\u0103rintele Arsenie Boca despre ie\u015firea din timpul istoric. Victoria impotriva Mortii."},"content":{"rendered":"

\t\"\"<\/strong><\/p>\n

\tC\u00e2nd Sartre* va \u00eenceta sa intereseze, Mircea Eliade va d\u0103inui prin romanul s\u0103u metafizic, Noaptea de S\u00e2nziene<\/em>, credea Robert Kanters \u00een anii de glorie ai existen\u0163ialismului francez. Ra\u0163iunea pentru care \u201cultimul dintre marii critici ai Parisului\u201d(v. Monica Lovinescu, Demnitatea nara\u0163iunii<\/em>, \u00een Rom\u00e2nia literar\u0103, nr.9\/1991) scria acest lucru \u0163ine de fondul metafizic al romanului Foret interdit<\/em> (Paris, 1956). Dincolo de arbitrarele \u00eemp\u0103r\u0163iri geografice ale culturii europene, s-a \u00eent\u00e2mplat ca ideea pe baza c\u0103reia Mircea Eliade \u015fi-a construit romanul publicat \u00een anii cincizeci la Paris s\u0103 fie limpede formulat\u0103 \u015fi la Bucure\u015fti de preotul profesor Dumitru Staniloaie (1903-4 oct.1993) \u00een prim\u0103vara anului \u00een care s-a dus la Domnul: \u201cnoi, rom\u00e2nii, trebuie s\u0103-i ajut\u0103m pe occidentali s\u0103 se spiritualizeze\u201d (v.interviul cu D. St\u0103niloaie, Membru de onoare al Academiei Rom\u00e2ne, \u00een rev.Apostrof, nr.3-4\/34-35 martie-aprilie 1993, p.13).<\/p>\n

<\/p>\n

\t\"\"<\/strong><\/p>\n

\tC\u00e2nd Sartre* va \u00eenceta sa intereseze, Mircea Eliade va d\u0103inui prin romanul s\u0103u metafizic, Noaptea de S\u00e2nziene<\/em>, credea Robert Kanters \u00een anii de glorie ai existen\u0163ialismului francez. Ra\u0163iunea pentru care \u201cultimul dintre marii critici ai Parisului\u201d(v. Monica Lovinescu, Demnitatea nara\u0163iunii<\/em>, \u00een Rom\u00e2nia literar\u0103, nr.9\/1991) scria acest lucru \u0163ine de fondul metafizic al romanului Foret interdit<\/em> (Paris, 1956). Dincolo de arbitrarele \u00eemp\u0103r\u0163iri geografice ale culturii europene, s-a \u00eent\u00e2mplat ca ideea pe baza c\u0103reia Mircea Eliade \u015fi-a construit romanul publicat \u00een anii cincizeci la Paris s\u0103 fie limpede formulat\u0103 \u015fi la Bucure\u015fti de preotul profesor Dumitru Staniloaie (1903-4 oct.1993) \u00een prim\u0103vara anului \u00een care s-a dus la Domnul: \u201cnoi, rom\u00e2nii, trebuie s\u0103-i ajut\u0103m pe occidentali s\u0103 se spiritualizeze\u201d (v.interviul cu D. St\u0103niloaie, Membru de onoare al Academiei Rom\u00e2ne, \u00een rev.Apostrof, nr.3-4\/34-35 martie-aprilie 1993, p.13).<\/p>\n

\tRobert Kanters se pare c\u0103 sesizase mesajul eliadesc adresat unui Occident care se f\u0103cuse vinovat de crucificarea Rom\u00e2niei. Anume c\u0103, din perspectiva \u00eemplinirii destinului uman, timpul istoric \u00ee\u015fi pierde orice semnifica\u0163ie. Sau, cum observa un alt universitar rom\u00e2n \u2013 filozof cunoscut \u015fi apreciat mai mult \u00een Italia \u015fi \u00een Spania (care i-a fost patria din exil) dec\u00e2t \u00een cultura \u0163\u0103rii sale dominat\u0103 de politruci cu liceul pe puncte (v. Isabela Vasiliu-Scraba, Pelerinajn la P\u0103ltini\u015ful lui Noica<\/em>) -, istoria timpurilor moderne, marcat\u0103 de tehnic\u0103 \u015fi de utopie, implic\u0103 \u201cruptura \u015fi dep\u0103\u015firea timpului istoric\u201d (v.G. Usc\u0103tescu, Tehnic\u0103 \u015fi utopie<\/em>, \u00een rev. Destin nr.12, Madrid, 1962, p.10).<\/p>\n

