{"id":68,"date":"2011-05-10T16:10:00","date_gmt":"2011-05-10T16:10:00","guid":{"rendered":"https:\/\/noi3.org\/site\/?p=68"},"modified":"2023-03-07T06:51:09","modified_gmt":"2023-03-07T06:51:09","slug":"cristian-negrea-noi-i-sarbii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/site.noi3.org\/?p=68","title":{"rendered":"Noi \u015fi s\u00e2rbii"},"content":{"rendered":"
<\/div>\n
\n
\n

\u00cemp\u0103r\u0163irea Banatului<\/p>\n<\/div>\n

Spuneam \u00een articolul Noi \u015fi bulgarii<\/a> c\u0103, \u00eenconjura\u021bi de o mare de slavi \u0219i fino-ugrici, care nu au precupe\u021bit niciun efort pentru a ne desfiin\u021ba ca neam \u0219i na\u021biune \u0219i care au folosit fiecare ocazie posibil\u0103 pentru a ne \u0219terge de pe hart\u0103 \u0219i chiar de pe fa\u021ba p\u0103m\u00e2ntului, ne-am c\u0103utat cu disperare vecinii care ne-ar fi putut fi prieteni \u0219i alia\u021bi, al\u021bii dec\u00e2t Marea Neagr\u0103. Primii spre care ne-am \u00eendreptat privirile au fost bulgarii, care ne datorau at\u00e2t de mult, chiar \u0219i existen\u021ba lor ca \u0219i stat, ob\u021binut\u0103 inclusiv prin s\u00e2ngele \u0219i baioneta doroban\u021bului rom\u00e2n. Dar la nici dou\u0103zeci \u0219i cinci de ani mai t\u00e2rziu, dup\u0103 ce ar fi dorit o uniune cu Rom\u00e2nia, atitudinea bulgarilor s-a schimbat radical, ajung\u00e2nd mai t\u00e2rziu ca bulgarul s\u0103 ne fie la fel de du\u0219m\u0103nos ca rusul sau ungurul. Toate acestea le-am discutat \u00een articolul susmen\u021bionat.<\/div>\n

Dezam\u0103gi\u021bi de bulgari, ne-am \u00eendreptat spre s\u00e2rbi. Multe ne legau de acest popor d\u00e2rz \u0219i \u00eencercat, trecut prin furcile caudine ale istoriei, la fel ca \u0219i noi. Dar, ce am v\u0103zut \u00een cazul bulgarilor, vom vedea \u0219i \u00een cazul s\u00e2rbilor. Recuno\u0219tin\u021ba \u00eentre oameni este un lucru rar, cu at\u00e2t mai rar este \u00een cazul popoarelor. Un fost prim ministru britanic, Henry John Temple, viconte de Palmestorn, spunea la 1848 c\u0103\u00a0statele nu au prietenii eterne, ci doar interese eterne. Poate de aici i se trage Angliei porecla de Perfidul Albion. Dar sunt necesare c\u00e2teva cuvinte despre s\u00e2rbi, istoria lor \u0219i mentalul acestui popor.<\/p>\n

Pare oarecum ciudat c\u0103 pentru s\u00e2rbi, momentul lor de referin\u021b\u0103 \u00een istorie, punctul central de care se leag\u0103 permanent este b\u0103t\u0103lia de la Kosovopolje, sau C\u00e2mpia Mierlei, din 1389. Este \u00eentradev\u0103r discutabil de ce momentul lor de glorie \u00een istorie \u00eel reprezint\u0103 tocmai o \u00eenfr\u00e2ngere categoric\u0103, \u00een urma c\u0103reia statul s\u00e2rb, p\u00e2n\u0103 atunci o putere medieval\u0103, dispare, ajung\u00e2nd sub ocupa\u021bie turceasc\u0103 pentru cinci sute de ani. B\u0103t\u0103lia de la Kosovopolje de la 1389 reprezint\u0103 pentru s\u00e2rbi o culme, un v\u00e2rf al rezisten\u021bei antiotomane, dar este o \u00eenfr\u00e2ngere categoric\u0103 care a dus la dispari\u021bia lor ca stat. Iar ca s\u0103 faci din aceast\u0103 b\u0103t\u0103lie o epopee \u0219i prin asta o supradimensionare a rolului antiotoman al s\u00e2rbilor \u00een istorie mi se pare o tentativ\u0103 de deformare \u0219i de minimizare a eforturilor celor care au luptat \u0219i s-au opus sute de ani expansiunii otomane. Am aici \u00een vedere pe rom\u00e2ni, pe unguri (p\u00e2n\u0103 la 1526, c\u00e2nd Ungaria este transformat\u0103 \u00een pa\u0219al\u00e2c), pe polonezi, pe to\u021bi cei ce au ap\u0103rat Europa de pericolul musulman timp de sute de ani de la 1389 \u00eencoace.<\/p>\n

