![\"mm\"](\"https:\/\/noi3.org\/site\/wp-content\/uploads\/2015\/01\/mm-e1420621741745.jpg\")
<\/p>\n \t<\/p>\n
\tMircea Mali\u0163a vorbe\u015fte despre diploma\u0163ia rom\u00e2neasc\u0103, de la rigorile lui Stalin p\u00e2n\u0103 la capriciile Elenei Ceau\u015fescu. Academicianul d\u0103 pe fa\u0163\u0103 c\u0103r\u0163ile diploma\u0163iei comuniste: Cum a ajuns Rom\u00e2nia s\u0103 se r\u0103sfe\u0163e \u00een bra\u0163ele Occidentului? Cum i-a sfidat, prietene\u015fte, pe ru\u015fi?<\/p>\n
<\/p>\n
\t<\/p>\n
\tMircea Mali\u0163a vorbe\u015fte despre diploma\u0163ia rom\u00e2neasc\u0103, de la rigorile lui Stalin p\u00e2n\u0103 la capriciile Elenei Ceau\u015fescu. Academicianul d\u0103 pe fa\u0163\u0103 c\u0103r\u0163ile diploma\u0163iei comuniste: Cum a ajuns Rom\u00e2nia s\u0103 se r\u0103sfe\u0163e \u00een bra\u0163ele Occidentului? Cum i-a sfidat, prietene\u015fte, pe ru\u015fi?<\/p>\n
\tAcademicianul Mircea Mali\u0163a (86 de ani) a fost martorul activ al lichid\u0103rii \u015fi apoi al resuscit\u0103rii diploma\u0163iei rom\u00e2ne\u015fti. Le-a vorbit americanilor c\u00e2nd \u201eRom\u00e2nia\u201c se scria \u00een chirilice \u015fi le-a vorbit ru\u015filor c\u00e2nd Rom\u00e2nia mima simpatii occidentale. Dup\u0103 mai bine de jum\u0103tate de secol de carier\u0103, nume precum Picasso, Tristan Tzara, Roosevelt, Gandhi, Castro sau Thatcher \u00eei st\u00e2rnesc amintiri personale. Totu\u015fi, Mircea Mali\u0163a a p\u0103strat limbajul curat, rezervat al diplomatului-gentleman, a p\u0103strat acea securitate a limbajului dificil de str\u0103puns. Prezentat \u00eentr-un limbaj familiar lui Mircea Mali\u0163a, acesta este, a\u015fadar, un interviu oportun, acordat, cu o cald\u0103 deferen\u0163\u0103, de fostul diplomat \u201esportiv\u201c, o prezen\u0163\u0103 sus\u0163inut\u0103 \u00een buna vecin\u0103tate a unora dintre personalit\u0103\u0163ile notabile, poate influente, ale politicii globale. E o serie de note verbale \u00eensemnate, aflate \u00een valiza diplomatic\u0103 a condescendentului partener de dialog, care a f\u0103cut un mod de via\u0163\u0103 din conduita subtil\u0103 a profesiunii sale.<\/p>\n
\t\u201eWeekend Adev\u0103rul\u201c: Domnule profesor, cum a\u0163i intrat \u00een lumea politic\u0103?<\/em> \t\u201eNene Maniu, facem guvern nou!\u201c<\/strong> \tA sunat Stalin?<\/em> \tDe unde \u015fti\u0163i aceste lucruri?<\/em> \t\u015etim c\u0103 l-a\u0163i cunoscut pe pictorul Pablo Picasso\u2026<\/em> \tEra\u0163i cu Mihail Sadoveanu acolo?<\/em> \tN-au vorbit?<\/em> \t\u00centre 1950 \u015fi 1956 a\u0163i fost director la Biblioteca Academiei. L-a\u0163i cunoscut pe Lucian Blaga?<\/em> \t\u201eNu-l v\u0103d pe Dej nici t\u0103ind o g\u0103in\u0103\u201c<\/strong> \tLa Doftana?<\/em> \tCum era Ana Pauker? A\u0163i cunoscut-o?<\/em> \tIoan Gheorghe Maurer?<\/em> \tEra a\u015fa apropiat de Dej?<\/em> \tEpoca lui Dej coincide \u015fi cu perioada represiv\u0103 a comunismului. Au murit oameni \u00een \u00eenchisori politice.<\/em> \tP\u0103i, \u00eenchisorile au fost aici, pe teritoriu rom\u00e2nesc.<\/em> \tCum au \u00eembl\u00e2nzit rom\u00e2nii \u201ec\u00e2inele ciob\u0103nesc\u201c<\/strong> \tA\u0163i st\u00e2rnit \u015fi antipatii la New York\u2026<\/em> \tC\u00e2nd s-a rupt ritmul \u00een rela\u0163iile diplomatice cu URSS?<\/em> \t\u201eA se arde \u00eenainte de a fi citit\u201c<\/strong> \tCum a \u00eenceput?<\/em> \tDespre ce e vorba?<\/em> \tCum au reac\u0163ionat americanii?<\/em> \t\u015etim c\u0103 lui Corneliu M\u0103nescu i s-a propus s\u0103 fie mediator \u00eentre India \u015fi Pakistan, \u00een problema Ka\u015fmirului. Cum s-a \u00eent\u00e2mplat?<\/em> \tDe ce?<\/em> \tNum\u0103rul vacilor din Rom\u00e2nia era secret de stat<\/strong> \tA\u0163i cunoscut-o pe Margaret Thatcher din postura ministru al \u00cenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului.<\/em> \tCum v-a primit?<\/em> \t\u00cen 1991, v-a\u0163i \u00eent\u00e2lnit din nou.<\/em> \tCe s-a \u00eent\u00e2mplat \u00een \u201984?<\/em> \tDar de ce a\u0163i fost chemat?<\/em> \t\u015ei cum era Bush seniorul?<\/em> \tDe ce?<\/em> \tA\u0163i legat, pesemne, o mul\u0163ime de prietenii.<\/em> \tA\u0163i primit vreo explica\u0163ie c\u00e2nd a\u0163i ajuns acas\u0103?<\/em> \tExist\u0103 un moment anume al \u201etransferului\u201c de putere la Cabinetul 2?<\/em> \t\u00cen \u201980 a\u0163i fost ambasador \u015fi la Berna, \u00een Elve\u0163ia.<\/em> \tV-a\u015ftepta\u0163i s\u0103 cad\u0103 cuplul Ceau\u015fescu?<\/em> \t\u201eNu putem fi continentali. E prea mare Europa\u201c<\/strong> \tNoul raport spune c\u0103 statele trebuie s\u0103 fie mai puternice, mai active. Nu e un paradox \u00een contextul globaliz\u0103rii?<\/em> \tN-are sens cet\u0103\u0163enia european\u0103?<\/em> \tP\u0103i, se pune la \u00eendoial\u0103 viitorul statului-na\u0163iune.<\/em> \tEuropa?<\/em> \tMircea Mali\u0163a despre\u2026<\/em>
