\t<\/p>\n
\tC\u0103tre clasa politic\u0103 din Rom\u00e2nia, la putere \u015fi \u00een opozi\u0163ie, C\u0103tre societatea civil\u0103 din Rom\u00e2nia, cu prec\u0103dere a celor care se opun utiliz\u0103rii cianurilor de sodiu \u00een procesarea maselor miniere din districtul Ro\u015fia Montan\u0103 \u2013 Bucium de aproximativ 1,3 g \/ t aur exploatabile \u00een cariere, C\u0103tre to\u0163i minerii din Ro\u015fia Montan\u0103 \u2013 Bucium<\/p>\n
\tSubsemnatul ing. Justin Andrei cercet\u0103tor \u015ftiin\u0163ific I pensionar, director \u015ftiin\u0163ific al Institutului Geologic al Rom\u00e2niei \u00een perioada 08.01.1990 \u2013 15.06.1999<\/strong>, domiciliat \u00een Buftea, jude\u0163ul Ilfov, strada \u015etirbei Vod\u0103, nr. 7, oficiul po\u015ftal Buftea, cod 70.000, \u0163in s\u0103 v\u0103 aduc la cuno\u015ftin\u0163\u0103 urm\u0103toarele.<\/p>\n <\/p>\n \t \tC\u0103tre clasa politic\u0103 din Rom\u00e2nia, la putere \u015fi \u00een opozi\u0163ie, C\u0103tre societatea civil\u0103 din Rom\u00e2nia, cu prec\u0103dere a celor care se opun utiliz\u0103rii cianurilor de sodiu \u00een procesarea maselor miniere din districtul Ro\u015fia Montan\u0103 \u2013 Bucium de aproximativ 1,3 g \/ t aur exploatabile \u00een cariere, C\u0103tre to\u0163i minerii din Ro\u015fia Montan\u0103 \u2013 Bucium<\/p>\n \tSubsemnatul ing. Justin Andrei cercet\u0103tor \u015ftiin\u0163ific I pensionar, director \u015ftiin\u0163ific al Institutului Geologic al Rom\u00e2niei \u00een perioada 08.01.1990 \u2013 15.06.1999<\/strong>, domiciliat \u00een Buftea, jude\u0163ul Ilfov, strada \u015etirbei Vod\u0103, nr. 7, oficiul po\u015ftal Buftea, cod 70.000, \u0163in s\u0103 v\u0103 aduc la cuno\u015ftin\u0163\u0103 urm\u0103toarele.<\/p>\n \t1# \u00cen perioada august 2006 \u2013 decembrie 2012 am luat cu numeroase ocazii atitudine \u00een scris, sub form\u0103 de memorii \u015fi comunic\u0103ri \u015ftiin\u0163ifice sau emisiuni televizate, \u00eempotriva proiectelor companiei Ro\u015fia Montan\u0103 Gold Corporation<\/strong> \u2013 Gabriel Resurses de exploatare \u00een patru cariere a mineraliza\u0163iilor zise epitermale auro-argintifere de la Ro\u015fia Montan\u0103 sub form\u0103 de disemin\u0103ri, mai mult sau mai pu\u0163in uniforme \u015fi resturi de filoane \u015fi volburi r\u0103mase \u00een urma exploat\u0103rilor \u00een subteran din trecutul istoric. Aspectele cele mai nocive ale proiectelor RMGC \u2013 GR const\u0103 \u00een inten\u0163ia de a extrage aurul \u015fi argintul din rocile mineralizate (dacite \u015fi brecii puternic silicifiate) cu un con\u0163inut \u00een jur de 1,3 g\/t Au, cu ajutorul unei variante arhaice, foarte poluante, a trat\u0103rii acestor roci cu cianuri de Na. Reziduurile care ar rezulta \u00een urma acestui proces, respectiv cianuri metalice, metale grele toxice (mercur, plumb, cadmiu etc.) precum \u015fi arsen, ar urma s\u0103 fie deversate \u00eentr-un iaz de decantare plasat pe valea Corna<\/strong>, \u00eenchis \u00een partea aval de un baraj de greutate care, \u00een final ar urma s\u0103 ating\u0103 la coronament \u00een\u0103l\u0163imea de 185 m. Astfel iazul de decantare ar avea o capacitate de aproximativ 240 milioane de m.c. de slam deversat de uzina de cianurare. Conform proiectului RMGC \u2013 GR exploatarea celor patru cariere de la Ro\u015fia Montan\u0103 ar dura 13 ani (\u00een ultimii patru ani s-ar prelucra rocile mineralizate cu un con\u0163inut mai s\u0103rac \u00een jur de 0,8 g\/t Au, care ar fi depozitate separat). Dup\u0103 aprecierile regretatului dir. \u015etefan R\u0103g\u0103lie<\/strong>, fost director al Institutului de profil al Academiei Rom\u00e2ne<\/strong>, precum \u015fi ale mele, exploatarea celor patru cariere de la Ro\u015fia Montan\u0103 ar dura maximum 7 ani, deoarece o caracteristic\u0103 a mineraliza\u0163iilor auro-argintifere de tip epitermal este sc\u0103derea, adesea accentuat\u0103, a con\u0163inutului de metale nobile spre ad\u00e2ncime. Ritmul de exploatare a carierelor va fi de 13 milioane tone \/ an. \u00cen varianta unei exploat\u0103ri de 13 ani ar rezulta o mas\u0103 total\u0103 de de roci mineralizate de 169 milioane tone, iar \u00een varianta mult mai probabil\u0103 de 7 ani 91 milioane tone.