{"id":6612,"date":"2014-06-25T07:31:22","date_gmt":"2014-06-25T07:31:22","guid":{"rendered":"https:\/\/noi3.org\/site\/?p=6612"},"modified":"2014-06-25T07:31:22","modified_gmt":"2014-06-25T07:31:22","slug":"de-ce-nu-au-anexat-turcii-tarile-romane","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/site.noi3.org\/?p=6612","title":{"rendered":"De ce nu au anexat turcii \u021a\u0103rile Rom\u00e2ne ?"},"content":{"rendered":"

\t\u00a0<\/p>\n

\t\"dThe-Ottoman-Empire-1300-1566\"<\/p>\n

\t\u021a\u0103rile Rom\u00e2ne \u0219i Imperiul Otoman au avut un destin asem\u0103n\u0103tor \u00een primii ani.<\/span><\/p>\n

<\/p>\n

\t\"dUzunHasan1\"<\/span><\/span><\/p>\n

\t\u021a\u0103rile Rom\u00e2ne \u0219i Imperiul Otoman au avut un destin asem\u0103n\u0103tor \u00een primii ani.<\/span>Pe la 1330-1335 micul principat otoman al lui Orha, fiul lui Osman, reu\u0219ea s\u0103 se desprind\u0103 de sub tutela Iranului mongol.<\/span><\/p>\n

\t\u00cen 1330 prin lupta de la Posada, Ungro-Vlahia se emancipa de sub suzeranitatea maghiar\u0103. Moldova, peste trei decenii f\u0103cea acela\u0219i lucru.<\/span><\/p>\n

\tDoar cronologia \u00eenceputurilor statale este asem\u0103n\u0103toare pentru rom\u00e2ni \u0219i otomani. Continuarea nu putea fi mai diferit\u0103.<\/span><\/p>\n

\t\"dThe-Ottoman-Empire-1300-1566\"<\/p>\n

\tEvolu\u021bia Imperiului Otoman din 1300 p\u00e2n\u0103 \u00een 1566.<\/span><\/p>\n

\t\u00cen 1352 turcii puneau piciorul \u00een Europa \u0219i cuceresc \u00een deceniile urm\u0103toare posesiunile bizantine, \u021baratul s\u00e2rbilor, \u021baratul bulgar de T\u00e2rnovo (1393) \u0219i pe cel de la Vidin (1396), de la care suveranul otoman preia \u0219i titlul de \u201cimperator\u201d. \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103 se afla sub conducerea lui Mircea cel B\u0103tr\u00e2n (1386-1418) personalitate politico-militar\u0103 remarcabil\u0103, \u00een timpul c\u0103reia \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103 a atins maxima sa \u00eentindere teritorial\u0103.<\/span><\/p>\n

\tOtomanii au g\u0103sit astfel la nord de Dun\u0103re un adversar redutabil.<\/span><\/p>\n

\tPentru Moldova, asaltul a \u00eenceput o jum\u0103tate de secol mai t\u00e2rziu, \u00een timpul lui \u0218tefan cel Mare, perioad\u0103 \u00een care statul era la apogeul puterii.<\/span><\/p>\n

\tDup\u0103 1432-1438 \u0219i Transilvania a intrat \u00een orbita inten\u021biilor otomane, exact c\u00e2nd conducerea acestui voievodat era \u00eencredin\u021bat\u0103 lui Iancu de Hunedoara.<\/span><\/p>\n

\tAv\u00e2nd la dispozi\u021bie resursele Transilvaniei \u0219i Ungariei, de imensele venituri personale precum \u0219i de ajutorul \u021a\u0103rii Rom\u00e2ne\u0219ti \u0219i al Moldovei, unde impusese domni fideli, Iancu a reu\u0219it s\u0103 blocheze la Belgrad, poarta Europei (1456), expanisunea musulman\u0103 spre centrul Europei. Primele atacuri otomane le g\u0103sim astfel z\u0103d\u0103rnicite de ni\u0219te conduc\u0103tori posesori ai unor calit\u0103\u021bi remarcabile.<\/span><\/p>\n