\tMircea Mali\u0163a: Dup\u0103 r\u0103zboi, am c\u0103utat s\u0103 v\u0103d ce \u00eenseamn\u0103 politica \u015fi ce e cu partidele. Eram obi\u015fnuit s\u0103 tr\u0103iesc f\u0103r\u0103 partide, pentru c\u0103 \u00een dictaturi disp\u0103ruse via\u0163a politic\u0103. Eram \u00een clasa a VIII-a de liceu \u015fi m\u0103 duceam la adun\u0103ri. Am fost la toate partidele care \u0163ineau u\u015fa deschis\u0103, mergeam s\u0103 trag cu urechea. Simpatia mea a mers cresc\u00e2nd spre st\u00e2nga, pornind de la antihitlerismul care exista \u00een familie prin respingerea antisemitismului, a legionarismului. Pe baza acestui antifascism, pe baza faptului c\u0103 Petru Groza ne-a dat Transilvania \u00eenapoi \u015fi ne-a permis s\u0103 mergem acas\u0103, am ales.<\/p>\n
\tGroza spune\u0163i c\u0103 ne-a dat Transilvania?<\/em>
\tAbsolut. El era \u00een Frontul Democrat \u015fi trebuia s\u0103 fie prim-ministru al noului regim. A \u00een\u0163eles c\u0103 regimul e f\u0103cut de Moscova \u015fi de Partidul Comunist \u015fi c\u0103 el e cerut numai s\u0103 fie acolo, \u00een postul de prim-ministru, dar a \u00een\u0163eles \u015fi c\u0103 are o valoare aceast\u0103 chestiune, s\u0103 figureze \u00een postul respectiv, chiar dac\u0103 va fi dominat de al\u0163ii. \u015ei a spus c\u0103 accept\u0103 doar dac\u0103 Stalin \u00eei spune personal c\u0103 Transilvania e a noastr\u0103. Mul\u0163i au crezut c\u0103 e un act ie\u015fit din comun. \u201eStalin s\u0103-mi spun\u0103. La telefon.\u201c Tot jocul era f\u0103cut cu el s\u0103 fie ales, dar nu venea telefonul. Vreo dou\u0103 zile a stat \u00een cas\u0103 \u015fi nu discuta cu nimeni, spun\u00e2nd c\u0103 a\u015fteapt\u0103 telefonul de la Stalin.<\/p>\n
\tN-a sunat Stalin, a sunat secretarul lui \u2013 nu-l vezi pe Stalin vorbind la telefon \u2013, care i-a spus c\u0103 e \u00eens\u0103rcinat s\u0103-i comunice: \u201eV\u0103 asigur\u0103 c\u0103 pozi\u0163ia oficial\u0103 a URSS este ca Ardealul s\u0103 revin\u0103 \u00een \u00eentregime Rom\u00e2niei \u015fi c\u0103 va spune acest lucru la momentul potrivit\u201c. A fost de acord. Momentul e \u015fi mai interesant c\u00e2nd se duce la Maniu \u015fi-i spune: \u201eNene Maniu, facem guvern nou! \u00cel conduc eu. Vreau s\u0103 fii cu mine, s\u0103 reprezin\u0163i \u0163\u0103r\u0103ni\u015ftii \u00een Guvern\u201c. Maniu a spus: \u201eNu pot s\u0103 te urmez. Nu vreau ca genera\u0163iile viitoare s\u0103 m\u0103 blesteme c\u0103 am sus\u0163inut comuni\u015ftii\u201c. Atunci Groza s-a sup\u0103rat \u015fi a spus: \u201eDrag\u0103, dac\u0103 Transilvania ne revine nou\u0103 \u015fi pot s\u0103 ob\u0163in asta, eu nu mai sunt preocupat dac\u0103 cei ce vor veni vor blestema\u201c. E dramatic, nu? Parc\u0103 e teatru.<\/p>\n
\tDe la domnul Pamfil Ripo\u015fanu, secretarul lui Groza, care a fost acolo. Mi-a spus la New York, \u00een anii \u201970.<\/p>\n
\tL-am v\u0103zut foarte pu\u0163in. Privesc \u00eenapoi cu durere un anumit fapt. El semna unui lung \u015fir de admiratori, \u00een Salle Pleyel, la Paris, unde se \u0163inea Conferin\u0163a Mondial\u0103 a P\u0103cii, \u00een 1949. Desena rapid un porumbel pe un carton. Am fost at\u00e2t de uluit c\u00e2nd am fost aproape de el, at\u00e2t de fascinat, \u00eenc\u00e2t am uitat s\u0103 trec s\u0103-mi iau porumbelul. Era un b\u0103tr\u00e2nel bine dispus, fericit pentru c\u0103 i se n\u0103scuse un copil.<\/p>\n
\tDa. El s-a v\u0103zut cu Picasso, dar n-au avut o mare conversa\u0163ie. Picasso, oriunde ap\u0103rea, era invadat de lume. Cu Tristan Tzara a fost mai pe larg. Eu am organizat \u00eent\u00e2lnirea dintre ei, care a fost neobi\u015fnuit\u0103. Am\u00e2ndoi st\u0103teau \u015fi nu-\u015fi vorbeau. Se uitau z\u00e2mbind unul la altul. M\u0103 g\u00e2ndeam cum se poate ca doi oameni care sunt mai taciturni s\u0103-\u015fi pun\u0103 \u00een mi\u015fcare filmele trecutului. Unul fiind boier moldovean, iar altul tr\u0103ind \u00een marginile ora\u015felor \u015fi refugiindu-se \u00een alte \u0163\u0103ri. Am tu\u015fit, am \u00eenceput s\u0103 spun ni\u015fte lucruri, dar tot t\u0103cu\u0163i au r\u0103mas. Dup\u0103 aceea, cu foarte mult\u0103 c\u0103ldur\u0103 \u015fi-au str\u00e2ns m\u00e2ns \u015fi \u015fi-au spus \u201eLa revedere!\u201c.<\/p>\n
\tC\u00e2teva cuvinte\u2026 Era \u00eent\u00e2lnirea dintre doi corifei.
