![\"Proiectul](\"https:\/\/noi3.org\/site\/wp-content\/uploads\/2012\/01\/3_10_alma_aos_helico_2011.jpg\" "\\"10_ALMA_AOS_helico_2011\\"")
<\/p>\n<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
In toamna anului trecut in Chile, in desertul Atacama, a fost inaugurat unul dintre cele mai mari proiecte de observare a spatiului cosmic, cu ajutorul radiotelescopaelor, din lume.\u00a0 Desi nu este inca functional la intreaga sa capacitate, ALMA ( Large Milimeter\/submilimeter Array), promite sa fie cel mai avansat observator de acest tip. \u201eAm mers c\u0103tre […]…<\/p>\n
<\/p>\n
In toamna anului trecut in Chile, in desertul Atacama, a fost inaugurat unul dintre cele mai mari proiecte de observare a spatiului cosmic, cu ajutorul radiotelescopaelor, din lume.\u00a0 Desi nu este inca functional la intreaga sa capacitate, ALMA ( Large Milimeter\/submilimeter Array), promite sa fie cel mai avansat observator de acest tip.<\/p>\n
\u201eAm mers c\u0103tre unul din cele mai inospitaliere locuri de pe P\u0103m\u00e2nt pentru a construi cea mai mare matrice de telescoape milimetrice \u015fi sub-milimetrice, beneficiind de tehnologii care \u00een urm\u0103 cu un deceniu erau doar ni\u015fte idei pe h\u00e2rtie\u201d <\/em>spune Dr. Mark McKinnon, managerul proiectului ALMA din <\/em>partea echipei nord americane. Altitudinea observatorului este de 5000m.<\/p>\n Rodul unui proiect international, ALMA este compus din nu mai putin 66 de antene, fiecare cu diametrul de 12 m. In acest moment functionale sunt doar 19, insa la sfasitul anului 2013 toate cele 66 de radiotelescopae vor fi functionale.<\/p>\n Scopul sau; \u201eCu ajutorul undelor milimetrice \u015fi submilimetrice putem vedea procesul de formare al planetelor, investig\u0103m astrele din punct de vedere al compozi\u0163iei chimice \u015fi putem detecta lumina ce vine din cele mai \u00eendep\u0103rtate col\u0163uri ale universului.\u201d<\/em><\/p>\n Antenele urm\u0103resc acum dou\u0103 galaxii aflate \u00een coliziune la 70 de milioane de ani lumin\u0103, \u00een constela\u0163ia Corbului descoperit\u0103 \u00een anul 1785. \u201eAm g\u0103sit acolo concentra\u0163ii masive de gaze, nu numai \u00een centrul celor dou\u0103 galaxii, dar \u015fi \u00een zona haotic\u0103 a coliziunii lor. Cantitatea de gaze este superioar\u0103 de miliarde de ori masei Soarelui: o bogat\u0103 rezerv\u0103 de materiale pentru viitoarele genera\u0163ii de stele\u201d, precizeaz\u0103 ALMA.<\/em><\/p>\n \u201e\u00cen lume exist\u0103 instrumente sau telescoape similare, dar ALMA va fi \u00eentre 10 \u015fi 100 de ori mai puternic\u201d<\/em> , <\/em>afirm\u0103 Lars Nyman, \u015feful opera\u0163iunilor \u015ftiin\u0163ifice. <\/em><\/p>\n Ca sa va faceti o idee ce inseamna 70 milioane de ani lumina, va pot spune ca propia\u00a0 noastra galaxia Calea Lactee, are un diametru mediu de doar o suta de mii de ani lumina, iar distanta pana la cea mai apropiata vecina galactica, Andromeda, este de doua milioane de ani lumina. Mai mult, cele doua galaxii, a noastra si Andromeda, sunt si ele pe curs de coliziune si se vor ciocni peste mai multe milirde de ani, formand o singura galaxie, cel mai probabil lenticulara.<\/p>\n Deasemenea distanta Soare \u2013Pamant este de aproximativ 8 minute lumina, iar distanta Luna \u2013Terra de doar 1 secunda lumina. Viteza luminii in vid\u2026aproximativ 300.000km\/s, iar distanta dintre noi si cea mai apropiata stea, Proxima Centauri este de 3,4 ani lumina.