\t\"d658616909640201257218597-1890095-700_700\"<\/span><\/p>\n

\tTentative de anexiune.<\/strong>\u00a0\u00cen \u021a\u0103rile Rom\u00e2ne deseori au circulat zvonuri conform c\u0103rora sultanul urma s\u0103 fac\u0103 din teritoriile noastre provincii otomane.<\/span><\/p>\n

\tFoarte posibil ca aceste specula\u021bii s\u0103 fi fost doar un factor de presiune psihologic\u0103 din partea turcilor. Scopul era divizarea for\u021belor interne. Doar dou\u0103 tentative concrete sunt atestate documentar. \u00cen aprilie-iunie 1522 sangeacbeiul de Nicopole, Mehmet-Bey (fost membru al familiei basararabilor trecut la islam), a \u00eenceput s\u0103 transforme bisericile \u00een moschei \u0219i s\u0103 instituie administra\u021bie \u0219i for\u021be de ordine otomane \u00een condi\u021biile r\u0103m\u00e2nerii pe tronul muntean dup\u0103 moartea lui Neagoe Basarab a unui fiu minor, Teodosie.<\/span><\/p>\n

\tSoliman Magnificul confruntat cu unele complica\u021bii- interven\u021bia voievodului Transilvaniei \u00een \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103 din iunie 1522, revolta din Egipt, preg\u0103tirea marelui asalt asupra Ungariei, finalizat cu victoria de la Mohacs din 1526- a dezavuat ac\u021biunea \u0219i a trimis instruc\u021biuni conform c\u0103rora trebuiau evitate tulbur\u0103rile.<\/span><\/p>\n

\tCea de-a doua tentativ\u0103 de anexare dateaz\u0103 din 1595, instruc\u021biunile venind chiar de la Stambul. Vizat\u0103 era \u0219i Moldova.<\/span><\/p>\n

\tCu prilejul campaniei marelui vizir Sinan pa\u0219a la nord de Dun\u0103re fuseser\u0103 deja numi\u021bi guvernatori. Dup\u0103 cum \u0219tim aceast\u0103 ac\u021biune a fost oprit\u0103 de Mihai Viteazul.<\/span><\/p>\n

\t\"Calugareni\"<\/span><\/p>\n

\tOtomanii v\u0103z\u00e2nd energica reac\u021bie rom\u00e2neasc\u0103 au preferat s\u0103 trateze cu rom\u00e2nii \u0219i ace\u0219tia s\u0103 devin\u0103 tributari. Acest tip de regim l-a impus asupra \u021a\u0103rii Rom\u00e2ne\u0219ti \u00een special dup\u0103 anii 1420 (accentu\u00e2ndu-se dup\u0103 1462), pentru Moldova din 1456 \u0219i devenind mai sever dup\u0103 1484, iar \u00een cazul Transilvaniei, desprins\u0103 din regatul Ungariei, din 1541.<\/span><\/p>\n

\tAlc\u0103tuirea militar\u0103 a \u021b\u0103rilor noastre ne oferea un avantaj. La nevoie se str\u00e2ngea\u00a0oastea cea mare<\/strong>, care era compus\u0103 din \u021b\u0103rani liberi (r\u0103ze\u0219ii lui \u0218tefan de exemplu) care aveau pentru ce lupta: p\u0103m\u00e2nt \u0219i libertatea personal\u0103.<\/span><\/p>\n

\tLa sud de Dun\u0103re \u021b\u0103ranii \u00ee\u0219i pierduser\u0103 aceste drepturi astfel \u00eenc\u00e2t nu vedeau un scop personal \u00eentr-o campanie militar\u0103. Rom\u00e2nii aveau de asemenea mul\u021bi cai, oastea se putea concentra \u00eentr-un timp scurt (maximum 3 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni), avea o mobilitate sporit\u0103, ajutat\u0103 \u0219i de faptul c\u0103 era \u00eenarmat\u0103 cu echipament u\u0219or.<\/span><\/p>\n