La 1389, Imperiul Otoman era \u00een ascensiune, dar nu ajunsese la apogeu. Constantinopolele va c\u0103dea \u00een 1453, Buda \u00een 1526, Viena va fi asediat\u0103 pentru ultima oar\u0103 de turci \u00een 1683. Greul luptelor antiotomane va fi dus de popoarele est-europene \u00een cea mai mare m\u0103sur\u0103 \u00een perioada ce a urmat b\u0103t\u0103liei de la Kosovopolje. Secolul al XV-lea reprezint\u0103 apogeul luptei antiotomane a rom\u00e2nilor, care va continua cu intermiten\u021be \u0219i \u00een secolele urm\u0103toare, mai ales al al XVI-lea, dar niciodat\u0103 \u021a\u0103rile Rom\u00e2ne nu au fost transformate \u00een pa\u0219al\u00e2curi sau provincii otomane, dec\u00e2t unele p\u0103r\u021bi mai mici ale acestora. Au pl\u0103tit tribut, ca semn de vasalitate, dar nu au fost desfiin\u021bate, cum s-a \u00eent\u00e2mplat cu Serbia sau Ungaria, iar de nenum\u0103rate ori s-au r\u0103zvr\u0103tit \u0219i au dus r\u0103zboaie grele \u00eempotriva otomanilor.<\/p>\n

Dar unde au fost s\u00e2rbii \u00een aceast\u0103 perioad\u0103, ei care se erijeaz\u0103 \u00een mari lupt\u0103tori antiotomani? Trebuie men\u021bionat c\u0103 primele lupte (victorioase de altfel) pe care Muntenia le are cu turcii dateaz\u0103 din 1367 c\u00e2nd Vlaicu Vladislav (Vlaicu Vod\u0103) \u00eei \u00eenvinge, deci cu mai bine de dou\u0103zeci de ani \u00eenainte de b\u0103t\u0103lia de la Kosovopolje. Chiar \u0219i la aceast\u0103 b\u0103t\u0103lie de la Kosovopolje, s\u00e2rbii au beneficiat de ajutorul rom\u00e2nesc (conform uneia dintre cronici) sub forma unui contingent de lupt\u0103tori munteni trimi\u0219i de Mircea cel B\u0103tr\u00e2n. Este adev\u0103rat, lupta a fost cumplit\u0103, dar a r\u0103mas celebr\u0103 mai ales prin faptul c\u0103 \u0219i-au pierdut via\u021ba ambii comandan\u021bi, respectiv cneazul Laz\u0103r \u0219i sultanul Murad, ucis de Milos Obilici, un nobil s\u00e2rb. Milos Obilici l-a ucis pe Murad dup\u0103 b\u0103t\u0103lie, \u00een timp ce i se \u00eenchina \u0219i \u00ee\u0219i prezenta omagiile \u00eenving\u0103torului. Fiul lui Murad, Baiazid, ajunge sultan \u0219i va fi supranumit ulterior Ilderim, adic\u0103 Fulgerul.<\/p>\n

Dar s\u0103 revenim, unde au fost s\u00e2rbii \u00een timpul marilor r\u0103zboaie antiotomane duse de popoarele cre\u0219tine? \u00cei g\u0103sim la scurt\u0103 vreme, la \u0219ase ani de la b\u0103t\u0103lia de la Kosovopolje, ca \u0219i solda\u021bi devota\u021bi \u00een armata noului sultan Baiazid. Dar \u0219i mai devreme. O ac\u021biune antiotomat\u0103 victorioas\u0103 a regelui ungur Sigismund de Luxemburg \u00een Serbia la 1391 \u00eei g\u0103se\u0219te pe s\u00e2rbii voievodului Stefan Lazarevici \u00een tab\u0103ra otoman\u0103, lupt\u00e2nd \u00eempotriva cre\u0219tinilor. \u00cen 1395, Baiazid trece Dun\u0103rea pentru a-l supune pe Mircea cel B\u0103tr\u00e2n \u0219i a ocupa \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103 p\u00e2n\u0103 la Carpa\u021bi. S\u00e2rbii sunt al\u0103turi de Baiazid ca \u0219i vasali credincio\u0219i, \u00een frunte cu regele Marko, despotul Stefan Lazarevici \u0219i viteazul Constantin Draga\u0219. Legenda spune c\u0103 \u00een noaptea dinaintea b\u0103t\u0103liei, Draga\u0219 i-ar fi spus regelui Marko: \u201cVa fi m\u00e2ine o cumplit\u0103 b\u0103t\u0103ile \u0219i m\u0103 rog ca Dumnezeu s\u0103 dea victoria cre\u0219tinilor, \u0219i fie ca eu s\u0103 fiu primul c\u0103zut \u00een aceast\u0103 lupt\u0103\u201d. Dumnezeu i-a ascultat ruga, a doua zi am\u00e2ndoi, at\u00e2t Constantin Draga\u0219, c\u00e2t \u0219i regele s\u00e2rb Marko sunt uci\u0219i \u00een lupt\u0103 de muntenii lui Mircea cel B\u0103tr\u00e2n. Totu\u0219i, s\u00e2rbii au luptat \u00eempotriva rom\u00e2nilor, s-au b\u0103tut eroic \u0219i de m\u00e2na lor au c\u0103zut mul\u021bi cre\u0219tini. Au luptat pentru victoria turcilor, care dac\u0103 s-ar fi \u00eent\u00e2mplat, ace\u0219tia ar fi f\u0103cut \u00eenc\u0103 un pas spre centrul Europei. Rom\u00e2nii au ob\u021binut victoria care i-a oprit pe moment pe otomani. Dar s\u00e2rbii ce au f\u0103cut, \u00eenafara dorin\u021bei exprimate de Constantin Draga\u0219? Au trecut de partea cre\u0219tinilor pentru a le facilita victoria, d\u00e2nd o lovitur\u0103 otomanilor \u0219i r\u0103zbun\u00e2ndu-l pe cneazul Laz\u0103r \u0219i pe to\u021bi s\u00e2rbii c\u0103zu\u021bi la Kosovopolje? S-au retras de pe c\u00e2mpul de lupt\u0103 descoperind flancul otoman pentru raidul nimicitor al cavaleriei rom\u00e2ne? Nu, nici vorb\u0103. Au luptat eroic, \u00een linie cu turcii, \u00eempotriva rom\u00e2nilor \u0219i cre\u0219tinilor, pentru victoria necredincio\u0219ilor cotropitori, pentru ca umbra semilunii s\u0103 se \u00eentind\u0103 \u0219i asupra \u021b\u0103rilor rom\u00e2ne, asta la numai \u0219ase ani de la b\u0103t\u0103lia de la Kosovopolje.<\/p>\n