\tNoaptea de S\u00e2nziene<\/em> (Paris, ed. II-a, 1972, Bucure\u015fti, ed.III-a, 1991, ed.IV-a, 2010), \u00eenf\u0103\u0163i\u015feaz\u0103 un filozof ajuns de\u0163inut politic \u00een Rom\u00e2nia ocupat\u0103 dup\u0103 23 august 1944 de trupele sovietice. Modelul personajului este f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103 real si nu greu de g\u0103sit \u00een cercul de prieteni pe care-i l\u0103sase Eliade \u00een \u0163ar\u0103. Personajul Biri\u015f, \u00eemprumut\u00e2nd at\u00e2t soarta c\u00e2t \u015fi unele tr\u0103s\u0103turi ale g\u00e2nditorului religios Mircea Vulc\u0103nescu, \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fe\u015fte cu limb\u0103\u00a0 de moarte acel mesaj destinat unui prieten aflat dincolo de Cortina de fier. \u00cen pragul marii treceri, de\u0163inutul schingiuit dup\u0103 gratii pentru vini imaginare transmite unui rom\u00e2n de la Paris urm\u0103torul mesaj pe care acesta are datoria s\u0103-l transmit\u0103 la r\u00e2ndul s\u0103u mai departe: \u201cexist\u0103 o ie\u015fire [din timp]. S\u0103 o caute \u015fi ei [occidentalii]!\u201d (v. Mircea Eliade, Noaptea de S\u00e2nziene<\/em>, ed. III-a, Bucure\u015fti, vol.II, 2010, p.299).<\/p>\n

\tTextul de evocare a lui Mircea Vulc\u0103nescu scris de Eliade \u00een 1967 \u00eencepe cu m\u0103rturisirea c\u0103 nu a \u00eent\u00e2lnit \u00een via\u0163a sa un om mai modest \u015fi mai \u00eenzestrat cu at\u00e2tea daruri admirabile: curiozitate nest\u0103vilit\u0103 \u015fi o cultur\u0103 vast\u0103, solid\u0103, bine aticulat\u0103, pe un fond de mare inteligen\u0163\u0103 \u015fi generozitate. Credin\u0163a religioas\u0103 a prietenului s\u0103u, iscusit t\u0103lm\u0103cit\u0103 \u00een scris, era tr\u0103it\u0103 cu simplitatea \u0163\u0103r\u0103neasc\u0103 care-l f\u0103cuse odat\u0103 s\u0103-i spun\u0103, aidoma \u0163\u0103ranilor autentici, c\u0103 \u201cdarurile, ca \u015fi \u00eencerc\u0103rile vin tot de la Dumnezeu\u201d. De aceea, \u00een clipa c\u00e2nd au venit \u00eencerc\u0103rile \u015fi \u201c\u00een c\u00e2teva zile a pierdut tot: avere, glorie, situa\u0163ie social\u0103, academic\u0103, familie, libertate\u201d, filozoful M. Vulc\u0103nescu le-a primit senin. In \u00eencheierea evoc\u0103rii, Eliade scrie c\u0103 ceea ce \u015ftim de via\u0163a pe care a tr\u0103it-o \u00een temni\u0163\u0103 \u201cne e deajuns ca s\u0103 \u00een\u0163elegem c\u00e2t de total\u0103 i-a fost victoria. Victorie \u00eempotriva c\u0103l\u0103ilor, desigur, dar mai ales victorie \u00eempotriva Mor\u0163ii\u201d (M. Eliade, Trepte pentru Mircea Vulc\u0103nescu<\/em>).<\/p>\n