\tSe acorda o mare aten\u021bie arca\u0219ilor c\u0103l\u0103ri, artileriei \u0219i ulterior armelor de foc manuale.<\/span><\/p>\n

\tAl\u0103turi de simularea retragerii, atacul prin surprindere \u0219i p\u00e2rjolirea p\u0103m\u00e2ntului, toate aceste elemente f\u0103ceau ca imensa o\u0219tire otoman\u0103 s\u0103 aib\u0103 de furc\u0103 \u00een campaniile nord-dun\u0103rene.<\/span><\/p>\n

\t\"dOttoman-Empire-Costumes-0918\"<\/span><\/span><\/p>\n

\tUn caz revelator este \u0218tefan cel Mare, contra lui Baiazid al II-lea (1481-1512). \u201cEvlaviosul\u201d (veli) sultan nu a \u00eentreprins o campanie de cucerire a \u00eentregii Moldove, av\u00e2nd exemplul e\u0219ecului tat\u0103lui s\u0103u Mahomed al II-lea, ci doar a Chiliei \u0219i Cet\u0103\u021bii Albe.<\/span><\/p>\n

\tSultanul a preg\u0103tit cu mare aten\u021bie campania, i-a chemat la arme pe to\u021bi supu\u0219ii, nu doar pe cei \u00eendatora\u021bi s\u0103 poarte r\u0103zboi.<\/span><\/p>\n

\tA promis c\u0103 vor fi scutite de taxe pr\u0103zile de r\u0103zboi (robi, vite, etc). A f\u0103cut pace cu regele Ungariei \u0219i i-a solicitat ajutorul hanului din Crimeea, acesta venind \u00een persoan\u0103 cu teribila sa c\u0103l\u0103rime u\u0219oar\u0103. Temeinicia cu care Baiazid al II-lea a preg\u0103tit campania dovede\u0219te c\u0103 rom\u00e2nii erau un adversar redutabil pentru turci.<\/span><\/p>\n

\tTrebuie men\u021bionat totu\u0219i c\u0103 pierderea acestor ie\u0219iri la Marea Neagr\u0103 a fost o lovitur\u0103 grea pentru comer\u021bul moldovean.<\/span><\/p>\n

\t\"dBAIAZID-II\"<\/p>\n

\tBaiazid al II-lea<\/span><\/p>\n

\tRa\u021biuni economice.<\/strong><\/p>\n

\tDe\u0219i \u021a\u0103rile Rom\u00e2ne nu se aflau pe direc\u021bia principal\u0103 a ofensivei otomane spre Europa Central\u0103 (Constantinopol-Sofia-Belgrad-Buda-Viena), st\u0103p\u00e2nirea sub o form\u0103 sau alta a acestor teritorii era esen\u021bial\u0103. \u0218apte campanii sultanale, una viziral\u0103 (marea oaste din 1595 de la C\u0103lug\u0103reni) sau cea condus\u0103 de beglerbeiul Rumeliei din 1475 stau m\u0103rturie.<\/span><\/p>\n

\tRegimul de domina\u021bie indirect\u0103, prin domni cre\u0219tini era mai rentabil dec\u00e2t cel cu pa\u0219ale musulmane.<\/span><\/p>\n

\tSpre exemplu \u00een a doua jum\u0103tate a veacului al XVI-lea Constantinopolul trimitea 260-280.000 de galbeni la pa\u0219al\u00e2cul Budei, pentru cheltuieli administrative \u0219i militare, dar primea de acolo venituri mult mai mici. Din Moldova \u0219i \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103 capitala otoman\u0103 \u00ee\u0219i asigura 15-20 % din necesarul de carne de oaie. C\u0103tre Constantinopol luau drumul \u0219i carne de vit\u0103, br\u00e2nz\u0103, sare, orz, cai de trac\u021biune, lemn \u0219i c\u00e2nep\u0103 pentru cor\u0103bii, miere, cear\u0103 \u0219i br\u00e2nz\u0103, toate de cea mai bun\u0103 calitate.<\/span><\/p>\n