<\/p>\n \tTotu\u015fi a\u015fa cum am men\u0163ionat mai sus, capacitatea iazului de decantare este de 240 milioane tone de slam<\/strong>. De unde aceast\u0103 diferen\u0163a apreciabil\u0103 ? Evident din alte z\u0103c\u0103minte respectiv cele din zona dealul Frasin \u2013 Bucium Rodu<\/strong>, despre care proiectul RMGC-GR nu face nici o referire. Dac\u0103 ar face o asemenea referire ar trebui s\u0103 explice de ce trebuie distruse vestigiile istorice antice de la Ro\u015fia Montan\u0103, dac\u0103 grosul activit\u0103\u0163ii miniere trebuie s\u0103 se desf\u0103\u015foare \u00een zona Bucium. Din nou ne izbim de mistific\u0103rile RMGC \u2013 GR, care pentru aceast\u0103 companie constituie o practic\u0103 obi\u015fnuit\u0103.<\/p>\n \tRevenind la problema iazului de decantare de pe valea Corna, proiectul RMGC \u2013 GR prevede c\u0103 acest iaz ar acoperi \u00een \u00eentregime satul Corna, inclusiv cimitirul. \u00cen acest fel RMGC \u2013 GR ar purta un r\u0103zboi at\u00e2t cu cei vii, c\u00e2t \u015fi cu cei mor\u0163i. \tSitua\u0163ia geologic\u0103 a versan\u0163ilor iazului de decantare, cu \u00eenc\u0103rc\u0103tur\u0103 sa foarte nociv\u0103, este extrem de nefavorabil\u0103. \u00centr-adev\u0103r versantul estic este constituit din roci foarte poroase<\/strong>, respectiv un complex predominant grezos, gresii friabile \u00een propor\u0163ie de aproximativ 80 %<\/strong>. Versantul vestic al iazului este alc\u0103tuit predominant din roci mai compacte respectiv argile marmare cu intercala\u0163ii de gresii calcaroase \u015fi de calcare. Dar ambii versan\u0163i sunt traversa\u0163i de un sistem des de falii, care ar permite infestarea masiv\u0103 a acviferelor de ad\u00e2ncime.<\/p>\n \tPentru a evita infiltra\u0163iile \u00een patul \u015fi versan\u0163ii iazului de decantare RMGC \u2013 GR preconizeaz\u0103 \u00een ultima variant\u0103 a proiectului o izolare cu argil\u0103 compact\u0103 \u015fi folii de plastic. Aceast\u0103 opera\u0163ie care este un paliativ, nu era prev\u0103zut\u0103 \u00een proiectul din 2006, ca fiind nerentabil\u0103<\/strong>. A\u015fa zisa solu\u0163ie cu patul de argil\u0103 compact\u0103 este un bluf al RMGC \u2013 GR<\/strong>. Ace\u015fti maie\u015ftri ai mistific\u0103rii nu inten\u0163ioneaz\u0103 s\u0103 aduc\u0103 de nic\u0103ieri cei peste 70 milioane m.c. de argil\u0103 necesari proiectului (nici nu ar avea de unde s\u0103 procure pe o raz\u0103 de de 100 \u2013 150 km). Pur \u015fi simplu vor s\u0103 foloseasc\u0103 rocile excavate de pe viitoarea platform\u0103 a uzinei de cianurare (argile cu intercala\u0163ii de gresii calcaroase \u015fi calcare) evident improprii.<\/p>\n \t\u00cen aceste condi\u0163ii \u00een care acviferele de ad\u00e2ncime (nu numai nivelul freatic) vor fi poluate \u00een mod grav, iazul de decantare va deveni o veritabil\u0103<\/strong> \u201c<\/strong>bomb\u0103 ecologic\u0103<\/strong>\u201d pentru toate localit\u0103\u0163ile plasate \u00een aval, unda de poluare avans\u00e2nd lent dar implacabil p\u00e2n\u0103 \u00een bazinul Arie\u015fului.<\/strong> Acest dezastru ecologic va stopa frumoasa dezvoltare a turismului, zootehniei, apiculturii \u015fi chiar a industriei (de exemplu fabrica de mobil\u0103 din C\u00e2mpeni) din aceast\u0103 parte a \u0162\u0103rii Mo\u0163ilor.