\tInvoc\u00e2nd \u00eent\u00e2i Biblia<\/em> unde se arat\u0103 c\u0103 \u201cpor\u0163ile \u00eemp\u0103r\u0103\u0163iei cerurilor se vor deschide \u015fi va intra fiecare neam cu cinstea \u015fi cu slava sa\u201d (Apoc.<\/em>21), apoi pe Sf. Vasile cel Mare, dup\u0103 care \u201ceu n-am voie s\u0103 m\u0103 afirm contra altora, dar n-am voie nici s\u0103 neglijez darurile ce mi le-au dat Dumnezeu \u015fi neamul meu\u201d, teologul Dumitru St\u0103niloaie** observa c\u0103 \u201coccidentalii n-au avut spiritualitatea profund\u0103 pe care a avut-o R\u0103s\u0103ritul\u201d (v.rev.Apostrof, nr.3-4\/34-35 martie-aprilie 1993, p.13). Ilustrat\u0103 de atitudinea contemplativ\u0103 a ciobanului din balada Miori\u0163a<\/em>, spiritualitatea rom\u00e2nesc\u0103 s-ar fi singularizat de-a lungul zbuciumatei ei istorii prin capacitatea \u201cde a experimenta contempla\u0163ia \u00een suferin\u0163\u0103\u201d (apud. Mircea Eliade, \u201cO anumit\u0103 incapacitate\u201d, \u00een vol. Fragmentarium<\/em>, ed. I-a1939; 1994, p. 146).<\/p>\n

\tInteresat din tinere\u0163e de transcendent, de \u201ctot ceea ce nu face parte din lumea noastr\u0103 de\u015fi se afl\u0103 printre noi, \u00een mijlocul nostru\u201d, Mircea Eliade era convins c\u0103 unii oameni ajung s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 precum sfin\u0163ii, \u00eentr-un prezent continuu, deosebit fundamental de prezentul evanescent al timpului istoric m\u0103cin\u00e2ndu-\u015fi clipa iluzorie \u00eentre a fost \u015fi va fi fost. \u00cen Noaptea de S\u00e2nziene<\/em> el face o aluzie transparent\u0103 la timpul istoric \u00een care, f\u0103r\u0103 a avea vreo vin\u0103, au fost schingiui\u0163i \u015fi omor\u00e2\u0163i dup\u0103 gratii opt sute de mii de rom\u00e2ni (apud. dr. Florin M\u0103trescu, Holocaustul ro\u015fu<\/em>, 1999) din milioanele de rom\u00e2ni \u015fi a\u015fa-zi\u015fi \u201cmoldoveni\u201d \u00eentemni\u0163a\u0163i sau deporta\u0163i din \u0163ar\u0103 sau din provinciile incorporate \u00een URSS.<\/p>\n

\tCum u\u015for s-a putut observa dup\u0103 1990, teroarea subteran\u0103 \u015fi corup\u0163ia \u00een care au prosperat doar responsabilii ideologici ai ocupa\u0163iei comuniste, n-a putut fi dat\u0103 \u00een vileag nici p\u00e2n\u0103 azi. Fiindc\u0103 demonetizarea ideologiei comuniste n-a \u00eensemnat cedarea pozi\u0163iilor c\u00e2stigate de profitorii fostei ideologii. In plus, s-a putut cu u\u015furin\u0163\u0103 remarca persisten\u0163a uneia din directivele NKVD\/KGB privitoare la \u201cimpiedicarea reabilit\u0103rii celor condamna\u0163i \u00een procesele politice. Dac\u0103 reabilitarea devine inevitabil\u0103 \u00een unele cazuri, ea se admite doar cu condi\u0163ia ca acel caz s\u0103 fie considerat o eroare judec\u0103toreasc\u0103. Procesul nu trebuie \u00eens\u0103 reluat, pentru ca cei care au pricinuit gre\u015fala s\u0103 nu fie invoca\u0163i\u201d (v. Directivele KGB<\/em> \u00een Meridianul rom\u00e2nesc, SUA, 3 martie 2001, p.3).<\/p>\n

