![\"\"](\"http:\/\/www.cotidianul.ro\/images\/lincubbo_de_obama.jpg\")
<\/p>\n \t<\/p>\n
\tDe peste Atlantic, analistul \u015fi strategul politic american, originar din Rom\u00e2nia, Edward Luttwak, a bulversat relativul sentiment de siguran\u0163\u0103 al Europei, reamintind, celor care au uitat, despre existen\u0163a unui proiect geopolitic denumit \u201cNovaia Rossia\u201d, respectiv o nou\u0103 entitate statal\u0103 ale c\u0103rei frontiere, stem\u0103 \u015fi drapel, poate \u015fi imnul, sunt deja cunoscute Biroului de Proiec\u0163ii Cartografice al Departamentului de Stat. Noul stat ar include toate teritoriile din estul Niprului \u015fi ar avea capitala tot la Kiev, \u00een partea de pe malul stang al Niprului.<\/p>\n
<\/p>\n
\t\u00a0<\/p>\n
\tDe peste Atlantic, analistul \u015fi strategul politic american, originar din Rom\u00e2nia, Edward Luttwak, a bulversat relativul sentiment de siguran\u0163\u0103 al Europei, reamintind, celor care au uitat, despre existen\u0163a unui proiect geopolitic denumit \u201cNovaia Rossia\u201d, respectiv o nou\u0103 entitate statal\u0103 ale c\u0103rei frontiere, stem\u0103 \u015fi drapel, poate \u015fi imnul, sunt deja cunoscute Biroului de Proiec\u0163ii Cartografice al Departamentului de Stat. Noul stat ar include toate teritoriile din estul Niprului \u015fi ar avea capitala tot la Kiev, \u00een partea de pe malul stang al Niprului.<\/p>\n
\t<\/p>\n
\tCu cinci ani \u00eenainte de predic\u0163ia lutwakian\u0103, o revist\u0103 din Italia anticipa proiectul geopolitic \u201cRepubblica Ucraina dell'Unione Russa\u201d. Orietta Moscatelli a semnat \u00een iunie 2009 articolul \u201eOpel alla Magna: la vittoria di EuRussia\u201d, consacrat rela\u0163iilor economice ruso-germane. Articolul este, \u00eens\u0103, \u00eenso\u0163it de o hart\u0103 titrate \u201eL\u2019incubo di Obama\u201d (Co\u015fmarul lui Obama).<\/p>\n
\tCine poate s\u0103 cread\u0103 c\u0103 este doar o pur\u0103 \u00eent\u00e2mplare?<\/p>\n
\tMai mult, ceea ce anticipeaz\u0103 \u00een revista italian\u0103 de geopolitic\u0103 \u201dLimes\u201d ne apare ca o reeditare, pe invers, ca o r\u0103zbunare, a scenariilor puse \u00een discu\u0163ie \u201cla cele mai \u00eenalte niveluri\u201d (aluzie evident\u0103 la cartea cu acela\u015fi titlu scris\u0103 de Strobe Talbott \u015fi Michael R. Beschloss) cu prilejul negocierilor americano-sovietice, care au preg\u0103tit evenimentele istorice ale anului 1989.<\/p>\n
\tAvem \u00een vedere proiectul \u201eCasei Comune a Europei\u201d de la Atlantic la Urali, extins ulterior la o \u201eCas\u0103 Comun\u0103 din Atlantic la Vladivostok\u201d.<\/p>\n
\t\u00cen opinia celor aviza\u0163i, revista italian\u0103, din care reproducem harta, este \u00een mod curent utilizat\u0103 ca releu de retransmisie a inten\u0163iilor geopolitice \u015fi de testare a reac\u0163iilor.<\/p>\n
\tDeci nu ar fi cazul s\u0103 se ia lucrurile prea u\u015for \u015fi s\u0103 cread\u0103 c\u0103 \u201caceast\u0103 hart\u0103 geopolitic\u0103 \u00abde co\u015fmar\u00bb este rodul imagina\u0163iei \u00eenfierb\u00e2ntate a exper\u0163ilor italieni care doar v\u00e2ntur\u0103 presupuneri \u015fi \u00een ce m\u0103sur\u0103 o Germanie tot mai puternic\u0103 \u015fi av\u00e2nd \u00een siajul s\u0103u Fran\u0163a \u015fi Italia ar putea pune \u00een mi\u015fcare o Ax\u0103 Berlin \u2013 Moscova, care s\u0103 ruineze nu numai Uniunea European\u0103 \u00een forma ei actual\u0103, arhitectura continental\u0103 de securitate, dar \u015fi ordinea mondial\u0103<\/span>\u201d.