\tEram \u00een clasa a IV-a de liceu la cedarea Ardealului. \u00cemi amintesc perfect noaptea pe care am petrecut-o \u00eentr-un camion care m\u0103 ducea \u00een F\u0103r\u0103gara\u015f, la un unchi. \u00cen casa noastr\u0103 din Oradea se auzea cel mai des: \u00abVin ungurii!\u00bb.<\/p>\n
\tDestul de bine. L-am cunoscut la Cluj. Sigur c\u0103 era o situa\u0163ie jenant\u0103 pentru mine ca eu, un t\u00e2n\u0103r director, s\u0103 inspectez un mare geniu al \u0163\u0103rii, pentru c\u0103 a\u015fa-l consideram. Era foarte t\u0103cut \u015fi, \u00een general, era l\u0103sat \u00een pace de toat\u0103 lumea. Eu trebuia s\u0103 fac aceast\u0103 vizit\u0103, pentru c\u0103 era filiala noastr\u0103. Dup\u0103 ce am schimbat c\u00e2teva cuvinte acolo, ne-am \u00eent\u00e2lnit la mas\u0103, \u00eent\u00e2mpl\u0103tor. Ne-am dus la acela\u015fi restaurant foarte modest cu m\u00e2ncare pentru oamenii care sufer\u0103 de stomac. Acolo mi-a povestit c\u00e2teva lucruri mai personale.<\/p>\n
\tCum a fost convins Hru\u015fciov s\u0103 retrag\u0103 trupele din Rom\u00e2nia \u00een \u201958? Lucra\u0163i deja \u00een diploma\u0163ie atunci.<\/em>
\tBodn\u0103ra\u015f, Maurer \u015fi Dej erau oameni care aveau o experien\u0163\u0103 de via\u0163\u0103 extraordinar\u0103, ie\u015fit\u0103 din comun. C\u00e2nd a venit Hru\u015fciov aici, la v\u00e2n\u0103toare, cu o prietenie maximal\u0103, nu cu presiune sau cu amenin\u0163\u0103ri, l-au convins c\u0103 Rom\u00e2nia e prieten devotat, c\u0103 nu mai e nevoie s\u0103 men\u0163in\u0103 trupele. Dej avea \u00een spate ani buni de deten\u0163ie, unde se \u0163ineau cursuri \u015fi se \u00eenv\u0103\u0163au o mul\u0163ime de lucruri.<\/p>\n
\tLa Doftana. Era ca o mic\u0103 universitate. Athanasie Joja, \u015feful meu de la ONU, \u0163inea acolo cursuri de logic\u0103.<\/p>\n
\tAna Pauker era total devotat\u0103 unui clan totalitar. Doamna aceasta a reprezentat o fa\u0163\u0103 a civiliza\u0163iei contemporane care a fost ceva mai autoritar\u0103 dec\u00e2t normalul. Ea a fost specialist\u0103 \u00een comploturi obscure \u015fi opace. Cifr\u00e2nd, specul\u00e2nd. A avut o via\u0163\u0103 care nu este normal\u0103, natural\u0103, la v\u0103zul publicului.<\/p>\n
\tEra un avocat c\u0103ruia \u00eei pl\u0103cea v\u00e2n\u0103toarea. Se sim\u0163ea foarte liber, ne\u00eengr\u0103dit. Era o minte foarte subtil\u0103. C\u00e2nd i-a propus Dej s\u0103 fie el conduc\u0103torului partidului, a zis: \u201eDrag\u0103, eu sunt pe jum\u0103tate neam\u0163, pe jum\u0103tate francez. Rom\u00e2nia nu merit\u0103 a\u015fa ceva. Trebuie s\u0103 fie un rom\u00e2n, nu unul ca mine\u201c. I-a propus chiar pe patul de moarte. Dar n-a vrut.<\/p>\n
\tDa. Foarte interesant\u0103 este leg\u0103tura care s-a f\u0103cut \u00eentre un om cu forma\u0163ie politic\u0103 \u015fi unul cu forma\u0163ie juridic\u0103. Dac\u0103 vre\u0163i, Maurer a fost un mic-burghez de provincie (r\u00e2de) foarte dotat \u015fi foarte inteligent, \u00een timp ce Dej era un muncitor cinstit, care-\u015fi iubea meseria. Am\u00e2ndoi au \u0163inut la Rom\u00e2nia ca la ochii din cap. \u015ei n-au avut alt\u0103 preocupare dec\u00e2t s\u0103-i fac\u0103 bine. Avere la ei? C\u0103p\u0103tuire? Nimic! Nu visau altceva dec\u00e2t binele \u0163\u0103rii.<\/p>\n
\tNu spune\u0163i asta! Statul, la ora aia, era confiscat de o armat\u0103 de ocupa\u0163ie. Nu po\u0163i da vina pe stat c\u00e2nd sunt ni\u015fte str\u0103ini care \u00eel gestioneaz\u0103 \u00een \u00eentregime cu putere armat\u0103. Cu for\u0163\u0103, nu cu tribun\u0103 \u015fi discursuri. Era o armat\u0103 de ocupa\u0163ie care d\u0103dea solu\u0163ii \u015fi comenzi. Eu nici nu m\u0103 uit la asta, n-o pun \u00een istorie, pentru c\u0103 nu e istoria mea. Nu e istoria \u0163\u0103rii rom\u00e2ne\u015fti.<\/p>\n
\tAici, dar cine le f\u0103cea, cine le supraveghea \u015fi cine le ordona? Erau oamenii pu\u015fi de ru\u015fi, bine dota\u0163i \u015fi \u00eencredin\u0163a\u0163i de puterea suprem\u0103 s\u0103 fac\u0103 aceste lucruri. Nu-l v\u0103d pe Dej nici m\u0103car t\u0103ind o g\u0103in\u0103. Nu v\u0103d ceva sangvin la el sau ceva r\u0103ut\u0103cios. La lucrurile politice, unde \u015ftia c\u0103 ori e\u015fti \u00eempu\u015fcat, ori te \u00eempu\u015fc\u0103, acolo probabil c\u0103 era altfel. \u00cen categoria aceea de probleme nu m\u0103 amestec. Dar \u00eenchisorile n-au fost r\u0103spunderea lui. Po\u0163i s\u0103-i acuzi alte chestiuni: c\u0103 n-a \u00een\u0163eles problema agrar\u0103. El a fost foarte impresionat de o vizit\u0103 pe care a f\u0103cut-o \u00een Bulgaria, c\u00e2nd era el st\u0103p\u00e2n, nu Ana Pauker. A venit acas\u0103 \u015fi a zis: \u201eNu se poate ca \u0163\u0103ranul bulgar s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 mai bine!\u201c. \u015ei a \u00eenceput s\u0103 se preocupe, dar a fost doar un \u00eenceput, pentru c\u0103 n-a fost un specialist.<\/p>\n
