{"id":6692,"date":"2014-12-16T00:01:42","date_gmt":"2014-12-16T00:01:42","guid":{"rendered":"https:\/\/noi3.org\/site\/?p=6692"},"modified":"2014-12-16T00:01:42","modified_gmt":"2014-12-16T00:01:42","slug":"despre-cetatea-devei","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/site.noi3.org\/?p=6692","title":{"rendered":"Despre cetatea Devei"},"content":{"rendered":"

\t\"Z\u00e2nele,<\/span><\/p>\n

\tDup\u0103 marea invazie a t\u0103tarilor din 1241, care au f\u0103cut pr\u0103p\u0103d \u00een regatul maghiar, pustiind totul \u00een cale, pe Valea Mure\u015fului s-au ridicat mai multe cet\u0103\u0163i fortificate, care aveau rolul de a semnala \u015fi \u00eempiedica alte atacuri. Cea mai \u00eensemnat\u0103 dintre acestea a fost cetatea Devei, ridicat\u0103 pe un deal vulcanic de aproape 400 de metri, care a avut o glorioas\u0103 istorie, de peste \u015fase secole. Acum, cetatea este monument istoric \u015fi principalul punct de atrac\u0163ie al ora\u015fului. Un c\u0103l\u0103tor englez din secolul al XIX-lea, care a putut admira priveli\u015ftea din cetate, relata \u00een \u00eensemn\u0103rile sale c\u0103 \u201epu\u0163ine locuri prin c\u00e2te \u0163\u0103ri am umblat prezint\u0103 o panoram\u0103 mai frumoas\u0103 dec\u00e2t aceea a v\u0103ii Mure\u015fului\u201d.<\/span><\/p>\n

<\/p>\n

\t\"Z\u00e2nele,<\/span><\/p>\n

\tDup\u0103 marea invazie a t\u0103tarilor din 1241, care au f\u0103cut pr\u0103p\u0103d \u00een regatul maghiar, pustiind totul \u00een cale, pe Valea Mure\u015fului s-au ridicat mai multe cet\u0103\u0163i fortificate, care aveau rolul de a semnala \u015fi \u00eempiedica alte atacuri. Cea mai \u00eensemnat\u0103 dintre acestea a fost cetatea Devei, ridicat\u0103 pe un deal vulcanic de aproape 400 de metri, care a avut o glorioas\u0103 istorie, de peste \u015fase secole. Acum, cetatea este monument istoric \u015fi principalul punct de atrac\u0163ie al ora\u015fului. Un c\u0103l\u0103tor englez din secolul al XIX-lea, care a putut admira priveli\u015ftea din cetate, relata \u00een \u00eensemn\u0103rile sale c\u0103 \u201epu\u0163ine locuri prin c\u00e2te \u0163\u0103ri am umblat prezint\u0103 o panoram\u0103 mai frumoas\u0103 dec\u00e2t aceea a v\u0103ii Mure\u015fului\u201d.<\/span><\/p>\n

\tZ\u00e2ne, pitici \u015fi mitul sacrificiului uman<\/strong><\/span><\/p>\n

\tAidoma altor fortifica\u0163ii medievale \u015fi castele vechi, \u015fi de cetatea Devei se leag\u0103 o mul\u0163ime de legende. Se spune c\u0103, \u00een vremurile de demult, ea apar\u0163inea unei z\u00e2ne care avea dou\u0103 surori. Una dintre ele locuia \u00een cetatea Uroiului, din apropierea Simeriei, iar cealalt\u0103 \u00een cetatea Col\u0163, nu departe de Mun\u0163ii Retezat. Ca s\u0103 se poat\u0103 vedea, z\u00e2nele au construit un pod de aur care lega cele trei cet\u0103\u0163i, dar \u00eentr-una din zile, z\u00e2na din cetatea Col\u0163 a pornit r\u0103zboi \u00eempotriva celorlalte. Sup\u0103rat\u0103, sora ei din cetatea Devei a vrut s\u0103-i distrug\u0103 l\u0103ca\u015ful \u015fi a aruncat o mistrie uria\u015f\u0103, pe care o folosise la construc\u0163ia cet\u0103\u0163ii \u00een care locuia. Din gre\u015feal\u0103 \u00eens\u0103, a t\u0103iat v\u00e2rful muntelui, care, de-atunci, se nume\u015fte Retezat.<\/span><\/p>\n