Mai mult, anul urm\u0103tor 1396, la Nicopole, s\u00e2rbii condu\u0219i de Stefan Lazarevici au dat lovitura de gra\u021bie cavalcadei impetuoase dar nechibzuite a cavalerilor burgunzi condu\u0219i de Jean de Nevers, care s-au n\u0103pustit la atac ignor\u00e2nd planurile lui Sigismund de Luxemburg, regele Ungariei, \u0219i ale lui Mircea cel B\u0103tr\u00e2n, pe motivul pueril conform c\u0103ruia la gloria victoriei erau \u00eendrept\u0103\u021bi\u021bi ei, cavaleri veni\u021bi din \u00eendep\u0103rtata Fran\u021b\u0103 pentru a zdrobi p\u0103g\u00e2nismul \u00een cruciad\u0103. Nu l-au zdrobit, izbirea lor \u00een flancul drept de c\u0103tre s\u00e2rbii lui Stefan Lazarevici a \u00eensemnat sf\u00e2r\u0219itul b\u0103t\u0103liei, precum \u0219i sf\u00e2r\u0219itul pentru 3000 de francezi prizonieri decapita\u021bi din ordinul lui Baiazid. Jean de Nevers, baronul de Coucy \u0219i al\u021bi nobili de marc\u0103 au fost r\u0103scump\u0103ra\u021bi pe bani grei. Sigismund \u0219i Mircea au reu\u0219it s\u0103 scape din lupt\u0103 pentru a continua ani de zile, chiar genera\u021bii, r\u0103zboiul \u00eempotriva otomanilor.<\/p>\n

Atunci de unde provine aceast\u0103 autointitulare, aceast\u0103 autoasumare a luptei antiotomane de c\u0103tre s\u00e2rbi, din moment ce faptele lor \u0219i istoria dovedesc contrariul? De unde \u0219i p\u00e2n\u0103 unde s\u00e2rbii ap\u0103r\u0103tori ai cre\u0219tin\u0103t\u0103\u021bii de turci? Eventual \u00eenainte de 1389 \u0219i spre sf\u00e2r\u0219itul domina\u021biei turce\u0219ti \u00een Balcani, \u00een secolul XIX.<\/p>\n

Istoria noastr\u0103 recent\u0103<\/strong><\/p>\n

\u00cenaintea primului r\u0103zboi mondial, \u00een al doilea r\u0103zboi balcanic, s\u00e2rbii ne-au fost alia\u021bi al\u0103turi de greci \u00eempotriva bulgarilor. \u00cen primul r\u0103zboi mondial, la fel, curentul de simpatie fa\u021b\u0103 de Antanta din perioada neutralit\u0103\u021bii dintre ani 1914-1916 s-a r\u0103sfr\u00e2nt \u0219i asupra eroicilor s\u00e2rbi. Fiindc\u0103 s-au b\u0103tut cu mult eroism, inclusiv divizia s\u00e2rb\u0103 care a luptat \u00een Dobrogea i-a dep\u0103\u015fit cu mult \u00een bravur\u0103 pe ru\u015fi.<\/p>\n