\tA\u0163i fost consilier al primei misiuni a Rom\u00e2niei la ONU, din \u201956 p\u00e2n\u0103 \u00een \u201960.<\/em>
\tAmericanii sunt mult mai primitori \u015fi mai deschi\u015fi fa\u0163\u0103 de nou-veni\u0163i, \u00een compara\u0163ie cu occidentul Europei. Sunt amabili, vor s\u0103 te cunoasc\u0103, dar at\u00e2ta timp c\u00e2t \u015ftiu c\u0103 nu ai f\u0103cut sau ai spus ceva \u00eempotriva lor. Dac\u0103 te consider\u0103 du\u015fm\u0103nos, inamical, atunci devin mai r\u0103u dec\u00e2t un c\u00e2ine. Un ciob\u0103nesc. A\u015fa fac \u015fi \u00een politic\u0103: au deschideri mari, dar verific\u0103 permanent. Dac\u0103 ceva se dezminte, atunci e criz\u0103.<\/p>\n
\tDa, cu Silviu Brucan. El a luptat \u00eentotdeauna pentru suprema\u0163ie, pentru a avea o pozi\u0163ie mare. Credea despre sine c\u0103 avea o inteligen\u0163\u0103 ie\u015fit\u0103 din comun. Ca ziarist, \u00eentr-adev\u0103r a fost bun. \u00cen scriere. \u00cen ciuda faptului c\u0103 nu avea studii, avea un talent destul de bun. Dar \u0103sta era singurul lui lucru bun. \u00cel sup\u0103ra c\u0103 eu citeam mult \u015fi, sigur, c\u0103 aveam un alt gen de a m\u0103 exprima. El nota mereu c\u0103r\u0163ile pe care auzea c\u0103 le citesc eu. \u00cencerca s\u0103 le caute \u015fi el, s\u0103 vad\u0103 exact. F\u0103cea asta cu un s\u00e2rg de elev.<\/p>\n
\tDej \u015fi Maurer, care erau prieteni, voiau u\u015furarea presiunilor \u00eempotriva independen\u0163ei Rom\u00e2niei f\u0103cute de URSS. Acesta era secretul lor nescris. P\u00e2n\u0103 n-au plecat trupele nu se putea realiza nimic. S-au mai ivit ferestre c\u00e2nd a plecat Ana Pauker, apoi Chi\u015finevschi. Dup\u0103 \u201962 (n.r. \u2013 \u00een cazul crizei rachetelor cubaneze), s-au sim\u0163it complet dezlega\u0163i c\u00e2nd au v\u0103zut aventura imens\u0103 \u00een care se arunc\u0103 Hru\u015fciov, \u00eempreun\u0103 cu toat\u0103 lumea socialist\u0103. Atunci au spus: \u201eAsta nu se poate tolera!\u201c. Imediat au reac\u0163ionat \u015fi i-au anun\u0163at pe americani c\u0103 ei nu au nimic cu SUA \u015fi c\u0103 nu va fi nicio ac\u0163iune \u00eempotriva lor, \u00een caz de conflict.<\/p>\n
\tCum au anun\u0163at?<\/em>
\tAu trimis o scrisoare a\u015fa de secret\u0103 \u00eenc\u00e2t nu s-a g\u0103sit. Dar a\u015fa se \u00eent\u00e2mpl\u0103, sunt secrete care sunt \u00een plic lipit pe care scrie: \u201eA se arde \u00eenainte de a fi citit!\u201c (r\u00e2de). Au \u00eenceput s\u0103 se vad\u0103 urm\u0103rile acestei strategii impecabile, dar strategia \u00een sine nu a ie\u015fit la iveal\u0103.<\/p>\n
\tMaurer \u015fi Dej f\u0103cuser\u0103 o vizit\u0103 \u00een \u0163\u0103ri asiatice \u015fi se \u00eentorceau \u00een Rom\u00e2nia prin Rusia. Erau lua\u0163i de un avion sovietic, care \u00eei scotea din Asia \u015fi \u00eei aducea la Moscova, via Siberia. De la Moscova, urmau s\u0103 ia avionul de Bucure\u015fti, dar Hru\u015fciov le-a spus: \u201eV\u0103 rog, dac\u0103 trece\u0163i pe la noi, r\u0103m\u00e2ne\u0163i o noapte. Sunte\u0163i musafirii no\u015ftri\u201c. Seara, i-a invitat Hru\u015fciov la oper\u0103. \u00cen pauza de la oper\u0103 \u015fi dup\u0103 spectacol au avut ni\u015fte discu\u0163ii. Ei d\u0103deau din cap, dar nu spuneau nimic. Maurer i-a spus unui ministru sovietic: \u201eNoi \u015ftim c\u0103 ave\u0163i dreptate \u015fi c\u0103 nu sunt rachete \u00een Cuba. Numai un nebun, un om f\u0103r\u0103 minte le-ar fi pus acolo. Suntem de acord c\u0103 nu sunt\u201c. (n.r. \u2013 URSS construia, \u00een Cuba, baze de lansare a rachetelor SS-4 Sandal. Criza rachetelor cubaneze a fost cel mai periculos punct al R\u0103zboiului Rece, cel mai aproape de un r\u0103zboi nuclear) Apoi, au admirat \u201eingeniozitatea \u015fi dib\u0103cia\u201c politic\u0103 a lui Hru\u015fciov \u015fi au plecat ca dup\u0103 o \u00eent\u00e2lnire cu unul care nu are toate min\u0163ile. \u015ei-au spus: \u201eDe \u0103\u015ftia suntem noi lipi\u0163i? Trebuie s\u0103 lu\u0103m m\u0103suri!\u201c. A \u00eenceput a doua zi. Cu limite, bine\u00een\u0163eles. Dar \u00een \u201963 am votat primul vot din istorie care nu coincidea cu cel al blocului sovietic.<\/p>\n
\tEra vorba de o rezolu\u0163ie privind denuclearizarea Americii Latine. Toate statele prietene cu URSS s-au ab\u0163inut din cauza opozi\u0163iei Cubei. \u015ei noi trebuia s\u0103 ne ab\u0163inem, dar noi am votat pentru. Mi-a venit dezlegarea \u00een timpul \u015fedin\u0163ei, la telefon. \u015ei ei, \u00een Rom\u00e2nia, se fr\u0103m\u00e2ntau mai r\u0103u ca mine.<\/p>\n
\tA ap\u0103rut un articol \u00eentr-un ziar cu titlul: \u201eIndependen\u0163a Rom\u00e2niei\u201c. \u015ei la lucr\u0103ri a fost un \u015foc. N-am s\u0103 uit cuvintele: \u201eRomania, please repeat!\u201c. \u201eYes!\u201c (n.r. \u2013 \u201eRom\u00e2nia, v\u0103 rug\u0103m s\u0103 repeta\u0163i!\u201c \u201eDa!\u201c) Erau nedumeri\u0163i. A fost uluitor. Dar eu, \u00eenainte de vot, am petrecut mult timp s\u0103-i conving pe ru\u015fi c\u0103 nu au dreptate \u015fi c\u0103 e interesul lor s\u0103 voteze pentru denuclearizare. Le-am spus c\u0103 ei au votat denuclearizarea Balcanilor. Or, c\u00e2nd alt\u0103 regiune vrea s\u0103 se denuclearizeze, trebuie s\u0103 spunem la fel! Noi ne-am fi spart capul dac\u0103 am fi votat \u201eNu\u201c.<\/p>\n