\tDe men\u021bionat sunt \u0219i \u0219oimii- cadou des oferit suveranilor din Europa medieval\u0103- ace\u0219tia fiind mari amatori de v\u00e2n\u0103toare. \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103 \u0219i Moldova erau numite \u00een veacul al XVIII-lea,<\/span>kiler<\/em>\u00a0(c\u0103mara de provizii) pentru \u00cenalta Poart\u0103.<\/span><\/p>\n

\tAstfel domnii cre\u0219tini s-au dovedit a fi ni\u0219te administratori mai eficien\u021bi \u00een compara\u021bie cu cei musulmani. Asigurarea proviziilor ne duce spre un alt motiv pentru care turcii nu au cucerit \u021a\u0103rile Rom\u00e2ne.<\/span><\/p>\n

\t\"dStatuia<\/span><\/p>\n

\tS-ar putea spune c\u0103 dac\u0103 turcii str\u00e2ngeau toate for\u021bele puteau cuceri facil spa\u021biul rom\u00e2nesc.<\/span>Toate for\u021bele<\/em>\u00a0este o sintagm\u0103 ce trebuie nuan\u021bat\u0103.<\/span><\/p>\n

\tFiind un imperiu<\/strong>\u00a0trebuia s\u0103 men\u021bin\u0103 numeroase trupe de ocupa\u021bie pentru a preveni r\u0103scoala popula\u021biei asuprite, astfel \u00eenc\u00e2t aceste o\u0219ti nu puteau fi folosite \u00een campaniile de cucerire.<\/span><\/p>\n

\tFiind un imperiu<\/strong>\u00a0avea la grani\u021b\u0103 multe state \u00eengrijorate de posbilitatea de a-\u0219i pierde independen\u021ba \u00een fa\u021ba turcilor.<\/span><\/p>\n

\tUn exemplu este statul lui Uzun Hassan. Cine era Uzun? Titlul s\u0103u este sugestiv: \u201cBey, regele regilor iranieni, sultanul sultanilor iranieni, \u0219ah(conduc\u0103tor) al Iranului, st\u0103p\u00e2n al Persiei, puternic precum Jamshid (cel mai mare dintre regii legendari ai Persiei), stegar al lui Fereydun (alt rege legendar, simbol al victoriei, drept\u0103\u021bii \u0219i generozit\u0103\u021bii), \u00een\u021belept precum Darius \u0219i padi\u0219ah (\u0219ah al \u0219ahilor) al Iranului\u201d.<\/span><\/p>\n

\tAcesta st\u0103p\u00e2nea estul Turciei, Armenia, Azerbaidjan, nordul Irakului \u0219i Iranul. El reu\u0219it s\u0103 \u00eenjghebeze o mare coali\u021bie anti-otoman\u0103.<\/span><\/p>\n

\tChiar \u0219i lui \u0218tefan cel Mare i-a trimis o sloie \u00een care \u00eel chema la o campanie comun\u0103.<\/span><\/p>\n

\tTurcii nu vor fi surpin\u0219i de for\u021bele inamice \u0219i vor suprima pericolul unei astfel de alina\u021be \u00eentre Europa \u0219i Iran.<\/span><\/p>\n

\tVedem astfel c\u0103 un imperiu este un stat aflat \u00een permanent conflict cu vecinii astfel \u00eenc\u00e2t avea nevoie ca resursele s\u0103 vin\u0103 permanent din \u021a\u0103rile Rom\u00e2ne. O campanie de cucerire a spa\u021biului rom\u00e2nesc \u00eei f\u0103cea vulnerabili la grani\u021bele cu alte state.<\/span><\/p>\n