Dar am fost dezam\u0103gi\u021bi de comportamentul lor, prin care ne-au refuzat o treime din Banat, ajung\u00e2nd s\u0103 st\u0103p\u00e2neasc\u0103 pentru prima dat\u0103 \u00een istorie teritoriu la st\u00e2nga Dun\u0103rii, teritoriu rom\u00e2nesc, de\u0219i acesta ne era promis chiar prin conven\u021bia din 1916 cu Antanta. Din neam \u00eempilat, a ajuns unul expansionist, la fel cum s-a \u00eent\u00e2mplat ini\u021bial cu bulgarii, fra\u021bii lor slavi. Pentru mai multe am\u0103nunte referitoare la ocuparea Banatului de c\u0103tre s\u00e2rbi, vezi capitolul Banatul sub ocupa\u021bie s\u00e2rbeasc\u0103 din articolul Revolu\u021bia din Ardeal \u0219i g\u0103rzile na\u021bionale rom\u00e2ne (II) Adev\u0103ruri uitate<\/a>.<\/div>\n

Norii negri ai celui de-al doilea r\u0103zboi mondial s-au adunat mai \u00eent\u00e2i deasupra Rom\u00e2niei, c\u0103reia i s-a cerut Basarabia \u0219i Bucovina de Nord de c\u0103tre URSS la 28 iunie 1940. Rom\u00e2nia f\u0103cea parte din Mica \u00cen\u021belegere, al\u0103turi de Iugoslavia, Turcia \u0219i Cehoslovacia, p\u00e2n\u0103 \u00een 1938 – 1939, c\u00e2nd Cehoslovacia dispare de pe hart\u0103. \u0218i \u00een 1939, la \u00eemp\u0103r\u021birea Cehoslovaciei, Rom\u00e2niei i s-a oferit Maramure\u0219ul istoric de pe teritoriul acesteia, dar a refuzat s\u0103 ia parte la acest rapt. La fel, i s-a oferit partea din Banat de pe teritoriul Serbiei, la data \u00een care Iugoslavia a fost invadat\u0103 de germani, \u00een prim\u0103vara lui 1941. Antonescu a refuzat, dar i-a transmis lui Hitler c\u0103 \u00een cazul \u00een care trupele maghiare aliate cu Germania vor intra \u00een Banatul s\u00e2rbesc, cele rom\u00e2ne vor intra dup\u0103 ele \u0219i le vor combate sco\u021b\u00e2ndu-le afar\u0103. Dar \u00eenainte de asta, la 28 iunie 1940, c\u00e2nd am primit ultimatulul sovietic, de\u0219i eram alia\u021bi cu Iugoslavia \u0219i tratatul prevedea ca \u00een cazul \u00een care Rom\u00e2nia intra \u00een r\u0103zboi cu un alt stat \u0219i un stat ter\u021b atac\u0103 Rom\u00e2nia, aliatul se oblig\u0103 s\u0103 declare r\u0103zboi statului ter\u021b. \u0218i reciproca era valabil\u0103. S\u00e2rbii ne-au cerut s\u0103 nu periclit\u0103m zona risc\u00e2nd un r\u0103zboi cu URSS, singurii care s-au declarat gata s\u0103-\u0219i respecte angajamentele au fost turcii.<\/p>\n

\u00cen perioada comunist\u0103, dup\u0103 tensiuni de grani\u021b\u0103 \u00een timpul lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, s-a ajuns la o destindere \u0219i prietenie \u00een timpul lui Ceau\u0219escu datorit\u0103 distan\u021b\u0103rii de Moscova a ambelor state.<\/p>\n

\u00cen prezent, exist\u0103 numero\u0219i rom\u00e2ni \u00een Serbia, at\u00e2t \u00een Voivodina sau Banatul s\u00e2rbesc, c\u00e2t \u0219i pe valea Timocului, iar ace\u0219tia nu se bucur\u0103 de drepturile de care se bucur\u0103 mai pu\u021bin numero\u0219ii s\u00e2rbi din Rom\u00e2nia, dimpotriv\u0103.<\/p>\n

Dar pentru a ilustra contextul general, public aici un articol ap\u0103rut \u00een ziarul refugia\u021bilor ardeleni din Ardealul de nord ocupat de unguri, \u201cArdealul\u201d, intitulat \u201cRela\u021biile rom\u00e2no-iugoslave\u201d, sub semn\u0103tura lui Gheorghe Gh. Popa:<\/p>\n

Cadrul real al leg\u0103turilor rom\u00e2no-iugoslave, mascate timp \u00eendelungat prin acte formale, de alian\u0163\u0103 \u015fi declara\u0163ii de \u201eamici\u0163ie\u201d<\/strong><\/em><\/p>\n

Sub ochii no\u015ftri se desf\u0103\u015foar\u0103 o nou\u0103 dram\u0103 la care asist\u0103m cu cutremurare \u00een suflet, fiindc\u0103 am fost \u015fi noi, de\u015fi nu \u00een \u00eemprejur\u0103ri identice, at\u00e2t de greu \u00eencerca\u0163i.<\/em><\/p>\n