\tIn anul scurtei \u00eentoarceri \u00een Rom\u00e2nia, Mircea Eliade nota interesul pe care i-l treze\u015fte faptul mistic \u201cvalidat de istoria multimilenar\u0103 a religiilor\u201d (Jurnalul portughez<\/em>, ed.II-a, 2010, p.119). Tot atunci el incercase a schi\u0163a tr\u0103s\u0103turile prin care opera sa de istoric al religiilor, de eseist \u015fi de romancier se singularizeaz\u0103 \u00een aria culturilor orientale \u015fi occidentale frecventate. Spre deosebire de spiritul contemplativ r\u0103s\u0103ritean, dezinteresat de istorie, el s-ar integra culturii apusene prin respectul fa\u0163\u0103 de faptul istoric (p.93), interpretat \u00eens\u0103 din punctul de vedere al istoricului religiilor cu acces la \u201csensurile spirituale ale formelor obiective, eterne ale religiei\u201d <\/em>(v.M. Eliade, 1942, \u00een Jurnalul portughez<\/em>).<\/p>\n

\tIn momentele ultime ale de\u0163inutului politic Valeriu Gafencu \u00eentemni\u0163at \u00een primul an de facultate \u015fi trecut \u00een lumea de dincolo dup\u0103 12 ani \u00eentr-o stare de har, Ioan Ianolide a tr\u0103it ie\u015firea din timpul istoric sub forma beatitudinii extazului mistic. Ianolide, \u00een \u00eenchisoare fiind, a avut sim\u0163\u0103m\u00e2ntul c\u0103 Hristos era prezent \u00een Valeriu, prietenul s\u0103u, care-i spusese atunci: \u201cSunt fericit c\u0103 mor pentru Hristos. Lui \u00eei datorez darul de azi. Totul e o minune. Eu plec, dar voi ave\u0163i de purtat o cruce grea si o misiune sf\u00e2nt\u0103. \u00cen m\u0103sura \u00een care mi se va \u00eeng\u0103dui, de acolo de unde m\u0103 voi afla m\u0103 voi ruga pentru voi si voi fi al\u0103turi de voi. Ve\u0163i avea multe necazuri. Fi\u0163i tari \u00een credin\u0163\u0103, c\u0103ci Hristos \u00eei va birui pe to\u0163i vr\u0103jma\u015fii\u2026A urmat o pauz\u0103\u2026 A putut s\u0103 mai rosteasc\u0103 \u2018S-a sf\u00e2r\u015fit!\u2019 Totul era f\u0103cut din lumin\u0103 nep\u0103m\u00e2nteasc\u0103, dar real, un fel de realitate des\u0103v\u00e2r\u015fit\u0103, a c\u0103rei vedere te face fericit\u2026 \u015ei-a dat sufletul c\u0103tre orele 13, \u00een ziua de 18 februarie 1952\u201d (v.I. Ianolide, \u00centoarcerea la Hristos<\/em>, 2006, p.189-190). P\u0103rintele Arsenie Boca***, el \u00eensu\u015fi urm\u00e2nd a avea \u00een 1989 o moarte martiric\u0103 (v. Isabela Vasiliu-Scraba, Moartea martiric\u0103 a P\u0103rintelui Arsenie Boca, un adev\u0103r ascuns la Centenarul de la M\u00e2n\u0103stirea Br\u00e2ncoveanu<\/em><\/a>, \u00een rev. Arges, nr.10, oct. 2010), spunea prin anii patruzeci c\u0103 Evanghelia<\/em> a fost men\u0163inut\u0103 vie \u00een con\u015ftiin\u0163a veacurilor de to\u0163i cei martiriza\u0163i pentru credin\u0163a cre\u015ftin\u0103 (v. P\u0103rintele Arsenie Boca, C\u0103rarea \u00cemp\u0103r\u0103\u0163iei<\/em>).<\/p>\n