\tDelegatul Pakistanului, Zulfikar Ali Bhutto, care avea s\u0103 fie chiar pre\u015fedintele Pakistanului, a venit la M\u0103nescu \u015fi la mine \u015fi ne-a propus. Simplu. Dar de acas\u0103 a venit un r\u0103spuns la care eu nu m\u0103 a\u015fteptam: \u201eNu!\u201c. A\u015fa c\u0103 medierea au f\u0103cut-o ru\u015fii. Maurer a spus \u201eNu!\u201c.<\/p>\n
\t\u015ei eu am fost foarte intrigat, pentru c\u0103 mi se p\u0103rea o onoare. Dar acum \u00eel \u00een\u0163eleg foarte bine, pentru c\u0103 Maurer era consecvent filosofiei lui. El avea alt\u0103 metod\u0103 drag\u0103 sufletului s\u0103u, metod\u0103 pe care a teoretizat-o: concilierea. Mediere fac \u0163\u0103rile mari, care \u0163in seama de interesele lor. Pe de alt\u0103 parte, concilierea este complet confiden\u0163ial\u0103. Nu se \u015ftie de ea, nu este zgomotoas\u0103.<\/p>\n
\tDin 1971, a\u0163i fost numit ministru al \u00cenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului.<\/em>
\tAm abuzat oarecum de faptul c\u0103 eram proasp\u0103t venit \u015fi c\u0103 puteam lucra f\u0103r\u0103 sugrum\u0103ri birocratice. F\u0103r\u0103 h\u00e2rtie. Am adus managementul \u00een \u015fcoli, chiar dac\u0103 a fost numit \u201eorganizare \u015ftiin\u0163ific\u0103\u201c.<\/p>\n
\t\u00cen 1971, c\u00e2nd eram ministru al Educa\u0163iei, am primit invita\u0163ia de a o vizita pe \u201ecolega mea\u201c, ministrul Educa\u0163iei \u015fi \u015etiin\u0163ei, doamna Thatcher, \u00een Anglia. Evident c\u0103 era un interes \u015fi \u00een domeniul educa\u0163iei, dar era un interes \u015fi pentru Rom\u00e2nia. Era dorin\u0163a ei de a ie\u015fi din cadrul cam str\u00e2mt pentru ea al Ministerului.<\/p>\n
\tNiciodat\u0103 n-am avut o vizit\u0103 oficial\u0103 care s\u0103 fie regizat\u0103 \u00een forma aceasta impecabil\u0103. A dat un mare dejun pentru mine cu intelectuali de frunte ai Londrei \u2013 vreo 24 de persoane \u2013 la un castel care, de obicei, era rezervat pentru vizite mai mari.<\/p>\n
\tDup\u0103 ce a c\u0103zut Cortina, c\u00e2nd ea n-a mai fost premier, c\u00e2nd eu nu mai aveam nicio func\u0163ie de stat, \u00een 1991, m-a invitat din nou. Din curata amintire a unei cooper\u0103ri trecute \u015fi pentru c\u0103 voia s\u0103 \u015ftie ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een Rom\u00e2nia. Pentru c\u0103 eu, din 1984, fusesem supus unor rigori\u2026 Nu putea afla nimic despre mine \u00een acea perioad\u0103. Atunci, \u00een zadar \u00eencercau str\u0103inii s\u0103 m\u0103 contacteze. Nu primeam scrisorile, eram un fel de necunoscut.<\/p>\n
\tEram ambasadorul Rom\u00e2niei la Washington \u015fi am fost chemat \u00een \u0163ar\u0103. Chemarea mea a fost v\u0103zut\u0103 ca neobi\u015fnuit\u0103, era sub semnul unei probleme. \u00cen mod normal, mai aveam un an de stat. Mul\u0163i dintre prietenii mei de acolo glumeau \u2013 \u00eemi spunea un deputat american: \u201eS\u0103 \u015ftii c\u0103 te trimite \u00een Cambodgia!\u201c.<\/p>\n
\tEra o nemul\u0163umire fa\u0163\u0103 de comportamentul meu care ar fi fost prea lax fa\u0163\u0103 de \u0163ara mea. De fapt, Elena Ceau\u015fescu era foarte sup\u0103rat\u0103 c\u0103 n-a primit nicio invita\u0163ie s\u0103 mearg\u0103 acolo. Nemul\u0163umirea real\u0103 era c\u0103 m\u0103 reprezint pe mine \u015fi nu pe ei \u2013 \u00een tonul mai rudimentar al conduc\u0103torilor. Mi s-a spus: \u201eTe rog s\u0103 vii imediat\u201c. Iar eu am r\u0103spuns: \u201eA\u015f vrea s\u0103 plec de aici conform protocolului \u00een care pleac\u0103 \u00een mod normal un ambasador\u201c. S-au g\u00e2ndit ei s\u0103 nu fie o capcan\u0103 din partea mea \u015fi mi-au permis s\u0103 mai stau c\u00e2teva zile. Am dat recep\u0163ie de plecare, am f\u0103cut vizite. De exemplu, pre\u015fedintele Consiliului de Securitate era un francez care m\u0103 cuno\u015ftea. El a dat mas\u0103 pentru mine c\u00e2nd am trecut prin New York ca s\u0103 vin acas\u0103. Alvin Toffler, mare prospectolog \u015fi autorul cunoscut care a scris \u201eAl treilea val\u201c, m-a invitat, al\u0103turi de so\u0163ia sa, Heidi Toffler, la o mas\u0103 de desp\u0103r\u0163ire. Ziari\u015ftii din Washington au dat, la fel, o mas\u0103 de desp\u0103r\u0163ire. Am fost la Bush, care era vicepre\u015fedinte atunci.<\/p>\n
\tEu mai mersesem cu el prin \u0163ar\u0103 \u015fi ne \u00eemprietenisem. M\u0103 mai invita la el acas\u0103, adic\u0103 o cas\u0103 a marinei. Acolo am cunoscut \u015fi familia. Viitorul pre\u015fedinte, George W. Bush jr., t\u00e2n\u0103r pe atunci, le f\u0103cea destul de multe probleme p\u0103rin\u0163ilor s\u0103i la ora aceea.<\/p>\n