Nu prejudec\u0103m asupra desf\u0103\u015fur\u0103rii evenimentelor, dar \u00eentruc\u00e2t aceast\u0103 desf\u0103\u015furare implic\u0103 f\u0103r\u0103 nicio \u00eendoial\u0103 posibilitatea unor revizuiri totale de situa\u0163ii \u015fi raporturi, este bine, cred, s\u0103 c\u00e2\u015ftig\u0103m o vedere c\u00e2t mai clar\u0103 \u015fi obiectiv\u0103 asupra situa\u0163iei \u015fi s\u0103 ne ap\u0103r\u0103m f\u0103r\u0103 resentimente, dar \u015fi f\u0103r\u0103 sl\u0103biciune, propriile noastre interese. <\/em><\/p>\n

Iugoslavia este unul din statele care a beneficiat de cele mai \u00eentinse c\u00e2\u015ftiguri teritoriale ca stat succesor al dezmembratei monarhii austro-ungare. Propor\u0163ia dezvolt\u0103rii sale teritoriale de la 1913 \u00eencoace este \u00eentr-adev\u0103r interesant\u0103. Vechiul stat s\u00e2rbesc \u00eentins \u00een regiunea Moravei, cuprindea la 1817 numai 43600 km\u00b2, iar dup\u0103 Congresul de la Berlin a ajuns la 48300 km\u00b2. \u00cen urma r\u0103zboaielor balcanice, \u00eencheiate cu concursul Rom\u00e2niei prin Pacea de la Bucure\u015fti, teritoriul Serbiei a sporit la 87300 km\u00b2, iar prin participarea la r\u0103zboiul mondial s-a constituit statul iugoslav deci cu un teritoriu aproape de trei ori mai mare.<\/em><\/p>\n

Conflictul de la conferin\u0163a p\u0103cii <\/strong><\/em><\/p>\n

Este bine s\u0103 cunoa\u015ftem aceast\u0103 evolu\u0163ie, pentru a putea aprecia just conflictul ce s-a ivit la conferin\u0163a p\u0103cii \u00eentre noi \u015fi s\u00e2rbi la chestiunea Banatului. <\/em><\/p>\n

Articolul III din tratatul nostru de alian\u0163\u0103 din 14 august 1916 prevedea c\u0103 \u201eFran\u0163a, Anglia, Italia \u015fi Rusia recunosc Rom\u00e2niei dreptul de a anexa de la Austro-Ungaria toate teritoriile specificate la articolul IV\u201d. Iar prin articolul IV grani\u0163ele revendic\u0103rilor teritoriale rom\u00e2ne\u015fti sunt fixate astfel \u00eenc\u00e2t cuprind Banatul \u00eentreg. Cu toate acestea drepturile noastre asupra Banatului au fost contestate la conferin\u0163a p\u0103cii de c\u0103tre s\u00e2rbi \u015fi conferin\u0163a a adoptat o solu\u0163ie transac\u0163ional\u0103, acord\u00e2nd acestora zona bogat\u0103 a Torontalului \u015fi parte din jude\u0163ul Timi\u015f. Solu\u0163ia aceasta nu se \u00eentemeia nici pe argumente istorice, deoarece s\u00eerbii sunt popula\u0163ie de colonizare \u015fi n-au st\u0103p\u00e2nit niciodat\u0103 \u00een trecut acest teritoriu; nici pe realit\u0103\u0163ile etnice, fiindc\u0103 cei 600000 de rom\u00e2ni \u015fi 400000 de \u015fvabi reprezentau mai mult dec\u00e2t cei 300000 de s\u00e2rbi. S-au invocat \u00eens\u0103 motive strategice \u2013 necesitatea unei zone de ap\u0103rare a Belgradului \u2013 de\u015fi aceast\u0103 zon\u0103 nu poate constitui o ap\u0103rare real\u0103 \u015fi Ion I. C. Br\u0103tianu, primul delegat al Rom\u00e2niei atr\u0103sese aten\u0163iunea, c\u0103 \u201eDun\u0103rea era singura grani\u0163\u0103 capabil\u0103 s\u0103 evite \u00een viitor procese \u00eentre noi \u015fi s\u00e2rbi, a\u015fa cum ele exist\u0103 din nenorocire \u00een Dobrogea, \u00eentre bulgari \u015fi \u0163ara noastr\u0103. Ar fi nenorocit s\u0103 tran\u015fem sub \u00eenr\u00e2urirea unor factori vremelnici, o chestiune care poate u\u015fura, sau compromite pentru totdeauna, dezvoltarea rela\u0163iilor \u00eentre cele dou\u0103 popoare\u201d.<\/em><\/p>\n