<\/p>\n \tNum\u0103rul curent (aprilie 2014) al \u201cLimes. Rivista Italiana Di Geopolitica\u201d lanseaz\u0103 ideea geopolitic\u0103 a\u00a0EURUSIEI, de aceast\u0103 dat\u0103 ca o \u201ccasa comun\u0103\u201d \u00een spa\u0163iul de la Atlantic la Pacific (Uniunea European\u0103 plus Rusia), dar perceput\u0103 ca o construc\u0163ie distan\u0163at\u0103 de Statele Unite ale Americii \u015fi pe picior de rivalitate cu acestea<\/span>„.<\/p>\n \t\u201c(\u2026)\u00a0Proiectul geopolitic \u00abEurusia\u00bb creeaz\u0103 axa Berlin \u2013 Moscova, \u00eentre nucleul european franco-german \u015fi \u00abMarea Rusie\u00bb, rezultat\u0103 din anexarea unor teritorii limitrofe (Ucraina de est, de sud \u015fi Crimeea) sau chiar mai \u00eendep\u0103rtate (K\u00eerg\u00eezstan) \u015fi consolidarea sferei de influen\u0163\u0103 a Moscovei \u00een spa\u0163iul s\u0103u tradi\u0163ional de control cunoscut \u015fi ca \u00abvecin\u0103tatea apropiat<\/span>\u00a0(…)\u201d<\/p>\n \t\u00cen acest proiect geopolitic distingem\u00a0clubul statelor prietene Rusiei<\/strong>\u00a0(Germania, Fran\u0163a, Italia, Spania, Grecia, Serbia, Ungaria, Slovacia, Cipru \u015fi Siria);\u00a0cercul statelor partenere Rusiei<\/strong>(Kazahstan, Portugalia, Norvegia, Finlanda, Belgia, Austria, Slovenia, Croa\u0163ia \u015fi Macedonia);cercul statelor neutre<\/strong>\u00a0(Elve\u0163ia, Danemarca, Irlanda, Olanda, Cehia, Turcia, Azerbaidjan, Bosnia \u015fi Her\u0163egovina, Muntenegru, Albania, Republica Moldova \u015fi Ucraina Occidental\u0103, un mic stat care ar cuprinde regiunea transcarpatic\u0103 \u015fi Gali\u0163ia istoric\u0103 f\u0103r\u0103 Vol\u00e2nia ([care ar trece la Bielorusia]) \u015figruparea statelor inamice<\/strong>\u00a0(Marea Britanie, Suedia, Polonia, Rom\u00e2nia, republicile baltice \u015fi Georgia).<\/p>\n \tDin experien\u0163ele istorice tr\u0103ite de omenire p\u00e2n\u0103 \u00een prezent, scenariile \u015fi jocurile geopolitice nu au adus nimic bun pentru \u00eentreaga comunitate mondial\u0103 \u015fi nici chiar pentru cei care \u015fi-au tras partea leului din r\u0103zboaiele provocate. R\u0103zboaie politice, economice, militare, ori totale.<\/p>\n \tR\u0103zboaiele politice \u015fi economice sunt cu caracter permanent. Ele se duc, f\u0103r\u0103 a fi asumate, chiar \u015fi \u00eentre prietenii alia\u0163i. Dup\u0103 \u015fapte decenii, aproape, de la \u00eencheierea ultimei conflagra\u0163ii mondiale, diploma\u0163ia marilor puteri pare a fi obosit, iar actorii numerosi ai scenei mondiale par redu\u015fi la t\u0103cere. Nu sunt semne bune.<\/p>\n \tEuropa este, \u00een prezent, continentul aflat sub zodia numeroaselor scenarii. Poate \u00ee\u015fi spun cuv\u00e2ntul \u015fi v\u00e2rsta Europei, \u00eemb\u0103tr\u00e2nirea popoarelor, problemele acute \u015fi f\u0103r\u0103 solu\u0163ii \u00eentr-un orizont de timp rezonabil, \u00een pofida speran\u0163elor puse \u00een oportunit\u0103\u0163ile \u015fi provoc\u0103rile globaliz\u0103rii.<\/p>\n \tOrganiza\u0163ia Tratatului Atlanticului de Nord s-a \u00eenfiin\u0163at \u00een anul 1949. Organiza\u0163ia Tratatului de la Var\u015fovia s-a constituit, pe cale de consecin\u0163\u0103, dup\u0103 \u015fase ani, \u00een 1955, \u015fi s-a dizolvat la 3 martie 1991. Dup\u0103 aceast\u0103 dat\u0103, Organiza\u0163ia Tratatului Atlanticului de Nord a mai cunoscut \u00eenc\u0103 trei valuri de extindere. Nu-i firesc ca Rusia, China, India, Iran \u015f.a. s\u0103 se \u00eentrebe: \u201cDe ce, p\u00e2n\u0103 unde, \u00eempotriva cui?\u201d.<\/p>\n \tQuo vadis, Terra?<\/p>\n
\n