\tDup\u0103 o alt\u0103 legend\u0103, legat\u0103 de muntele G\u0103ina \u015fi de z\u0103c\u0103mintele aurifere, z\u00e2na din cetatea Devei avea o g\u0103in\u0103 care f\u0103cea ou\u0103 de aur. Acestea erau d\u0103ruite doar fetelor s\u0103race, ca zestre de nunt\u0103. \u00centr-o zi \u00eens\u0103, un locuitor al cet\u0103\u0163ii a furat g\u0103ina \u015fi a fugit cu ea dar ou\u0103le de aur s-au r\u0103sp\u00e2ndit \u00een \u00eemprejurimile Apusenilor \u015fi de atunci, locuitorii din zon\u0103 au devenit c\u0103ut\u0103tori de aur.<\/span><\/p>\n

\tR\u0103sp\u00e2ndit\u0103 este \u015fi legenda potrivit c\u0103reia cetatea ar fi fost construit\u0103 de ni\u015fte pitici foarte harnici care tr\u0103iau pe alte meleaguri \u015fi veneau doar o dat\u0103 la \u015fapte ani s\u0103 o vad\u0103. La un moment dat \u00eens\u0103, cetatea a fost cucerit\u0103 de un balaur cu \u015fapte capete. Piticii au cerut atunci ajutorul lui Iorgovan, un viteaz al locurilor. C\u00e2nd a auzit, balaurul a luat-o la fug\u0103 \u015fi nu s-a oprit p\u00e2n\u0103 la Dun\u0103re, unde s-a ascuns \u00een pe\u015fterile de la Por\u0163ile de Fier. Iorgovan l-a urm\u0103rit \u015fi l-a ucis, iar s\u00e2ngele balaurului s-a transformat \u00een t\u0103une.<\/span><\/p>\n

\t\"cetatea-vedere<\/span><\/p>\n

\t\u00a0<\/p>\n

\tExist\u0103 \u00eenc\u0103 o legend\u0103, foarte asem\u0103n\u0103toare cu cea a me\u015fterului Manole, care era r\u0103sp\u00e2ndit\u0103 \u00een Ungaria. Ea vorbe\u015fte despre un pietrar pe nume Kelemen, care, \u00eempreun\u0103 cu alti 12 me\u015fteri, \u00eencerca s\u0103 ridice cetatea Devei, dar ceea ce construiau ziua se d\u0103r\u00e2ma noaptea. Me\u015fterii au hot\u0103r\u00e2t s\u0103 o jertfeasc\u0103 pe prima dintre nevestele care avea s\u0103 vin\u0103 cu m\u00e2ncare \u015fi s\u0103-i amestece cenu\u015fa cu tencuiala. Sacrificat\u0103 a fost Ana, so\u0163ia lui Kelemen, \u015fi construc\u0163ia a fost dus\u0103 la bun sf\u00e2r\u015fit dar \u015fi copilul pietrarului, afl\u00e2nd de moartea mamei sale, a murit de sup\u0103rare.<\/span><\/p>\n

\tNu numai \u00eenceputurile cet\u0103\u0163ii sunt \u00eenv\u0103luite \u00een legende, ci \u015fi sf\u00e2r\u015fitul acesteia. Se spune c\u0103 un caporal austriac care avea \u00een grij\u0103 depozitul de muni\u0163ii a descoperit c\u0103 frumoasa sa so\u0163ie \u00eel \u00een\u015fela. Orbit de gelozie, a aruncat depozitul \u00een aer omor\u00e2ndu-\u015fi nevasta \u015fi pe iubitul acesteia, dar distrug\u00e2nd \u015fi cetatea.<\/span><\/p>\n

\tCetate voievodal\u0103 \u015fi princiar\u0103, fortifica\u0163ie bastionar\u0103<\/strong><\/span><\/p>\n