<\/strong> \u00centr-un timp greu de evaluat unda de poluare va ajunge \u00een Mure\u015f, cu efecte u\u015for de prev\u0103zut pentru \u0163\u0103rile prietene din aval Ungaria \u015fi Serbia.<\/p>\n \tNu trebuie s\u0103 fii mare specialist ca s\u0103 realizezi c\u0103 acest dezastru ecologic care ac\u0163ioneaz\u0103 asupra apelor subterane scap\u0103 de sub orice control \u015fi este practic intratabil.<\/strong> \u00cen consecin\u0163\u0103 realizarea iazului de decantare pe amplasamentul propus pe valea Corna nu poate fi acceptat\u0103.<\/strong><\/p>\n \tAceasta ar fi perspectiva pentru corneni, buciumeni, , abrudeni, c\u00e2mpeni. A\u015fa cum am ar\u0103tat \u00een nenum\u0103rate ocazii, situa\u0163ia ro\u015fienilor ar fi \u015fi mai grav\u0103. Carierele proiectate, \u00een special cea din dealul C\u00e2lnic<\/strong>, nu numai c\u0103 l-ar mutila pe acesta, provoc\u00e2nd distrugerea a aproximativ 5 km de galerii romane \u015fi a zeci de de km de galerii din evul mediu, dar ar nimici \u015fi centrul acestui unic ora\u015f minier din antichitatea Daciei romane, despre care se afirm\u0103 c\u0103 va fi protejat<\/strong>. \u00centr-adev\u0103r, prin bombardamentul zilnic cu blocuri smulse, din cele aproximativ 10 galerii dirijate spre nord, ar fi rase at\u00e2t casele ,,recondi\u0163ionate de c\u0103tre RMGC \u2013 GR\u201d, c\u00e2t \u015fi cele neconsolidate ale celor care nu vor s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 vatra str\u0103mo\u015feasc\u0103, precum \u015fi cimitirul \u00een care-\u015fi doarme somnul de veci Popa Balint, tribunul lui Avram Iancu. Ar nimici tot.<\/strong><\/p>\n \t2# <\/strong>Dup\u0103 cum este cunoscut, toate z\u0103c\u0103mintele auro-argintifere din districtul minier Ro\u015fia Montan\u0103 \u2013 Bucium au fost descoperite din antichitate. Acestea au fost identificate la suprafa\u0163\u0103, \u00een special de c\u0103tre prospectorii romani adu\u015fi din Iliria, exploatate la \u00eenceput la suprafa\u0163\u0103 \u015fi apoi cu lucr\u0103ri miniere p\u00e2n\u0103 la cote de aproximativ 690 \u2013 660 m. Exploatarea acestor z\u0103c\u0103minte a fost aproape continu\u0103, cu intensific\u0103ri \u00een perioada ocup\u0103rii Transilvaniei de c\u0103tre regatul arpadin, apoi \u00een vremea \u00eemp\u0103r\u0103tesei Maria Tereza, care a relansat mineritul \u00een tot Ardealul, ca \u015fi \u00een tot fostul regat al Ungariei, produc\u0163ia de metale pre\u0163ioase ating\u00e2nd un maxim \u00een 1908. Dup\u0103 acest moment de v\u00e2rf, produc\u0163ia z\u0103c\u0103mintelor antice a \u00eenceput s\u0103 scad\u0103 din ce \u00een ce mai pronun\u0163at, p\u00e2n\u0103 \u00een anii 1950 \u2013 1967 c\u00e2nd toate z\u0103c\u0103mintele exploatate \u00een subteran au fost epuizate<\/strong>.<\/p>\n \t\u00cenc\u0103 din 1933 s-a analizat posibilitatea exploat\u0103rii \u00een carier\u0103 a disemina\u0163iilor cu aur din dealul Cetate de la Ro\u015fia Montan\u0103, care la suprafa\u0163\u0103 aveau un con\u0163inut de aproximativ 3 g\/t Au. Atunci ideea a fost abandonat\u0103 dup\u0103 criterii extrageologice, dar a fost pus\u0103 \u00een practic\u0103 \u00een 1970, dup\u0103 abandonarea \u00een 1967 a ultimelor exploat\u0103ri miniere \u00een subteran, cea de la Bucium Izbita din dealul Arama. Acest moment de r\u0103scruce pentru mineritul din districtul Bucium \u2013 Ro\u015fia Montan\u0103 a determinat o intensificare f\u0103r\u0103 precedent a prospec\u0163iunilor geologice, geofizice \u015fi geochimice, precum \u015fi, dup\u0103 cum am aratat, deschiderea \u00een 1970 a carierei de aur din dealul Cetate<\/strong>. Exploatarea \u00een cariera Cetate a fost pentru o solu\u0163ie salvatoare dar nu de durat\u0103, deoarece con\u0163inuturile de aproximativ 3 g\/t Au s-au confirmat doar pe o