\tSe droga, nu se \u0163inea de studii, bea. Provoc\u0103rile v\u00e2rstei. Dar ceilal\u0163i copii erau f\u0103r\u0103 provoc\u0103ri, a\u015fa c\u0103 ei despre el vorbeau mai mult \u015fi se ar\u0103tau \u00eengrijora\u0163i. Bush a fost foarte surprins c\u0103 plec a\u015fa repede. \u201eN-am avut timp s\u0103-\u0163i iau o amintire\u201c, mi-a spus c\u00e2nd m\u0103 aflam \u00een ultima vizit\u0103. S-a uitat prin camer\u0103, prin birou, a deschis un pupitru, a g\u0103sit dou\u0103 butoniere pe care scria \u201eVicepre\u015fedintele SUA\u201c \u015fi mi le-a dat ca amintire. Bine\u00een\u0163eles c\u0103 nu sunt purtabile, dar conteaz\u0103 gestul s\u0103u care ascundea o anumit\u0103 afec\u0163iune. O prietenie vag\u0103.<\/p>\n
\tAm fost un personaj dificil la Washingotn, c\u0103 sunt foarte \u201esportiv\u201c. Dar americanilor le pl\u0103cea c\u0103 m\u0103 b\u0103team pentru treburile mele. Eram insistent, m\u0103 duceam \u00een vizite numeroase p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd \u00eemi ie\u015fea ceva. De altfel, nu puteai dec\u00e2t printr-un asemenea efort s\u0103 contracarezi valul de respingere de care se \u201ebucura\u201cRom\u00e2nia la vremea aceea din cauza lui Ceau\u015fescu.<\/p>\n
\tNu, \u00een afar\u0103 de interdic\u0163iile care curgeau, curgeau. Mi-am dat seama c\u0103 a fost o decizie foarte subiectiv\u0103. Ce putea ie\u015fi din capul unor oameni \u00een deriv\u0103, care nu mai sunt normali. Ei erau bolnavi am\u00e2ndoi. Toate func\u0163iunile, toate comenzile se transferaser\u0103 la Cabinetul 2. El st\u0103tea trist cu un c\u00e2ine \u00een birou. Ca \u015fi copiii, s\u0103 se joace. Ea avea un alt tip de sociopatie. Izbucneau de-acolo ni\u015fte apuc\u0103turi, ni\u015fte agresiuni, ranchiune, fantome\u2026 \u015etiu c\u0103 odat\u0103, la intrarea \u00een birou la ea, am v\u0103zut un profesor universitar care lua ceva pastile. \u201eCe faci?\u201c \u201eP\u0103i, m\u0103 duc la ea \u015fi nu pot f\u0103r\u0103 un tranchilizator foarte puternic.\u201c (r\u00e2de) Ar fi ridicol dac\u0103 n-ar fi prea tragic.
\tRom\u00e2nia este una din \u0163\u0103rile cele mai \u00eencercate de evenimentele drastice ale istoriei. Tot ce-a fost posibil am cunoscut. Aproape toat\u0103 istoria sub ocupa\u0163ie str\u0103in\u0103, tot timpul o victim\u0103 a imperiilor vecinilor.<\/p>\n
\tDa. El a \u00eenceput \u00een anii \u201970, cu modera\u0163ie. \u00cencet-\u00eencet. La sf\u00e2r\u015fitul anilor \u201970, dup\u0103 cutremur, s-au deranjat pu\u0163in la ra\u0163ionament \u015fi la comportament. Iar \u00een anii \u201980 a fost criza care i-a speriat \u00eengrozitor. Dup\u0103 criz\u0103 n-au fost \u00een stare s\u0103 trag\u0103 concluziile necesare.<\/p>\n
\tAtunci s-a \u00eent\u00e2mplat o anomalie ridicol\u0103. Am vrut s\u0103 aduc afacerea Nestle \u00een Rom\u00e2nia, dar nu s-a putut realiza pentru c\u0103 num\u0103rul vacilor era secret de stat. Nu e glum\u0103. Apoi, au fost cuvintele memorabile ale Elenei Ceau\u015fescu: \u201e\u015etim noi at\u00e2ta chimie \u00eenc\u00e2t s\u0103 nu trebuiasc\u0103 s\u0103 \u00eenv\u0103\u0163\u0103m s\u0103 facem supe de la elve\u0163ieni\u201c (n.r. \u2013 lapte praf). Dezam\u0103giri ca aceasta m-au ros tot timpul. Nu puteam s\u0103 m\u0103 bucur de un rezultat de acolo, c\u0103 venea o gaf\u0103 de acas\u0103.<\/p>\n
\t\u00cen logica lucrurilor, ei mergeau \u00een jos \u00een chip vizibil. Ca pe tobogan coborau. \u015ei ca s\u0103n\u0103tate, \u015fi ca prezen\u0163\u0103. Plus c\u0103 spuneau inep\u0163ii \u00eengrozitoare care distrugeau pozi\u0163ia \u0163\u0103rii. De exemplu, enormitatea cea mai mare a fost s\u0103 pretind\u0103 c\u0103 URSS-ul lui Gorbaciov tr\u0103deaz\u0103 comunismul, care trebuie salvat de c\u0103tre Rom\u00e2nia, de pe D\u00e2mbovi\u0163a. Suntem \u00een cazul patologiilor. Noi nu ne mai putem pronun\u0163a prin explica\u0163ii politice. Trebuie chemat un doctor care s\u0103 explice tipul de r\u0103t\u0103cire de care erau cuprin\u015fi \u00een mod cresc\u0103tor \u015fi definitiv.<\/p>\n
\tSunte\u0163i primul rom\u00e2n din Clubul de la Roma.<\/em>
\tA fost o institu\u0163ie care m-a marcat. Am \u00eenceput s\u0103 \u00een\u0163eleg c\u0103 este ceva fals \u015fi d\u0103un\u0103tor \u00een formalismul birocratic, oric\u00e2t de savant ar fi. \u015ei este o tragedie c\u00e2nd el e practicat cu at\u00e2ta savoare de Europa. E p\u0103cat, pentru c\u0103 adev\u0103rata mi\u015fcare \u015fi evolu\u0163ie a societ\u0103\u0163ii nu se fac nici prin h\u00e2rtii, nici prin decrete, ci prin fapte. Vorbele sunt relative \u015fi neimportante \u00een raport cu ceea ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103, se construie\u015fte, se produce. \u201eLimitele Cre\u015fterii\u201c, primul raport al Clubului, a fost un du\u015f rece, de\u015fi a fost mult criticat.