\tCea mai veche men\u0163iune a cet\u0103\u0163ii, numit\u0103 \u201ecastrum Deva\u201d, este din anul 1269, c\u00e2nd regele Ungariei \u015etefan al V-lea \u00eel r\u0103spl\u0103tea pe unul din credincio\u015fii s\u0103i pentru vitejia de care d\u0103duse dovad\u0103 \u00eentr-o b\u0103t\u0103lie de sub cetatea Devei. Aceasta era \u00eens\u0103 mai veche \u015fi probabil a fost ridicat\u0103 de tat\u0103l lui \u015etefan, regele B\u00e9la al IV-lea, care a construit mai multe cet\u0103\u0163i pentru a ap\u0103ra Valea Mure\u015fului de noi invazii. B\u0103t\u0103liile dintre regele Ladislau al IV-lea \u015fi cumanii care atacaser\u0103 Transilvania au sporit importan\u0163a cet\u0103\u0163ii, care, la \u00eenceputul secolului al XIV-lea, a devenit re\u015fedin\u0163\u0103 voievodal\u0103. St\u0103p\u00e2nul cet\u0103\u0163ii locuia \u00eentr-un palat cu un etaj, legat de o alt\u0103 cl\u0103dire etajat\u0103 printr-un \u015fir de cazemate.<\/span><\/p>\n

\tRegele Ungariei Vladislav I a d\u0103ruit cetatea lui Ioan de Hunedoara, \u00eempreun\u0103 cu domeniul care avea la vremea respectiv\u0103 56 de sate \u015fi minele de aur din mun\u0163ii Apuseni \u015fi care a fost st\u0103p\u00e2nite de familia Corvine\u015ftilor mai bine de un veac. La \u00eenceputul secolului al XVI-lea a apar\u0163inut voievodului Transilvaniei Ioan Zapolya, iar \u00een 1557 a fost cucerit\u0103 de Soliman Magnificul, care predat-o v\u0103duvei lui Zapolya, Izabela, \u015fi fiului acesteia, Ioan Sigismund, rege al Ungariei \u015fi principe al Transilvaniei. Dup\u0103 trecerea Banatului sub st\u0103p\u00e2nire otoman\u0103, Deva a devenit cetate de grani\u0163\u0103, care avea rolul de a supraveghea eventualele atacuri turce\u015fti dinspre Timi\u015foara \u015fi Lipova. P\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul secolului al XVII-lea, cetatea a r\u0103mas \u00een st\u0103p\u00e2nirea principilor Transilvaniei, dup\u0103 cum hot\u0103r\u00e2se dieta.<\/span><\/p>\n

\n
\t\t\"cetate<\/span><\/dt>\n<\/dl>\n
\n
\t\t\"cetatea<\/span><\/dt>\n<\/dl>\n
\n
\t\t\"cetatea<\/span><\/dt>\n<\/dl>\n
\n
\t\t\"cetatea<\/span><\/dt>\n<\/dl>\n
\n
\t\t\"cetatea<\/span><\/dt>\n<\/dl>\n
\n
\t\t\"cetatea\"<\/span><\/dt>\n<\/dl>\n
\n
\t\t\"cetatea-vedere<\/span><\/dt>\n<\/dl>\n
\n
\t\t\"magura<\/span><\/dt>\n
\t\t\u00a0<\/dt>\n<\/dl>\n

\tDe-a lungul secolelor, cetatea, ini\u0163ial de dimensiuni mai reduse, a fost extins\u0103 \u00een mai multe r\u00e2nduri. Ioan de Hunedoara a transformat-o \u00een castel nobiliar, iar la \u00eenceputul secolului al XVII-lea principele Gabriel Bethlen a f\u0103cut noi lucr\u0103ri de repara\u0163ie \u015fi a construit un bastion. Din acei ani s-a p\u0103strat un inventar care descrie am\u0103nun\u0163it incinta cet\u0103\u0163ii. Aproximativ jum\u0103tate din subsol era ocupat de pivni\u0163\u0103, restul spa\u0163iului fiind destinat locurilor de tortur\u0103, \u00eenchisorii \u015fi cu\u015ftilor cu fiare. Parterul era ocupat de servitori \u015fi paznici \u015fi tot aici se afla buc\u0103t\u0103ria \u015fi magazia. \u00cen inventar mai sunt men\u0163ionate f\u00e2nt\u00e2na, odaia fetelor, od\u0103ile st\u0103p\u00e2nilor cu jil\u0163uri \u015fi fotolii de piele \u015fi u\u015fi capitonate, magazia de arme, casa temnicerului \u015fi hambarele pentru hran\u0103. Tunelurile \u015fi catacombele din subsol nu au fost niciodat\u0103 cercetate \u00een \u00eentregime dar s-a p\u0103strat p\u00e2n\u0103 t\u00e2rziu credin\u0163a c\u0103 cel mai mare dintre ele lega cetatea de castelul Corvine\u015ftilor de la Hunedoara.<\/span><\/p>\n