\tIn romanul deschiderii cerurilor la echinox, Mircea Eliade imagineaz\u0103 trei personaje masculine, care \u00eens\u0103 evolueaz\u0103 \u00een dublet: Biri\u015f-Viziru \u015fi Partenie-Viziru. \u00cen timp ce Partenie (romancierul de mare succes) este ucis dintr-o confuzie, at\u00e2t Biri\u015f c\u00e2t \u015fi Viziru ajung pe t\u0103r\u00e2mul vie\u0163ii f\u0103r\u0103 de moarte. Stefan Viziru \u00een exilul de la Paris, \u00een Noaptea de S\u00e2nziene, iar Biri\u015f este asasinat, ca si filozoful Mircea Vulc\u0103nescu, prin schingiuire \u00een temni\u0163a comunist\u0103. Inainte de a-\u015fi da duhul, Petre Biri\u015f transmite un mesaj destinat lui Viziru, mesaj care nu este altceva dec\u00e2t o m\u0103rturie de credin\u0163\u0103 \u00een via\u0163a de dincolo. \u00centr-o perfect\u0103 lini\u015fte interioar\u0103, semn al transcederii suferin\u0163ei \u015fi a dep\u0103\u015firii spaimei de moarte Biri\u015f spune urm\u0103toarele: \u201cExist\u0103 o ie\u015fire [din timp]. S\u0103 o caute \u015fi ei !\u201d. Dar Eliade n-a dedublat doar personajele masculine. Ciru Partenie si Stefan Viziriu se intersectau \u00een existen\u0163a lor cu Ioana \u015fi Ileana, ultima fiind cea care reface cu Stefan cuplul primordial, ajuns \u00een noaptea de S\u00e2nziene \u201cla umbra unui crin\u201d \u00een Paradis.<\/p>\n

\tFoarte schematic, povestea din balada Miori\u0163a<\/em> se reduce la trei in\u015fi din care unul moare ca s\u0103 ajung\u0103 la prezentul etern al vie\u0163ii ve\u015fnice. Asociind baladei idei din filozofia platonic\u0103, \u00een urm\u0103 cu ni\u015fte ani observasem c\u0103 triparti\u0163ia sufletului omenesc implic\u0103 o singur\u0103 parte cu acces la nemurire ob\u0163inut prin desprinderea de ursita celorlalte dou\u0103 (v.Isabela Vasiliu-Scraba, Deschiderea cerurilor \u00eentr-un mit platonic si \u00een Mioti\u0163a\/ The opening of the skies in a Platonic myth and in Mioritza ballad<\/em>, Ed. Star Tipp, Slobozia, 2004). Fa\u0163\u0103 de aceast\u0103 intrare pe t\u0103r\u00e2mul vie\u0163ii f\u0103r\u0103 de moarte, cre\u015ftinismul a adus noutatea |\u00cemp\u0103r\u0103\u0163iei lui Iisus care, \u201cdin destinul Lui, a f\u0103cut destinul care ne atrage spre Adev\u0103r, spre Cale \u015fi spre Via\u0163\u0103\u201d (P\u0103rintele Arsenie Boca, C\u0103rarea \u00cemp\u0103r\u0103\u0163iei<\/em>).<\/p>\n

\tDup\u0103 anii de temni\u0163\u0103 (\u00een 1945, 1948, 1953, 1955, 1956 f\u0103r\u0103 nici o condamnare) \u015fi de Canalul Mor\u0163ii (14 luni f\u0103r\u0103 de vin\u0103), ieromonahul Arsenie Boca, scos abuziv din preo\u0163ie \u00een 1959, picteaz\u0103 \u00eentr-un altar bisericesc pe Maica Domnului cu Iisus \u00een zeghe de pu\u015fc\u0103ria\u015f.<\/p>\n