\tOamenii ace\u015ftia care accept\u0103 o mod\u0103, care adopt\u0103 aceste pozi\u0163ii de total\u0103 predare a personalit\u0103\u0163ii \u015fi g\u00e2ndurilor lor, nu cred c\u0103 sunt \u00een buna tradi\u0163ie a rom\u00e2nilor. Nu sunt ei. S-a format o muta\u0163ie de persoane. Cu instinctul de supravie\u0163uire stins, cu creativitate zero, cu perspectiv\u0103 zero, cu \u00abTr\u0103ie\u015fte-\u0163i clipa!\u00bb \u2013 super. \u0102sta-i tip de rom\u00e2n? E disperat, s\u0103racul, te rog s\u0103 m\u0103 ier\u0163i.<\/p>\n
\tE o mi\u015fcare gre\u015fit\u0103 \u015fi sinuciga\u015f\u0103 a omenirii s\u0103 discrediteze cea mai pre\u0163ioas\u0103 institu\u0163ie pe care oamenii au creat-o \u00een interesul supravie\u0163uirii lor. Nu exist\u0103 mai mare baz\u0103 \u015fi mai solid\u0103 pentru existen\u0163a \u00eentregii omeniri dec\u00e2t acel binom: cet\u0103\u0163ean \u015fi stat. C\u00e2nd statul e lovit, cet\u0103\u0163eanului aproape c\u0103 i se ia cet\u0103\u0163enia. I se spune c\u0103 e cet\u0103\u0163ean al Europei, cet\u0103\u0163ean al omenirii. Cuvinte f\u0103r\u0103 sens!<\/p>\n
\tNu exist\u0103! Doar dac\u0103 Europa va fi un singur stat, dar atunci va fi doar pentru c\u0103 desfiin\u0163eaz\u0103 statele existente \u015fi le \u00eenglobeaz\u0103. Asta e altceva. Dar, m\u0103 \u00eentreb, cum s\u0103 tope\u015fti lumea \u00eentr-o unitate? Care s\u0103 fie ce? Statul uman? P\u0103i, cum s\u0103 nu mai existe distinc\u0163iile care fac na\u0163iunile s\u0103 fie \u00een competi\u0163ie, s\u0103 aib\u0103 specific, crea\u0163ie artistic\u0103, o contribu\u0163ie la \u015ftiin\u0163\u0103?! Aici, m\u0103 ierta\u0163i, dar De Gaulle a spus foarte clar: \u201eShakespeare a devenit un mare scriitor al Europei pentru c\u0103 a fost englez\u201c. M-a\u0163i \u00een\u0163eles? Dar omenirea trece prin tot felul de mode. Cet\u0103\u0163enii, dac\u0103 n-ar avea stat, n-ar avea identitate, pentru c\u0103 n-ar avea cine s\u0103 le-o dea. E cultura comun\u0103 protejat\u0103 de zidurile unui stat care ne \u0163ine de cald, care ne d\u0103 identitate.<\/p>\n
\tVai de mine! Statele mari se joac\u0103 cu cuvintele, crez\u00e2nd c\u0103 e statul lor cel care va domina lumea. Aia e alt\u0103 m\u00e2ncare de pe\u015fte. Nu cred c\u0103 vrem un statut apatrid.
\tS-a pierdut un adev\u0103r: cultura nu este integrabil\u0103, nu este universal\u0103. E local\u0103. De c\u00e2nd lumea. Civiliza\u0163ia este integrabil\u0103: o poate copia cel mai \u00eenapoiat continent \u015fi o poate pierde cel mai avansat continent. Dar cultura nu.<\/p>\n
\tNu exist\u0103 identitate european\u0103, nu putem fi continentali. E prea mare Europa. De aia s-au format state, \u00eentruc\u00e2t continentele sunt prea mari pentru noi. P\u0103i, v\u0103 deschid acum un \u201eEconomist\u201c. Uita\u0163i-v\u0103 la faimoasa Europ\u0103 integrat\u0103! Uita\u0163i-v\u0103 la ea cu c\u00e2t cre\u015fte! Cu 0,3% sau 0,5%. \u00censeamn\u0103 regres, nici m\u0103car stagnare! Apoi, uita\u0163i-v\u0103 la statele emergente! Cre\u015fterile sunt \u00eentre 3% \u015fi 7%. Ce ne spune realitatea faptelor? Atunci, de ce stai \u015fi faci filosofia integr\u0103rii c\u00e2nd ai cre\u015ftere zero? Europa toat\u0103 e \u00een criz\u0103. A fost Grecia, a urmat Cipru, vine Portugalia. A\u015ftept\u0103m cu sufletul la gur\u0103 care e la r\u00e2nd.<\/p>\n
\tHenry Kissinger<\/em>
\tVede\u0163i, eu am unele rezerve fa\u0163\u0103 de scrierile lui. Cred c\u0103 a strecurat un subiectivism prea mare \u00een lucr\u0103ri care trebuia s\u0103 fie mai sobre \u015fi mai obiective. Apoi, nu a recunoscut rolul pozitiv pe care l-a avut Rom\u00e2nia \u00een comunicarea dintre China \u015fi SUA \u00een ajunul vizitei lui Reagan! Atunci se deschisese un coridor, prin Rom\u00e2nia, \u00eentre cele dou\u0103 state. S-a mai deschis unul prin Pakistan, dar Kissinger a dat prioritate celui din Pakistan. Pe de alt\u0103 parte, nu po\u0163i s\u0103-i negi talentul excep\u0163ional, cultura mare, capacitatea de munc\u0103 neistovit\u0103, prezen\u0163a nemi\u015fcat\u0103 \u00een treburile mondiale.