\u2026\u201dVine ora r\u0103splatei\u201d <\/strong><\/em><\/p>\n

Au biruit totu\u015fi factorii vremelnici. Imperialismul \u015fi orgoliul s\u00e2rbesc s-a impus. Ap\u0103r\u00e2nd cu intransigen\u0163\u0103 drepturile rom\u00e2nilor asupra Banatului, Ion I. C. Br\u0103tianu a fost \u00eenfr\u00e2nt de formidabila coali\u0163ie de ambi\u0163ii \u015fi interese pe care o \u00eenfruntase, a p\u0103r\u0103sit conferin\u0163a p\u0103cii \u015fi la 12 septembrie 1919 a prezentat demisia \u00eentregului cabinet pe motivul nerespect\u0103rii tratatului nostru de alian\u0163\u0103 de c\u0103tre Marile Puteri. C\u0103ci, el avea convingerea, exprimat\u0103 mai t\u00e2rziu \u00eentr-o conferin\u0163\u0103 la Ateneu c\u0103 \u00een \u201echestiunile cele mari, \u00een acele de ordin moral care st\u0103p\u00e2nesc viitorul unui neam, de care sunt legate interesele lui supreme de onoare \u015fi de na\u0163ionalitate, nu pot fi pre\u0163uri de tocmeal\u0103, nu pot fi motive de oportunitate ca s\u0103 te hot\u0103rasc\u0103 a le compromite, cobor\u00e2ndu-te de pe terenul \u00eenalt \u015fi sigur al principiilor. Oricare ar fi vicisitudinile zilelor \u015fi anilor, oricare ar fi durata lor, vine ora r\u0103splatei\u201d (Gh. Br\u0103tianu – Ac\u0163iunea politic\u0103 \u015fi militar\u0103 a Rom\u00e2niei \u00een 1919, pg 38).<\/em>
\n
\n<\/em>Atitudinea Iugoslaviei fa\u0163\u0103 de minoritatea rom\u00e2neasc\u0103<\/strong><\/em><\/p>\n

Raporturile rom\u00e2no-iugoslave de dup\u0103 r\u0103zboi, \u00eencep deci sub semnul acestui conflict rezolvat printr-o solu\u0163ie transac\u0163ional\u0103 sus\u0163inut\u0103 \u015fi de unii b\u0103rba\u0163i politici rom\u00e2ni \u015fi acceptat\u0103 de Rom\u00e2nia sub presiunea alia\u0163ilor, \u00een vederea viitoarelor leg\u0103turi politice dintre statele beneficiare ale tratatelor de pace. Aceste leg\u0103turi se vor concretiza \u00eentre altele, prin constituirea Micii Antante, organism politic menit a cimenta apropierea dintre statele succesoare \u015fi a le asigura hotarele fa\u0163\u0103 de tendin\u0163ele de revizuire. Ar fi fost de a\u015fteptat, ca \u00een vederea intereselor superioare ce erau de ap\u0103rat \u00een comun, intereselor superioare ce erau de ap\u0103rat \u00een comun, interese pentru care cele dou\u0103 state au semnat ulterior \u015fi Pactul \u00cen\u0163elegerii Balcanice din 9 februarie 1934, o real\u0103 prietenie \u015fi \u00een\u0163elegere s\u0103 dea \u015fi un con\u0163inut sufletesc leg\u0103turilor dintre cele dou\u0103 popoare. Aceasta ar fi fost posibil \u00een primul r\u00e2nd prin asigurarea reciproc\u0103 a drepturilor la via\u0163\u0103 na\u0163ional\u0103 pentru minorit\u0103\u0163ile respective. \u00cen timp ce \u00eens\u0103 Rom\u00e2nia a asigurat prin dispozi\u0163iuni constitu\u0163ionale, legislative \u015fi administrative drepturile la via\u0163\u0103 proprie na\u0163ional\u0103, pentru toate minorit\u0103\u0163ile, f\u0103r\u0103 deosebire, Iugoslavia a f\u0103cut discrimin\u0103ri revolt\u0103toare \u00een tratamentul diferitelor minorit\u0103\u0163i \u015fi chiar \u00eentre cet\u0103\u0163enii de acela\u015fi neam, cum sunt cele trei grupe etnice rom\u00e2ne\u015fti, c\u0103rora \u00een general li s-a aplicat un regim de opresiune \u015fi abuzuri, \u00een dispre\u0163ul tuturor leg\u0103turilor noastre de amici\u0163ie \u015fi alian\u0163\u0103. Iat\u0103 c\u00e2teva fapte:<\/em><\/p>\n

Dup\u0103 interven\u0163ia Rom\u00e2niei \u00een r\u0103zboiul balcanic \u015fi ca urmare a tratatului de pace de la Bucure\u015fti, s-a stabilit un regim special cu privire la rom\u00e2nii din Macedonia s\u00e2rbeasc\u0103 \u015fi greceasc\u0103, \u00een baza c\u0103ruia se asigura statului rom\u00e2n dreptul de a \u00eenfiin\u0163a \u015fi sus\u0163ine \u015fcoli \u015fi biserici pe seama rom\u00e2nilor din Macedonia, pe baza principiului de autonomie \u015fcolar\u0103 \u015fi bisericeasc\u0103. Astfel, p\u00e2n\u0103 \u00een 1918, au func\u0163ionat \u00een sudul Iugoslaviei mai multe \u015fcoli primare, un liceu complet \u015fi o \u015fcoal\u0103 normal\u0103-profesional\u0103 de fete (\u00een Bitolia). Toate aceste \u015fcoli au fost \u00eenchise imediat dup\u0103 1918 de c\u0103tre guvernul iugoslav, iar localurile confiscate. Parohiile rom\u00e2ne ortodoxe existente \u00een sudul Iugoslaviei \u00eenainte de 1918 au fost dizolvate, iar bisericile, construite \u015fi \u00eenzestrate cu cheltuiala rom\u00e2nilor \u015fi a Statului Rom\u00e2n, au fost confiscate pe seama cultului ortodox s\u00e2rbesc. Citez cazul recent al bisericii, cimitirului \u015fi paraclisului rom\u00e2nesc din Bitolia, precum \u015fi al localului liceului rom\u00e2nesc din aceea\u015fi localitate. <\/em><\/p>\n