ad\u00e2ncime de 100 m. \u00centr-adev\u0103r, sub cota 900 m con\u0163inuturile au \u00eenceput s\u0103 scad\u0103 \u00een mod accentuat, \u00een 2003 la cota 885 concentra\u0163ia fiind de aproximativ 1,5 g\/t Au. Cariera a fost abandonat\u0103 \u00een 2006 la cota 873 m nu datorit\u0103 epuiz\u0103rii z\u0103c\u0103m\u00e2ntului, ci deoarece RMGC a inten\u0163ionat s\u0103 creeze \u00een mod fals o problema social\u0103, pentru a putea s\u0103 manipuleze pe minerii \u015fomeri. Totu\u015fi con\u0163inuturile de aur au sc\u0103zut \u00een continuare \u00een mod accentuat cu ad\u00e2ncimea, de la cota 846 m con\u0163inutul de aur \u00een brecii sc\u0103z\u00e2nd sub limita de exploatabilitate (0,6 g\/t), iar pentru dacite sub cota de 795 m.<\/p>\n \t3# <\/strong>\u00cencep\u00e2nd din ianuarie 2011 am ini\u0163iat \u00eempreun\u0103 cu un grup de speciali\u015fti de la Institutul Geologic al Rom\u00e2niei (I.G.R.), respectiv dr. ing. Anca V\u00e2jdea<\/strong>, cercet\u0103tor stiin\u0163ific gradul II, dr. ing. Lauren\u0163iu Asimopolos<\/strong>, cercet\u0103tor \u015ftiin\u0163ific gradul II, tehnician geofizician Gabriel Preda<\/strong>, un studiu geofizic \u2013 geologic<\/strong> \u00een vederea eviden\u0163ierii unor z\u0103c\u0103minte auro-argintifere bogate, necunoscute. Aceste cercet\u0103ri nu au fost finan\u0163ate nici cu fonduri de stat, nici private.<\/strong> Ca \u00een tinere\u0163ea mea, a fost o \u201emunc\u0103 patriotic\u0103\u201d (subsemnatul nu sunt salariat al I.G.R., ci doar pensionar).<\/p>\n \tCercet\u0103rile s-au desf\u0103\u015furat pe dou\u0103 direc\u0163ii majore. \u00cen primul r\u00e2nd combin\u00e2nd o informa\u0163ie geologic\u0103 de \u00eenalt\u0103 calitate (harta geologic\u0103-minier\u0103 a Mun\u0163ilor Metaliferi elaborat\u0103 de T.P. Ghi\u0163ulescu \u015fi M. Socolescu \u2013 1941 \u015fi harta geologic\u0103 a Rom\u00e2niei la scara 1:50.000, foaia Abrud, \u00eentocmit\u0103 de S. Bordea, A. \u015etefan \u015fi M. Borco\u015f \u2013 1979) cu h\u0103r\u0163ile aeromagnetice \u00een re\u0163ea de cercetare \u015fi de detaliu, \u00eentocmite \u00een 1964, respectiv \u00een 1970 de c\u0103tre Tr. Cristescu \u015fi colaboratorii, am elaborat harta batolitului granodioritic \u2013 cuar\u0163dioritic Bucium \u2013 Ro\u015fia Montan\u0103 \u2013 Ro\u015fia Poieni la scara 1:50.000<\/strong>. \u00cen limitele acestui batolit sunt prezente at\u00e2t z\u0103c\u0103mintele de tip porphyry copper Ro\u015fia Poieni \u015fi Bucium Tarni\u0163a, c\u00e2t \u015fi corpurile subvulcanice dacitice din districtul minier Bucium \u2013 Ro\u015fia Montan\u0103. Toate mineraliza\u0163iile auro-argintifere cunoscute \u00eenc\u0103 din antichitate \u00een acest district minier, respectiv dealul Frasin \u015fi Bucium Rodu la Bucium \u015fi Cetate, C\u00e2rnic, Igre-V\u0103idoai, Jig la Ro\u015fia Montan\u0103, sunt localizate \u00een corpuri subvulcanice dacitice sau \u00een acoperi\u015ful unui asemenea corp. \u00cen exteriorul batolitului men\u0163ionat nu se cunosc z\u0103c\u0103minte auro-argintifere \u015fi nici alt fel de mineraliza\u0163ii. Mi-am pus problema dac\u0103 \u00een acoperi\u015ful batolitului, \u00een districtul minier Bucium \u2013 Ro\u015fia Montan\u0103 mai pot exista \u015fi alte z\u0103c\u0103minte auro-argintifere dec\u00e2t cele descoperite \u00een antichitate. R\u0103spunsul este evident pozitiv. Da, pot exista corpuri subvulcanice cu mineraliza\u0163ii auro-argintifere bogate (cu con\u0163inuturi probabile de aproximativ 30g\/t aur), necunoscute, acolo unde structura purt\u0103toare nu a atins relieful topografic actual. Identificarea corpurilor dacitice care nu au atins relieful actual a f\u0103cut obiectul celei de-a doua direc\u0163ii de cercetare.