\t\"\"<\/p>\n

\tInteresant este c\u0103 nimeni nu observ\u0103, aproape jum\u0103tate de secol, nici haina pruncului Iisus, nici tunsura sa de pu\u015fc\u0103ria\u015f, de\u015fi icoana are dimensiuni impresionante \u015fi este cum nu se poate mai la vedere, chiar \u00een altarul celei mai impun\u0103toare biserici din mijlocul capitalei Rom\u00e2niei (\u00een apropierea Operei). Abia \u00een 2007, c\u00e2nd la M\u00e2n\u0103stirea Diacone\u015fti se lucra la realizarea albumului Ferici\u0163i cei prigoni\u0163i. Martiri ai temni\u0163elor rom\u00e2ne\u015fti<\/em> (Ed. Bonifaciu, Bucure\u015fti, 2008), P\u0103rtintele Arsenie Boca\u00a0 \u00eei dezv\u0103luie \u00een vis unui student la Teologie semnifica\u0163ia imaginii pictat\u0103 de el \u00een altarul Bisericii Sf. Elefterie cel nou din Bucure\u015fti. Studentul vede zeghea, pe care de atunci \u00eencoace o observ\u0103 mult\u0103 lume, dar lui, \u00een vis, i se mai arat\u0103 ceva, cu mult mai semnificativ si mai ascuns mul\u0163imii (v. A.V.Cr\u0103ciun, Pictura P\u0103rintelui Arsenie Boca<\/em><\/a>, \u00een rev. Lumea Credin\u0163ei, anul V, nr.9\/58, sept.2007). Anume c\u0103 haina de pu\u015fc\u0103ria\u015f are darul de a se metamorfoza \u00eentr-un m\u0103nunchi de raze care transfigureaz\u0103 spa\u0163iul \u00eentunecos al unei celule, sc\u0103ld\u00e2nd-o \u00een focul ceresc pe care-l aduce cu sine imaginea de slav\u0103 a pruncului Iisus. To\u0163i martirii credin\u0163ei din temni\u0163ele \u00een care ocupantul sovietic a decapitat v\u00e2rfurile spiritualit\u0103\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti au m\u0103rturisit adev\u0103rul biblic dup\u0103 care \u201cpentru ve\u015fnicia noastr\u0103 \u00een \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia lui Iisus, nici pre\u0163ul vie\u0163ii, \u015fi nici un pre\u0163 nu este prea mare\u201d (v. P\u0103rintele Arsenie Boca, G\u00e2lceava omului cu revela\u0163ia<\/em> \u00een C\u0103rarea \u00eemp\u0103r\u0103\u0163iei<\/em>).<\/p>\n

\tPe c\u00e2nd scria Noaptea de S\u00e2nziene<\/em>, Mircea Eliade observase c\u0103 omul modern a renun\u0163at a-\u015fi fructifica via\u0163a spiritual\u0103. Dar mesajul venit din Rom\u00e2nia aflat\u0103 \u201csub ocupa\u0163ie bol\u015fevic\u0103\u201d, mesaj adresat Apusului de un de\u0163inut politic schingiuit p\u00e2n\u0103 \u00een pragul mor\u0163ii, nu se refer\u0103 nici la timpul istoric al ocupa\u0163iei sovietice a \u0163\u0103rii deposedat\u0103 de Bucovina de Nord \u015fi de Basarabia, nici la spiritualitatea pre-cre\u015ftin\u0103 perpetuat\u0103 prin balada Miori\u0163a<\/em>, \u00eeng\u00e2nat\u0103 de un profesor de filozofie \u00een timp ce era torturat. Doar la nevoia stringent\u0103 a cunoa\u015fterii adev\u0103rului \u015fi m\u00e2ntuirii. Fiindc\u0103, \u00een opinia lui Eliade (ca \u015fi a profesorului Dumitru St\u0103niloaie), asemenea urgen\u0163e de natur\u0103 spiritual\u0103 au fost p\u0103strate numai de rom\u00e2nii sacrifica\u0163i de Occidentali.<\/p>\n