\u00cen districtele Craina, Morava, Pojarev\u0103\u0163 \u015fi Timoc, unde cifra minim\u0103 a rom\u00e2nilor se poate evalua dup\u0103 statistica oficial\u0103 la 175000 (\u00een realitate sunt mai mul\u0163i), bisericile, m\u00e2n\u0103stirile \u015fi \u015fcolile rom\u00e2ne\u015fti au fost complet suprimate \u00eenc\u0103 di epoca S\u00e2rbiei vechi. Nici dispozi\u0163iile tratatelor pentru protec\u0163ia minorit\u0103\u0163ilor, nici mai ales raporturile noastre de alian\u0163\u0103 \u015fi amici\u0163ie, nu au adus vreo schimbare \u00een bine \u00een situa\u0163ia cultural\u0103 a acestor rom\u00e2ni. Dimpotriv\u0103. Un ziar rom\u00e2nesc dac\u0103 p\u0103trunde acolo, este considerat corp delict \u015fi posesorul pedepsit. Tinerii sunt opri\u0163i s\u0103 frecventeze \u015fcolile din Rom\u00e2nia. \u00cen lips\u0103 de biserici \u015fi \u015fcoli na\u0163ionale, analfebetismul \u015fi sectele religioase s-au r\u0103sp\u00e2ndit \u00een mod \u00eengrijor\u0103tor. Preo\u0163ii s\u00eerbi refuz\u0103 s\u0103 boteze pe nou n\u0103scu\u0163i cu nume rom\u00e2ne\u015fti. Toate presiunile posibile s-au f\u0103cut, din fericire f\u0103r\u0103 rezultate depline, pentru dezna\u0163ionalizarea acestor rom\u00e2ni. Con\u015ftiin\u0163a na\u0163ional\u0103 a acestor fra\u0163i a fost \u00eenc\u0103 at\u00e2t de puternic\u0103 \u00eenc\u00e2t pe timpul r\u0103zboiului balcanic au cerut o ocupa\u0163ie rom\u00e2neasc\u0103 \u015fi alipirea la Rom\u00e2nia, iar la conferin\u0163a de pace de la Paris au manifestat aceea\u015fi dorin\u0163\u0103.<\/em><\/p>\n

Numai grupul rom\u00e2nesc din Banatul iugoslav se bucur\u0103 de o ocrotire oarecare a intereselor sale na\u0163ionale \u00een baza tratatului pentru minorit\u0103\u0163i \u015fi a conven\u0163iilor speciale. Nu se poate trece \u00eens\u0103 cu vederea c\u0103 discu\u0163iunile pentru reglementarea chestiunilor \u015fcolare, \u00eencepe la Belgrad \u00een 1922, s-au terminat abia \u00een 1933 prin \u00eencheierea conven\u0163iei \u015fcolare respective, ele fiind de repetate ori z\u0103d\u0103rnicite de Iugoslavia. Iar \u00een chestiunea bisericeasc\u0103 s-au dus 12 ani tratative f\u0103r\u0103 rezultat, s\u00e2rbii nevoind s\u0103 recunoasc\u0103 tradi\u0163ia istoric\u0103 \u015fi caracterul na\u0163ional al bisericii rom\u00e2ne\u015fti din Banatul iugoslav. S-a ajuns totu\u015fi la un compromis \u015fi s-a semnat la 2 iulie 1934 la Belgrad o \u201eConven\u0163ie relativ\u0103 la regimul Bisericilor ortodoxe din Banatul iugoslav \u015fi s\u00e2rbe din Banatul rom\u00e2nesc\u201d. Aceast\u0103 conven\u0163ie a fost ratificat\u0103 de c\u0103tre parlamentul rom\u00e2n prin legea din 20 iunie 1935. Nu a fost ratificat\u0103 nici p\u00e2n\u0103 azi de Iugoslavia \u015fi ratificarea nici n-ar mai fi fost posibil\u0103, deoarece conform uzan\u0163elor parlamentare s\u00e2rbe\u015fti ea urma s\u0103 se fac\u0103 \u00een cel mult doi ani de la semnare. Situa\u0163ia celor dou\u0103 biserici \u015fi-a urmat deci starea de fapt, \u00een dauna prestigiului bisericii \u015fi statului rom\u00e2n.<\/em><\/p>\n

S\u00e2rbii \u015fi permanen\u0163a revendic\u0103rilor teritoriale<\/strong><\/em><\/p>\n