<\/p>\n \tToate corpurile dacitice subvulcanice \u015fi hipabisice cu mineraliza\u0163ii auro- argintifere din districtul minier Bucium \u2013 Ro\u015fia Montan\u0103, care str\u0103pung spre suprafa\u0163\u0103 forma\u0163iuni sedimentare cretacice, determin\u0103 anomalii gravimetrice de minim<\/strong>. \u00cen consecin\u0163\u0103, am filtrat \u00een mod convenabil harta gravimetric\u0103 Bouguer \u00een re\u0163ea de detaliu \u015fi am ob\u0163inut harta gravimetric\u0103 rezidual\u0103<\/strong> din districtul minier Bucium \u2013 Ro\u015fia Montan\u0103 (V\u00e2jdea, Preda, 2011; Sava, 1970; Zorilescu, 1971). Toate corpurile dacitice enumerate anterior, care au g\u0103zduit mineraliza\u0163ii auro-argintifere exploatate din antichitate (ast\u0103zi epuizate) determin\u0103 minime gravimetrice reziduale. Folosind deopotriv\u0103 toate datele geologico-miniere, magnetometrice, electrometrice \u015fi pedogeochimice existente, am selectat o serie de minime gravimetrice reziduale care reflect\u0103, foarte probabil, corpuri dacitice mineralizate, care nu au atins relieful topografic actual. Cele mai importante dintre acestea sunt urm\u0103toarele:<\/p>\n \t1) minimul gravimetric de la sud de cariera Cetate<\/strong>, \u00eencadrat de p\u00e2raiele Limpedea \u015fi G\u0103uri (afluen\u0163i dreapta ai p\u00e2r\u00e2ului Corna). Are o extindere comparabil\u0103 cu minimul gravimetric rezidual corespunz\u0103tor corpului subvulcanic Cetate. Minimul gravimetric sud Cetate este acoperit \u00een totalitate de brecia sedimentar\u0103 cu magnetit post-Rotunda, ceea ce explic\u0103 faptul c\u0103 subvulcanul dacitic respectiv a r\u0103mas necunoscut p\u00e2n\u0103 \u00een prezent. Sunt \u015fanse foarte mari s\u0103 avem de-a face cu cea mai important\u0103 structur\u0103 cu mineraliza\u0163ii auro- argintifere bogate descoperite la Ro\u015fia Montan\u0103 \u00een ultimele dou\u0103 milenii.<\/strong> Probabil va asigura o exploatare \u00een subteran timp de cel pu\u0163in un secol<\/strong>;<\/p>\n \t2) minimul gravimetric rezidual accentuat de la Valea \u015eesii<\/strong> (\u00een vecin\u0103tatea nordic\u0103 a bisericii din Bucium \u015easa) este plasat la est de corpul subvulcanic din dealul Frasin, exploatat pentru aur \u015fi argint din antichitatea roman\u0103 (acesta determin\u0103, de asemenea, un minim gravimetric). Minimul gravimetric Valea \u015easa reflect\u0103 prezen\u0163a unui alt corp dacitic subvulcanic mineralizat \u00eengropat \u00een apropierea suprafe\u0163ei topografice. O list\u0103 impresionant\u0103 de date geologice, electrometrice \u015fi pedogeochimice atest\u0103 caracterul metalogen al corpului subvulcanic Valea \u015easa;<\/p>\n \t3) la nord de minimul gravimetric Valea \u015eesii se plaseaz\u0103 o anomalie similar\u0103, dar alungit\u0103 pe direc\u0163ia nord \u2013 sud, localizat\u0103 \u00een versantul drept al p\u00e2r\u00e2ului Arsuri. Harta geologic\u0103 nu sugereaz\u0103 o situa\u0163ie interesant\u0103, dar rezultatele prospec\u0163iunilor pedogeochimice sunt foarte \u00eencurajatoare;<\/p>\n \t4) cel mai spectaculos rezultat al prelucr\u0103rii datelor gravimetrice \u00eel reprezint\u0103 aliniamentul de minime reziduale dealul Ciungilor \u2013 c\u00e2mpul minier Bucium Rodu \u2013 sud Bucium Muntari, cu o lungime de 2,5 km<\/strong>. Suntem \u00een prezen\u0163a celui mai important sistem subvulcanic din Mun\u0163ii Metaliferi. <\/strong>Prezen\u0163a spre suprafa\u0163\u0103 a c\u00e2mpului filonian Bucium Rodu \u015fi indica\u0163iile oferite de datele geologico-miniere de la sud de p\u00e2r\u00e2ul Rodu, precum \u015fi un volum impresionant de date electrometrice \u015fi pedogeochimice atest\u0103 c\u0103 \u00een ad\u00e2ncime, la nivelul structurii subvulcanice, perspectivele pentru mineraliza\u0163ii auro-argintifere sunt<\/strong> uria\u015fe<\/strong>. Probabil c\u0103 mineritul buciuman \u00een subteran va fi activ \u00een aceast\u0103 zon\u0103 c\u00e2teva secole \u015fi c\u0103 o bun\u0103 parte din \u0162ara Mo\u0163ilor va trebui s\u0103 le vin\u0103 \u00een ajutor.