<\/p>\n Deasemenea Calea Lactee are \u2026un satelit, daca pot sa spun asa! O alta galaxie, mult mai mica orbiteaza in jurul Caii Lactee, numele sau fiind Marele Nor al lui Magellan.<\/p>\n ALMA este un proiect international la care participa SUA Europa si Japonia, impreuna cu statul Chile. Scopul sau este aprofundarea cunoasterii in domeniul formarii stelelor si planetelor si posibilitatea de a afla compozitia chimica a acestora, precum si modul in care interactioneaza intre ele, galaxiile.<\/p>\n Daca in urma cu 10-15 ani inca se mai discuta existenta in afara Sistemului Solar a altor stele care sa aiba planete in jurul lor, astazi numarul stelelor cu sisteme planetare, este deja de ordinul sutelor, iar descoperirea lor a ajuns deja banala. Marele premiu, in astronomia de astazi, ar fi descoperirea unei planete cu apa lichida la suprafata, propice vietii. Marea problema in astfel de situatii este marimea planetei. In general planetele stancoase, tip terestru, sunt prea mici pentru a\u00a0 putea fi observate acum si mai dificil de aflat copozitia atmosferica, prin studierea luminii primite de la respectiva planeta.<\/p>\n Cativa candidatii ar fi deja pe lista, inclusiv o planeta despre care sunt indicii foarte bune ca ar avea apa lichida la suprafata.<\/p>\n sursa poze:\u00a0skydrive.live.com<\/p>\n Dar stirea despre ALMA are legatura si cu Romania! Antenele radiotelescoapelor sunt fabricate la Timisoara de o companie franceza si transportate apoi, dezasamblate, spre Chile. Constructia unor astfel de dispozitive este o munca de inalta precizie si necesita oamenii de la foarte bine calificatii in sus.<\/p>\n Asadar putem fi si noi un mic mandri de acest succes international.<\/p>\n Daca sunteti curiosi cum se formeaza o stea\u2026In principiu atunci cand un nor de praf si hidrogen devine instabil gravitational. Instabilitatea poate surveni natural, prin acretie gravitationala, sau datorita unei unde de soc generata de moarte unei stele, supernova. In momentul in care intr-o anumita zona a norului densitatea depaseste medie, zona respectiva incepe incet-incet sa atraga materia din jur. Cu cat atrage mai multa materie, cu atat gravitatie in zona respectiva creste si deci si viteze de atragere a gazului urca.<\/p>\n In acelasi timp, odata cu cresterea densitati, creste si temperatura, este practic un proces care se autoalimenteaza, intr-un cerc vicios. La atingerea unei temperaturi de peste 20 milioane de grade si la presiuni de milioane de atmosfere, in mijlocul norului atomii de hidrogen sunt presati atat de tare incat fuzioneaza. In urma fuziunii a doi atomi de hidrogen ia nastere un atom de heliu si in acelasi timp, este eliberata o enorma cantitate de energie.<\/p>\n In acel moment norul respectiv devine stea. Forta gravitationala care atrage totul spre centrul stelei, este contra-balansata de reactia de fuziune, care prin generarea unei enorme presiuni, impinge materia spre exterior. Cand reactia de fuziune devine suficient de puternica si egaleaza forta gravitatiei, putem spune ca s-a nascut o stea.<\/p>\n \u00a0<\/p>\n sursa: www.chip.ro<\/a><\/p>\n www.novanews.ro<\/a><\/p>\n \u00a0<\/p>\n \u00a0<\/p>\n<\/p><\/div>\n Authors: George GMT<\/p>\n![\"Proiectul](\"https:\/\/noi3.org\/site\/wp-content\/uploads\/2012\/01\/10_alma_aos_helico_2011.jpg\" "\\"10_ALMA_AOS_helico_2011\\"")
<\/a><\/p>\n <\/a><\/p>\n