\tCetatea sub Habsburgi<\/strong><\/span><\/p>\n

\tCetatea a suferit transform\u0103ri \u00eensemnate \u015fi \u00een timpul Habsburgilor, c\u00e2nd a fost transformat\u0103 \u00een fortifica\u0163ie bastionar\u0103 \u015fi s-au construit mai multe depozite de muni\u0163ii. \u00cen cetate s-a instalat o garnizoan\u0103 imperial\u0103 \u015fi aceasta a fost administrat\u0103 de autorit\u0103\u0163ile militare, \u00een timp ce domeniul a r\u0103mas proprietate erarial\u0103. \u00cen timpul r\u0103scoalei conduse de Horea, Clo\u015fca \u015fi Cri\u015fan, la 1784, nobilimea maghiar\u0103 s-a refugiat \u00een cetatea Devei, dar dup\u0103 aceea, ca urmare a apari\u0163iei unor noi tehnici de lupt\u0103, \u015fi-a pierdut importan\u0163a militar\u0103, t\u00e2mpl\u0103ria a fost scoas\u0103 la licita\u0163ie \u015fi cetatea a ajuns \u00een paragin\u0103. \u00cen 1817, cu prilejul unei c\u0103l\u0103torii prin Transilvania, \u00eemp\u0103ratul Francisc I a fost foarte impresionat de aerul romantic al cet\u0103\u0163ii \u015fi a dispus alocarea a peste 200 de mii de florini pentru reconstruc\u0163ia acesteia, care a durat peste zece ani.<\/span><\/p>\n

\tUltimul eveniment important de care se leag\u0103 istoria cet\u0103\u0163ii a fost revolu\u0163ia de la 1848, c\u00e2nd a fost luat\u0103 \u00een st\u0103p\u00e2nire de armata revolu\u0163ionar\u0103 maghiar\u0103 \u015fi c\u00e2nd o bun\u0103 parte a ei a fost distrus\u0103, dup\u0103 ce magazia cu praf de pu\u015fc\u0103 a luat foc. \u00cen urma dezastrului, cetatea a fost p\u0103r\u0103sit\u0103, iar \u00een 1896 a fost achizi\u0163ionat\u0103 de Societatea de Istorie, Arheologie \u015fi \u015etiin\u0163ele Naturii a comitatului Hunedoara, care a \u00eemp\u0103durit dealul, a reamenajat aleile de acces spre cetate \u015fi a introdus-o \u00een circuitul turistic.<\/span><\/p>\n

\tO alt\u0103 renovare de propor\u0163ii a avut loc \u00een anii \u201950 ai secolului trecut, iar \u00een prezent cetatea se afl\u0103 din nou \u00eentr-un amplu program de reabilitare \u015fi poate fi vizitat\u0103 doar par\u0163ial. Accesul la cetatea din v\u00e2rful dealului se poate face pe jos, pe alei amenajate, sau cu ajutorul unei telecabine, care func\u0163ioneaz\u0103 tot timpul anului. La poalele dealului pe care se \u00eenal\u0163\u0103 cetatea se afl\u0103 Palatul Magna Curia, construit \u00een secolul al XVI-lea, care este ast\u0103zi Muzeul Civiliza\u0163iei Dacice \u015fi Romane.<\/span><\/p>\n

\n

\tArticolul original<\/span><\/p>\n

\n

\t\u00a0<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Dup\u0103 marea invazie a t\u0103tarilor din 1241, care au f\u0103cut pr\u0103p\u0103d \u00een regatul maghiar, pustiind totul \u00een cale, pe Valea Mure\u015fului s-au ridicat mai multe…<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":6682,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[32],"tags":[1387,1372,126],"class_list":["post-6692","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-istorie","tag-cetate","tag-deva","tag-istorie"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/6692","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=6692"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/6692\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/6682"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=6692"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=6692"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=6692"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}