\t\"Uzun<\/span><\/p>\n

\tUzun Hassan<\/span><\/p>\n

\tDesi turcii \u00a0 nu au mai \u00eent\u00e2mpinat dup\u0103 1600 o rezisten\u021b\u0103 puternic\u0103 din partea rom\u00e2nilor, au preferat s\u0103 continue cu principi cre\u0219tini \u00een spa\u021biul nord-dun\u0103rean.<\/span><\/p>\n

\tDe la 1659 vor inaugura practica de numire de domni greci din cartierul Fanar. Dup\u0103 1711\/1716 aceasta va deveni regul\u0103. Iat\u0103 c\u0103 nici chiar c\u00e2nd regimul de domina\u021bie otoman era la apogeu, aceste teritorii nu au fost anexate. Ideea era deja perimat\u0103.<\/span><\/p>\n

\t\"tr\"<\/p>\n

\t\u021aarile Rom\u00e2ne \u00een secolul XVIII.<\/span><\/p>\n

\t\u00cen concluzie<\/strong>, putem afirma c\u0103 otomanii nu au cucerit \u021arile Rom\u00e2ne pentru c\u0103:\u00a0<\/span>\u00eentr-o prim\u0103 faz\u0103<\/strong>, a confrunt\u0103rilor militare de la sf\u00e2r\u0219itul veacului al XIV-lea p\u00e2n\u0103 \u00een prima jum\u0103tate a veacului al XVI-lea, ei s-au temut de complica\u021bii interne \u0219i interna\u021bionale, datorit\u0103 remarcabilei rezisten\u021be rom\u00e2ne\u0219ti \u0219i a interesului marilor puteri cre\u0219tine din zon\u0103 (Polonia, Ungaria \u0219i apoi Imperiul Habsburgic) de a p\u0103stra \u021a\u0103rile Rom\u00e2ne \u00eentre ele \u0219i Imperiul Otoman ca state-tampon, iar\u00a0<\/span>\u00een a doua etap\u0103<\/strong>, \u00eencep\u00e2nd cu a doua jum\u0103tate a secolului al XVI-lea, datorit\u0103 marilor avantaje economice aduse Por\u021bii de domina\u021bia indirect\u0103.<\/span><\/p>\n

\t\"Replic\u0103<\/span><\/span><\/p>\n

\tReplic\u0103 a securii lui Mihai Viteazul<\/span><\/p>\n

\thttp:\/\/www.istorie-pe-scurt.ro\/de-ce-nu-au-cucerit-turcii-tarile-romane<\/a><\/span><\/p>\n

\thttp:\/\/books.google.com.pk\/books?id=WjQfo3a1eVMC&pg=PA907&lpg=PA907&dq=sanjaq+chapakchur&source=bl&ots=YsN0b-QlVs&sig=kPL9xCLMsweIvNKGAjRCMSFlEhA&hl=en&sa=X&ei=HRMbUcqWNceSswbdhYHYCQ#v=onepage&q=sanjaq%20chapakchur&f=false<\/a><\/p>\n

\tIstoria rom\u00e2nilor<\/em>, vol IV, Editura Enciclopedic\u0103, Bucure\u0219ti, 2001<\/span><\/p>\n

\n

\tArticolul original<\/a><\/span><\/p>\n

\n

\t\u00a0<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00a0 \u021a\u0103rile Rom\u00e2ne \u0219i Imperiul Otoman au avut un destin asem\u0103n\u0103tor \u00een primii ani.<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[32],"tags":[1352,931,1353,380,64,925,366],"class_list":["post-6612","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-istorie","tag-anexa","tag-hunedoara","tag-iancu","tag-moldova","tag-romania","tag-transilvania","tag-turci"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/6612","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=6612"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/6612\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=6612"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=6612"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=6612"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}