Toate aceste atitudini caracterizeaz\u0103 \u00eendeajuns tendin\u0163a contant\u0103 a politicii iugoslave fa\u0163\u0103 de elementul rom\u00e2nesc. Aceast\u0103 tendin\u0163\u0103 este concretizat\u0103 astfel de c\u0103tre profesorul universitar Du\u015fan Popovici: \u201ePolitica noastr\u0103 na\u0163ional\u0103 de stat cu privire la Voivodina trebuie s\u0103 aib\u0103 \u00een vedere trei probleme fundamentale :<\/em><\/p>\n

1. Schimbarea rapoartelor etnice \u00een favoarea noastr\u0103<\/em><\/p>\n

2. Re\u00eemprosp\u0103tarea maselor largi ale noastre<\/em><\/p>\n

3. \u00cencopcierea intelectualilor no\u015ftri la adev\u0103rata cultur\u0103, care desigur este numai cultura s\u00e2rbeasc\u0103 (P Nemoianu S\u00e2rbii \u015fi Banatul, pg 77)<\/em><\/p>\n

Nu trebuie s\u0103 uit\u0103m apoi, c\u0103 s\u00e2rbii nu au renun\u0163at niciodat\u0103 la revendic\u0103ri teritoriale fa\u0163\u0103 de Rom\u00e2nia. Recru\u0163ii s\u00e2rbi \u00eenva\u0163\u0103 c\u0103 du\u015fmanii cei dint\u00e2i sunt rom\u00e2nii. \u201ePoporul \u015fi armata noastr\u0103 nu vor uita niciodat\u0103 amara lor soart\u0103, deoarece este ad\u00e2nc \u015fi cu s\u00e2nge \u00eentip\u0103rit\u0103 \u00een inimile \u015fi mintea noastr\u0103, iar g\u00e2ndul nostru va fi \u00eendreptat spre acele \u0163inuturi (Timi\u015foara \u015fi Banatul Rom\u00e2nesc!) p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd istoria nu va repara nedreptatea\u201d- scria ziarul \u201ePolitika\u201d prin pana generalului activ N. Tolovici, la \u00eemplinirea celor 10 ani de la unire. <\/em><\/p>\n

Dac\u0103 v\u0103 mai aminti\u0163i, c\u0103 \u00een zilele tragice pentru noi din 26 \u015fi 27 iunie trecut, amicii \u015fi alia\u0163ii no\u015ftri nu ne-au acordat niciun sprijin, sf\u0103tuindu-ne s\u0103 ne jertfim \u00een interesul p\u0103cii; c\u0103 o parte din presa iugoslav\u0103 f\u0103cea \u00een acea vreme cor cu du\u015fmanii no\u015ftri pe tema revizionismului, sus\u0163in\u00e2nd c\u0103 Bucovina este o regiune de origine pur slav\u0103, c\u0103 moldovenii din Basarabia sunt un trib deosebit de rom\u00e2ni, care \u00eentrebuin\u0163eaz\u0103 \u00een toate \u00eemprejur\u0103rile limba ruseasc\u0103, c\u0103 \u201eRom\u00e2nia a primit prea mult p\u0103m\u00e2nt \u015fi deci o revizuire a frontierelor este necesar\u0103, pentru c\u0103 ea este just\u0103\u201d, socotesc c\u0103 am schi\u0163at destul de complet cadrul real al leg\u0103turilor rom\u00e2no-iugoslave, mascate timp at\u00e2t de \u00eendelungat prin acte formale de alian\u0163\u0103 \u015fi declara\u0163ii tot at\u00e2t de formale de \u201eamici\u0163ie\u201d.<\/em><\/p>\n

Ziarul Ardealul, 20 aprilie 1941 <\/em><\/p>\n<\/div>\n

Read more<\/strong> http:\/\/cristiannegrea.blogspot.com\/2011\/05\/noi-si-sarbii.html<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Spuneam \u00een articolul Noi \u015fi bulgarii c\u0103, \u00eenconjura\u021bi de o mare de slavi \u0219i fino-ugrici, care nu au precupe\u021bit niciun efort pentru a ne desfiin\u021ba ca neam \u0219i na\u021biune \u0219i care au folosit fiecare ocazie posibil\u0103 pentru a ne \u0219terge de pe hart\u0103 \u0219i chiar de pe fa\u021ba p\u0103m\u00e2ntului, ne-am c\u0103utat cu disperare vecinii care ne-ar fi putut fi prieteni \u0219i alia\u021bi, al\u021bii dec\u00e2t Marea Neagr\u0103. Primii spre care ne-am \u00eendreptat privirile au fost bulgarii, care ne datorau at\u00e2t de mult, chiar \u0219i existen\u021ba lor ca \u0219i stat, ob\u021binut\u0103 inclusiv prin s\u00e2ngele \u0219i baioneta doroban\u021bului rom\u00e2n<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":66,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[27],"tags":[66,54,65],"class_list":["post-68","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-economie","tag-granite","tag-romani","tag-sarbi"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/68","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=68"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/68\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":8446,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/68\/revisions\/8446"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/66"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=68"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=68"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=68"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}