<\/p>\n \tV-am expus c\u00e2teva rezultate ale prospec\u0163iunilor geofizice \u015fi geochimice realizate \u00een perioada 1962 \u2013 1972 \u015fi fructificate dup\u0103 40 \u2013 50 de ani. Dar noi tr\u0103im \u00een secolul XXI. Tehnica acestui secol ne va ajuta s\u0103 transform\u0103m aceste mari speran\u0163e \u00een certitudini. Toate cele prezentate mai sus, care pentru \u201eToma Necredinciosu\u201d pot s\u0103 par\u0103 vise, vor fi atent verificate cu un complex de metode geofizice ultramoderne. Printre acestea, la loc de cinste stau investiga\u0163iile electromagnetice<\/strong>, inclusiv cu surs\u0103 controlat\u0103 \u015fi de polariza\u0163ie indus\u0103, dirijate \u015fi prelucrate cu softuri deosebit de performante<\/strong>. Se preconizeaz\u0103 \u015fi utilizarea unor metode geofizice \u201emai b\u0103tr\u00e2ne\u201d cum ar fi spectrometria gamma, magnetometria protonic\u0103 diferen\u0163ial\u0103, gravimetria de \u00eenalt\u0103 rezolu\u0163ie, echipamente petromagnetice, dar \u201e\u00eembr\u0103cate \u00een haine noi\u201d.<\/p>\n \tAproape toate aceste echipamente \u015fi softuri geofizice de ultim\u0103 genera\u0163ie lipsesc din dotarea Institutului Geologic al Rom\u00e2niei, dar pot fi procurate \u00eentr-un timp record. Lista complet\u0103 cost\u0103 180.000 euro<\/strong>. Guvernul Rom\u00e2niei a fost sesizat de la finele lunii mai 2012 c\u0103 grupul de speciali\u015fti de la I.G.R. gata s\u0103 se lanseze \u00een aceast\u0103 aventur\u0103 la cap\u0103tul c\u0103reia ne a\u015fteapt\u0103 comorile subsolului rom\u00e2nesc trebuie sprijinit cu fonduri. Din p\u0103cate p\u00e2n\u0103 \u00een prezent, dupa 16 luni, nu am primit nici un r\u0103spuns, pierz\u00e2nd un timp extrem de pre\u0163ios.<\/p>\n \tDar c\u00e2nd vrei s\u0103-i smulgi naturii comorile, trebuie s-o faci p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t. Eforturile geofizicienilor \u015fi geologilor de la I.G.R. s-au \u00eent\u00e2lnit cu cele ale altui grup de entuzia\u015fti de la Catedra de Mineralogie a Facult\u0103\u0163ii de Geologie \u015fi Geofizic\u0103 a Universit\u0103\u0163ii Bucure\u015fti<\/strong>. Ace\u015ftia, condu\u015fi de c\u0103tre prof. dr. Gheorghe Popescu<\/strong>, pre\u015fedinte de onoare al Societ\u0103\u0163ii de Geologie Economic\u0103 a Rom\u00e2niei, vor folosi cele mai moderne metode de studiu \u015fi analiz\u0103 pentru a descifra alt\u0103 necunoscut\u0103 a subsolului Mun\u0163ilor Metaliferi, respectiv identificarea \u015fi evaluarea elementelor rare \u015fi minore precum: telurul, seleniui, germaniu, cadmiul \u015fi altele, cu mare utilizare \u00een tehnologiile \u00eenalte ale secolului XXI \u015fi deficitare \u00een \u0163\u0103rile Comunit\u0103\u0163ii Europene.<\/p>\n \tAcestea sunt perspectivele descoperirii \u00een viitorii 1-2 ani \u00een zona Ro\u015fia Montan\u0103-Bucium Rodu-Bucium Muntar, a unor z\u0103c\u0103minte auro-argintifere \u00eengropate la ad\u00e2ncimi de ordinul a 100-250 m. Este prematur s\u0103 ne pronun\u0163\u0103m ast\u0103zi asupra valorii economice a acestor descoperiri, dar este foarte probabil ca rezervele de minereuri auro-argintifere respective s\u0103 fie echivalente cu metale pre\u0163ioase extrase \u00een aceast\u0103 zon\u0103 \u00een ultimele dou\u0103 milenii \u015fi jum\u0103tate<\/strong> (de la Cel\u0163i \u015fi Agat\u00e2r\u015fi p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi).<\/p>\n \t4# <\/strong>Dragi participan\u0163i la mi\u015fc\u0103rile populare \u00een ap\u0103rarea Ro\u015fiei Montane<\/strong><\/p>\n \tAm scris aceste r\u00e2nduri ca s\u0103 v\u0103 pun \u00een m\u00e2n\u0103 o arm\u0103 cu care s\u0103 \u00eenvinge\u0163i mafia tic\u0103lo\u015fit\u0103, care vrea s\u0103 distrug\u0103 Ro\u015fia Montan\u0103.<\/strong> Lovi\u0163i cu aceast\u0103 arm\u0103, a\u015fa cum a f\u0103cut F\u0103t Frumos din pove\u015ftile noastre ca s\u0103 \u00eenving\u0103 balaurul cu \u015fapte capete. S\u0103 nu uita\u0163i nici o clip\u0103 c\u0103 are \u015fapte capete \u015fi s\u0103 nu v\u0103 opri\u0163i cumva la al \u015faselea. Lovi\u0163i cu putere c\u0103ci astfel capul lovit al balaurului cre\u015fte la loc. Succes \u00een lupta!<\/p>\n \tAm fost impresionat de disciplina \u015fi totala ne\u00eenregimentare politic\u0103 fa\u0163\u0103 de clasa politic\u0103 actual\u0103 sau de interese pecuniare ascunse, de care au dat dovad\u0103 zecile de mii de manifestan\u0163i din : Bucure\u015fti, Cluj, C\u00e2mpeni, Alba Iulia, Londra etc. M\u0103 bucur c\u0103 \u00een special t\u00e2n\u0103ra genera\u0163ie a \u00een\u0163eles c\u0103 pentru a tr\u0103i cu demnitate pe vatra str\u0103mo\u015feasc\u0103 milenar\u0103 este nevoie de unitate \u015fi hot\u0103r\u00e2re. Dar, dragi manifestan\u0163i, s\u0103 nu aluneca\u0163i f\u0103r\u0103 voia voastr\u0103 spre pozi\u0163ii st\u00e2ngiste<\/strong>.<\/p>\n \tTrebuie s\u0103 ne valorific\u0103m bog\u0103\u0163iile subsolului f\u0103r\u0103 s\u0103 polu\u0103m mediul ambiant, s\u0103 distrugem vestigiile trecutului nostru multimilenar glorios, s\u0103 periclit\u0103m alte activit\u0103\u0163i economice durabile. Sunt voci care v\u0103 spun c\u0103 este mai bine s\u0103 nu mai practic\u0103m nici un fel de minerit, c\u0103 oricum bog\u0103\u0163iile subsolului r\u0103m\u00e2n la locul lor. Nu trebuie s\u0103 g\u00e2ndi\u0163i \u00een acest fel. Oameni ca mine \u015fi mai sunt c\u00e2\u0163iva \u00een Rom\u00e2nia, \u015ftiu s\u0103 descopere, prin cercet\u0103ri geonomice, z\u0103c\u0103minte de toate felurile, oriunde ar fi ascunse. Prin darea \u00een exploatare a unor asemenea z\u0103c\u0103minte s-ar creea relativ rapid mii sau chiar zeci de mii de locuri de munc\u0103 \u00een industria minier\u0103. <\/strong>Aceasta este cu at\u00e2t mai necesar \u00een vechile regiuni miniere, unde mai exist\u0103 o for\u0163\u0103 de munc\u0103 profilat\u0103 pe minerit \u015fi lucr\u0103ri miniere utilizabile dup\u0103 o prealabil\u0103 evacuare a apelor care au inundat orizonturile inferioare celui de baz\u0103. \u00cen regiunile miniere vechi, abandonate cu prea mult\u0103 grab\u0103 \u00een ultimul deceniu al secolului XX, exist\u0103 perspectiva reintroducerii \u00een exploatare a unor z\u0103c\u0103minte polimetalic-auro-argintifere, ca cele din zona Baia Mare, datorit\u0103 faptului c\u0103 \u00een ultimii 10 ani pre\u0163urile metalelor nobile \u015fi a celor comune (\u00een special cuprul) au crescut de 4-5 ori. Pe de alt\u0103 parte, \u00een partea de sud a Mun\u0163ilor Apuseni dintre Bal\u015fa \u015fi T\u0103lagiu, dar \u00een primul r\u00e2nd \u00een aria c\u00e2mpului minier Barza-Brad au fost identificate prin cercet\u0103ri geologice \u015fi geofizice o serie de structuri metalogene de tip gold porphyry copper sau doar aurifere. Aceste structuri metalogene vor relansa industria minier\u0103 pentru foarte multe decenii sau chiar secole, d\u00e2nd de lucru la multe mii de mineri<\/strong>. Nu se cere din partea statului dec\u00e2t s\u0103 pun\u0103 la dispozi\u0163ia Institutului Geologic al Rom\u00e2niei modest\u0103 suma de 180.000 euro, care s\u0103-i permit\u0103 s\u0103-\u015fi procure echipamente geofizice ultramoderne cu softurile aferente. Aceste echipamente solicitate de subsemnatul din luna mai 2012 vor fi utilizate