\tSursa: <\/em> Isabela Vasiliu Scraba \u2013 istoric al filosofiei<\/a><\/p>\n

\tNote:<\/em><\/p>\n

\t*La Paris, pe c\u00e2nd era discutat romanul metafizic al lui Mircea Eliade, un critic literar sc\u0103pat de teroarea comunist\u0103 din RPR observase dezinteresul Occidentului pentru suferin\u0163ele rom\u00e2nilor \u00eentemni\u0163ati cu sutele de mii de mercenarii ocupantului sovietic al \u0163\u0103rii. Referitor la acest vinovat dezinteres al umani\u015ftilor francezi de st\u00e2nga, Virgil Ierunca nota urm\u0103toarele: \u201clui Sartre nu i se cere dec\u00e2t o informa\u0163ie obiectiv\u0103. Dar el d\u0103 dovad\u0103 de ipocrizie \u015fi amnezii inexplicabile\u201d (Virgil Ierunca, Trecut-au anii. Jurnal<\/em>, Ed. Humanitas, Bucure\u015fti, 2000). Probabil pe undeva pe aici se afl\u0103 \u015fi motivul pentru care Eugen Ionescu nu a vrut niciodat\u0103 s\u0103-l cunoasc\u0103 personal pe J.P.Sartre. Pozi\u0163ia lui Mircea Eliade fa\u0163\u0103 de Sartre credem c\u0103 a fost determinat\u0103 mai ales de limitarea existen\u0163ei umane la social \u015fi politic pe care o sesizase \u00een scrierile existen\u0163ialistului. Pentru un erudit \u015fi un literat care \u015fi-a dedicat \u00eentreaga via\u0163\u0103 studierii fenomenului religios, observarea acestei limit\u0103rii era desigur \u00een defavoarea lui Sartre. Realist ca \u015fi filozoful religios Nae Ionescu, Eliade considera c\u0103 evenimentele din timpul sacru s\u00eent cu mult mai reale dec\u00e2t via\u0163a desf\u0103\u015furat\u0103 \u00een timpul istoric (M. Eliade, Fragments d\u2019un jurnal<\/em>, p.429-430).<\/p>\n

\t**Dumitru St\u0103niloaie (1903-1993) a fost absolvent \u015fi doctor \u00een teologie la Universitatea din Cern\u0103u\u0163i, profesor universitar la Sibiu \u015fi Bucure\u015fti, de\u0163inut politic \u00eentre 1958 \u015fi 1963, din 1964 profesor universitar la Facultatea de Teologie din Bucure\u015fti, invitat s\u0103 predea \u00een Anglia, Germania, Fran\u0163a \u015fi Grecia, autor al unor c\u0103r\u0163i de referin\u0163\u0103 \u00een domeniul teologiei \u015fi filozofiei culturii (Patriarhul Dositei al Ierusalimului \u015fi leg\u0103turile lui cu \u0162\u0103rile Rom\u00e2ne<\/em>, Cern\u0103u\u0163i, 1929, A. \u015eaguna<\/em>, Sibiu, 1933, Sf. Grigorie Palama<\/em>, Sibiu, 1938, Ortodoxie \u015fi rom\u00e2nism<\/em>, Sibiu, 1939, Iisus Hristos sau restaurarea omului<\/em>, Sibiu, 1943; Ascetic\u0103 \u015fi mistic\u0103 cre\u015ftin\u0103<\/em>, Sibiu, 1946 ed.II, Bucure\u015fti, 1981 cu titlul: Teologie moral\u0103 ortodox\u0103<\/em>; Uniatismul [greco-catolicismul], \u00eencercare de dezmembrare a poporului rom\u00e2n<\/em>, Bucure\u015fti, 1973, Spiritualitate \u015fi comuniune \u00een liturghia ortodox\u0103<\/em>, Bucure\u015fti, 1986, Chipul nemuritor al lui Dumnezeu<\/em>, Bucure\u015fti, 1987, Reflec\u0163ii despre spiritualitatea poporului rom\u00e2n<\/em>, Craiova, 1992). Al\u0103turi de al\u0163i traduc\u0103tori de marc\u0103, precum profesorul de greac\u0103 St. Bezdechi \u015fi eleva sa, poeta Zorica Latcu, \u015fi de latini\u015ftii sau eleni\u015ftii \u015fi preo\u0163ii care au tradus multe din scrierile P\u0103rin\u0163ilor Bisericii \u00een perioada interbelic\u0103, din care unii (pr. T. Bodogae, pr. D. Fecioru, Olimp C\u0103ciul\u0103, etc.) au reu\u015fit s\u0103-\u015fi publice traducerile \u015fi in vremea comunist\u0103, prof. D. St\u0103niloaie a fost un remarcabilul traduc\u0103tor de texte patristice. \u00cen 1991 a fost ales Membru al Academiei Rom\u00e2ne, fiind deja Doctor honoris cauza<\/em> a mai multor universit\u0103\u0163i europene pentru meritele sale culturale.<\/p>\n