\tMihail Gorbaciov<\/em>
\tL-am \u00eent\u00e2lnit, spre exemplu, la o conferin\u0163\u0103 a Clubului de la Roma. Eram \u00een Germania, unde am observat cu ochii mei ce fantastic\u0103 primire \u00eei face cet\u0103\u0163eanul de r\u00e2nd. Nem\u0163ii \u015ftiau c\u0103, dac\u0103 s-au reunificat, a fost pentru c\u0103 el a spus \u201eDa!\u201c. O femeie din mul\u0163ime chiar a venit cu un plic \u015fi i-a dat 10 m\u0103rci, ca omagiu pentru c\u0103 viziteaz\u0103 Germania. Apoi, am vorbit mai mult la Moscova, unde m-am dus tot la o \u00eent\u00e2lnire a Clubului. El nu mai era pre\u015fedinte atunci. A doua oar\u0103, era mult transformat. Se dedica scrisului \u015fi era c\u0103utat la multe \u00eentruniri interna\u0163ionale, la care-i pl\u0103cea mult s\u0103 apar\u0103.
\tEleanor Roosevelt<\/em>
\tEa f\u0103cea parte din personajele t\u0103cute, mai ales la v\u00e2rsta ei. Cu mine a fost amabil\u0103, simpatic\u0103, binevoitoare. Nu aveam de discutat teme politice, \u00eentruc\u00e2t erau \u00eent\u00e2lniri sociale. Am fost la o mas\u0103 dat\u0103 de Nelson Rockefeller, c\u00e2nd s-au pus steagurile noilor \u0163\u0103ri membre ONU. Era 1956. Ronald Reagan Am avut conversa\u0163ii, m\u0103 \u015ftia pe nume. Era omul cel mai amabil, glume\u0163, cre\u00e2nd o atmosfer\u0103 de destindere tot timpul. A luat de c\u00e2teva ori ton foarte puternic \u00eempotriva sovieticilor, dar contactul personal era cu totul altfel. \u00cel sim\u0163eai pe marele actor care joac\u0103 un alt joc.
\tNelson Rockefeller<\/em>
\tMereu cu z\u00e2mbetul pe buze, simpatic \u015fi politicos. Nimic cr\u00e2ncen, nimic mare, nimic magnat. De la el cred c\u0103 am observat c\u0103 toate personajele mari ale SUA au un fel de grij\u0103 de a nu epata prin \u00eembr\u0103c\u0103minte, prin apari\u0163ie, prin vorbe. Erau mai mult dec\u00e2t common (n.r. \u2013 obi\u015fnui\u0163i), se pierdeau \u00een masa mare de cet\u0103\u0163eni. Nu se urcau pe un soclu. A\u015fa devin importan\u0163i, nu prin apari\u0163ii regizate. El a fost unul din exemplele acestea. Am avut \u00eent\u00e2lniri cu el la acea mas\u0103 pe care a dat-o, iar c\u00e2nd a fost vicepre\u015fedinte i-am amintit cum ne-am v\u0103zut. A fost z\u00e2mbitor, \u015fi-a adus aminte, m-a b\u0103tut prieten\u015fte pe um\u0103r \u015fi mi-a zis: \u201eTake care, take care!\u201c (n.r. \u2013 Ai grij\u0103!). Adic\u0103, dac\u0103 \u015ftii s\u0103 te p\u0103ze\u015fti, e mai bine. (r\u00e2de).
\tIndira Gadhi<\/em>
\tAm cunoscut-o la New Delhi. Am fost la ea \u00een vizit\u0103 \u00een 1968 cu ministrul nostru al Comer\u0163ului. Se vedea c\u0103 e o persoan\u0103 citit\u0103, istea\u0163\u0103. Era foarte atent\u0103. \u00cen vremea aia, un mare scriitor francez spunea c\u0103 va fi o revolu\u0163ie mare a informaticii \u015fi c\u0103 trebuie s\u0103 ne preg\u0103tim pentru ea. Ea a dat din cap \u015fi a spus cu triste\u0163e: \u201eNu \u015ftiu c\u00e2t\u0103 hran\u0103 \u00een plus o s\u0103-mi aduc\u0103 sistemul dumitale!\u201c. Alt\u0103 dat\u0103, am fost cu ea, \u00eentr-un cortegiu, la morm\u00e2ntul lui Jawaharlal Nehru, tat\u0103l ei, primul premier al Indiei.
\tFidel Castro<\/em>
\tEste un pasionat. Un revolu\u0163ionar. E un caracter special de militant. El lupt\u0103 de la \u00eenceput p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fit, \u00een orice \u00eemprejurare. La el, munca e lupt\u0103, via\u0163a e lupt\u0103. A fost revolu\u0163ionar de c\u00e2nd a fost student. Am fost invitat \u00een Cuba ca ministru al \u00cenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului. A vrut s\u0103 m\u0103 \u00eent\u00e2lneasc\u0103 \u00een timp ce eu eram pe teren, c\u0103 a\u015fa-i pl\u0103cea, s\u0103 vad\u0103 \u015fcoli care se construiesc. Cineva de la protocol \u00eens\u0103 n-a f\u0103cut bine corel\u0103rile, iar el a fost c\u00e2nd eu nu eram \u015fi invers. Venise s\u0103 discut\u0103m educa\u0163ie. Apoi, l-am cunoscut c\u00e2nd a venit la Bucure\u015fti.<\/p>\n
\n