at\u00e2t pentru o strict\u0103 localizare a z\u0103c\u0103mintelor auro-argintifere ascunse din districtul minier Bucium-Ro\u015fia Montan\u0103, c\u00e2t \u015fi a z\u0103c\u0103mintelor cuprifer-auro-argintifere sau aurifer-argintifere-cuprifere sau auro-argintifere din Mun\u0163ii Apuseni de sud (centur\u0103 metalogena T\u0103lagiu-Brad-Bal\u015fa). \u00centr-o centur\u0103 metalogena mai nordic\u0103, sud St\u0103nija \u2013 sud Zlatna, mai exact Munc\u0103ciasca Vest \u2013 Hanes \u2013 Prepestenia, la mineraliza\u0163ia diseminat\u0103 cuprifer\u0103-aurifer\u0103-argintifer\u0103 se adaug\u0103 \u00een mod semnificativ \u015fi molibdenul. \tDragi mineri din zona Ro\u015fia Montan\u0103 \u2013 Bucium<\/strong><\/p>\n \tMul\u0163i dintre voi a\u0163i mo\u015ftenit meseria voastr\u0103 de la p\u0103rin\u0163i, bunici \u015fi \u00eenainta\u015fii vo\u015ftri care se pierd \u00een trecutul milenar. ,,Goldul\u201d v-a angajat pe o parte dintre voi pentru o perioada de maximum 20 ani. Ei nu pot s\u0103 v\u0103 asigure de lucru dec\u00e2t pe aceast\u0103 perioada (care poate fi mai scurt\u0103). Dar cu ce pre\u0163 ? V-am ar\u0103tat care ar fi soarta Ro\u015fiei Montane \u015fi a \u00eentregii zone, dac\u0103 s-ar pune \u00een aplicare planul ,,Goldului\u201d.<\/p>\n \tG\u00e2ndi\u0163i-v\u0103 c\u0103 planul meu v\u0103 va asigura vou\u0103 \u015fi urma\u015filor vo\u015ftri de peste secole un loc de munc\u0103 bine pl\u0103tit, c\u0103 va trebui ca odinioar\u0103, s\u0103 v\u0103 vin\u0103 \u00een ajutor al\u0163i ortaci din \u0162ara Mo\u0163ilor de pe o raz\u0103 de 30 km. \u0162inutul vostru trebuie s\u0103 aib\u0103 o dezvoltare economic\u0103 multilateral\u0103. La voi este loc \u015fi pentru o zootehnie modern\u0103 \u015fi pentru un turism de tip hotelier sau pensiune, fructific\u00e2nd \u015fi urmele trecutului vostru minier multimilenar \u015fi nu \u00een ultimul r\u00e2nd un minerit modern, ecologic pentru secole de acum \u00eenainte<\/strong>.<\/p>\n
\t\u00cen afar\u0103 de substan\u0163ele nocive sus-men\u0163ionate care infesteaz\u0103 \u015flamul din iazul de decantare, trebuie s\u0103 ad\u0103ug\u0103m \u015fi acidul sulfuric<\/strong>. Acesta nu este expulzat din uzina de cianurare, dar se formeaz\u0103 \u00een iazul de decantare din fragmentele de pirita omniprezente \u00een roca mineralizat\u0103, care este m\u0103cinat\u0103 \u00eenainte de a fi supus\u0103 proceselor de extragere a aurului \u015fi argintului. Ini\u0163ial \u00een iazul de decantare nu exist\u0103 acizi. Dar de exemplu acizii humici prezen\u0163i \u00een sol, pot ac\u0163iona asupra piritei \u015fi astfel se formeaz\u0103 o cantitate minor\u0103 de acid sulfuric. Mai departe are loc un proces de tipul bulg\u0103relui de z\u0103pad\u0103 care se rostogole\u015fte pe o pant\u0103, concentra\u0163ia de acid sulfuric cresc\u00e2nd \u00een mod progresiv.<\/p>\n
\tDac\u0103 guvernul Rom\u00e2niei dore\u015fte \u00eentr-adev\u0103r s\u0103 dezvolte mineritul pentru metale nobile la Ro\u015fia Montan\u0103 trebuie s\u0103 sprijine cu fonduri Institutul Geologic al Rom\u00e2niei precum \u015fi Catedra de Geologie \u015fi Geofizic\u0103 a Universit\u0103\u0163ii Bucure\u015fti \u015fi \u00een special colectivul de la Catedra de Mineralogie \u00een frunte cu prof. dr. Gheorghe Popescu, pre\u015fedinte de onoare al Societ\u0103\u0163ii de Geologie Economic\u0103<\/strong>. Cum am mai men\u0163ionat ,,urgen\u0163\u0103 zero\u201d o constituie lista de aparatur\u0103 geofizic\u0103 \u015fi softuri aferente \u00een valoare de 180.000 euro, aflat\u0103 \u00een posesia excelen\u0163ei sale Tudor Prisecaru, pre\u015fedinte secretar de stat al Autorit\u0103\u0163ii Na\u0163ionale de Cercetare \u015etiin\u0163ifice.<\/p>\n
\tNoroc bun<\/strong>!<\/p>\n
\n