\t*** Despre P\u0103rintele Arsenie Boca (traduc\u0103tor din grece\u015fte al lui Ion Sc\u0103rariu, \u00een 1935) va scrie prof. Dumitru St\u0103niloaie cu mare admira\u0163ie si recuno\u015ftin\u0163\u0103 \u00een prefe\u0163ele primelor patru volume ale Filocaliei<\/em>. Restul de patru volume aveau s\u0103 fie tip\u0103rite dup\u0103 mai bine de trei decenii, Filocalia <\/em>fiind, p\u0103n\u0103 \u00een zilele noastre, editat\u0103 cu omiterea expres\u0103 a numelui P\u0103rintelui Arsenie Boca, numit Sf\u00e2ntul Ardealului de zecile de mii de credincio\u015fi veni\u0163i s\u0103-i asculte predicile la S\u00e2mb\u0103ta de Sus \u015fi apoi la Prislop. In 1947 \u015fi \u00een 1948, Dumitru St\u0103niloaie, rectorul Academiei Andreiene din Sibiu, il nume\u015fte pe ieromonahul Arsenie Boca, pe atunci stare\u0163 al M-rii Br\u00e2ncoveanu, \u201cctitor de frunte al Filocaliei<\/em> rom\u00e2ne\u015fti\u201d (v. prefe\u0163ele Filocaliei<\/em>, vol.II, III \u015fi IV). Vr\u00e2nd s\u0103 informeze teologii francezi de publicarea \u00een Rom\u00e2nia a primelor patru volume ale Filocaliei<\/em> (Sibiu, 1946-1948), Andrei Scrima face \u015fi o referire la practica isihast\u0103 de la M-rea Antim unde se reuneau cei din grupul Rugului Aprins. Dup\u0103 numele in\u015firate de Scrima in revista francez\u0103 din 1958, Securitatea l-a arestat pe prof. St\u0103niloaie \u015fi pe to\u0163i cei pe care memoria t\u00e2n\u0103rului c\u0103lug\u0103r nu i-a l\u0103sat deoparte (v. Une interview du pere Dumitru Saniloaie<\/em>, \u00een vol. Philosophes Roumains<\/em>, Bucure\u015fti, Redaction des publications pour l\u2019etranger, f.a., p.212).<\/p>\n

\n

\tArticolul original<\/a><\/p>\n

\n

\t\u00a0<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

C\u00e2nd Sartre* va \u00eenceta sa intereseze, Mircea Eliade va d\u0103inui prin romanul s\u0103u metafizic, Noaptea de S\u00e2nziene, credea Robert Kanters \u00een anii de glorie ai…<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":6363,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[34],"tags":[163,164,1264,1263,318,1262,1265],"class_list":["post-6365","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-parintele-arsenie-boca","tag-arsenie","tag-boca","tag-eliade","tag-martir","tag-parinte","tag-profet","tag-spirit"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/6365","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=6365"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/6365\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/6363"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=6365"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=6365"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=6365"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}