{"id":6874,"date":"2015-03-20T08:57:50","date_gmt":"2015-03-20T08:57:50","guid":{"rendered":"https:\/\/noi3.org\/site\/?p=6874"},"modified":"2015-03-20T08:57:50","modified_gmt":"2015-03-20T08:57:50","slug":"mesaj-sau-avertisment-mesaj-din-sua-pentru-romania-acum-ori-niciodata","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/site.noi3.org\/?p=6874","title":{"rendered":"Mesaj sau avertisment? Mesaj din SUA pentru Romania: acum, ori niciodata!"},"content":{"rendered":"<p style=\"text-align: justify;\"> \t<img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\" size-full wp-image-6873\" alt=\"29\" class=\"aligncenter size-large wp-image-34659\" src=\"https:\/\/noi3.org\/site\/wp-content\/uploads\/2015\/03\/29-500x260.png\" style=\"width: 250px; height: 130px;\" width=\"0\" height=\"0\" \/><\/p>\n<div style=\"text-align: justify;\"> \t\u00cen ultimul sfert de secol, Rom\u00e2nia a trecut de la stadiul uneia dintre cele mai nenorocite \u0219i mai asuprite na\u021biuni captive ale Blocului Sovietic la democra\u021bia cea mai de succes din Balcani. PIB-ul a crescut cu 150%. A atras peste 170 de miliarde de dolari \u00een investi\u021bii str\u0103ine. A atins una dintre cele mai rapide rate de cre\u0219tere economic\u0103 din lumea occidental\u0103. \u0218i a trecut prin \u0219apte transferuri consecutive, pa\u0219nice, ale puterii \u00een Parlament.<\/div>\n<p>  <!--more-->  <\/p>\n<p style=\"text-align: center;\"> \t<img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\" size-full wp-image-6873\" alt=\"29\" class=\"aligncenter size-large wp-image-34659\" height=\"260\" src=\"https:\/\/noi3.org\/site\/wp-content\/uploads\/2015\/03\/29-500x260.png\" width=\"500\" \/><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"> \t<strong><span style=\"text-decoration: underline;\">Romania dup\u0103 R\u0103zboiul din Ucraina: amenin\u021b\u0103ri \u0219i oportunit\u0103\u021bi<\/span><\/strong><br \/> \t\u201cV\u0103 mul\u021bumesc tuturor pentru c\u0103 a\u021bi venit ast\u0103zi aici \u0219i pentru oportunitatea de a vorbi aici (Universitatea Bucuresti, Facultatea de Drept, n.m.). Doresc s\u0103 mul\u021bumesc bunului meu prieten Don Lothrop, care a fost un sus\u021bin\u0103tor remarcabil \u0219i un mentor al \u00eentregii noastre organiza\u021bii la CEPA.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"> \t<strong>Mul\u021bi dintre voi nu realizeaz\u0103 amploarea impactului pe care Don \u00eel are pentru \u021bara dumneavoastr\u0103 ca ambasador \u00een Statele Unite. Don depune eforturi formidabile \u00een a educa Guvernul SUA, think-tank-urile \u0219i comunitatea de afaceri cu privire la poten\u021bialul Rom\u00e2niei \u0219i la importan\u021ba strategic\u0103 a acesteia pentru Statele Unite. Don este unul dintre fondatorii Ini\u021biativei SUA-Rom\u00e2nia la CEPA, iar munca sa privind Ini\u021biativa Rom\u00e2nia One a fost o surs\u0103 de inspira\u021bie pentru noi to\u021bi la CEPA, \u00een misiunea noastr\u0103 de a reprezenta la Washington singurul think-tank dedicat promov\u0103rii unei Europe Centrale \u00eenfloritoare din punct de vedere economic, stabil\u0103 geopolitic \u0219i liber\u0103 din punct de vedere politic, av\u00e2nd leg\u0103turi str\u00e2nse \u0219i durabile \u00een Statele Unite.<\/strong><br \/> \tAst\u0103zi vreau s\u0103 vorbesc despre a doua parte a misiunii CEPA: geopolitica.<br \/> \t<strong>\u00cen cadrul ultimelor opt luni, r\u0103zboiul a revenit \u00een Europa Central\u0103 \u0219i de Est. Cea mai mare \u021bar\u0103 din Europa de Est, o na\u021biune suveran\u0103 de 45 de milioane de oameni, ale c\u0103rei grani\u021be au fost garantate de Marile Puteri, a fost supus\u0103 unei campanii sus\u021binute de violen\u021b\u0103 de stat, destabilizare sistematic\u0103 \u0219i dezmembrare, la comanda Federa\u021biei Ruse.<\/strong>\u00a0Aceast\u0103 \u021bar\u0103 a fost invadat\u0103 \u00een mod repetat, cet\u0103\u021benii s\u0103i au fost uci\u0219i, teritoriul s\u0103u a fost ocupat.\u00a0<strong>Peste 3.000 de persoane au fost ucise. Frontierele au fost redesenate. Un avion civil a fost dobor\u00e2t. Iar Occidentul a intrat \u00eentr-un concurs prelungit de geopolitic\u0103 cu Rusia. Europa de Est a devenit, \u00eenc\u0103 o dat\u0103, \u00een timpul vie\u021bii noastre, o frontier\u0103 geopolitic\u0103 \u0219i civiliza\u021bional\u0103.<\/strong>\u00a0Iar toate acestea s-au petrecut \u00eentr-o \u021bar\u0103 care se afl\u0103 la c\u00e2teva ore de unde ne afl\u0103m azi. O \u021bar\u0103 care \u00eemparte o frontier\u0103 de 600 de kilometri cu Rom\u00e2nia.<br \/> \t<strong>De la \u00eenceputul acestei crize, politica de securitate a Occidentului a pus accentul pe Nordul Europei Centrale, pe Polonia \u0219i pe Statele Baltice. Dar vreau s\u0103 vorbesc \u00een aceast\u0103 dup\u0103-amiaz\u0103 despre ce \u00eenseamn\u0103 r\u0103zboiul din Ucraina pentru geopolitica sud-estului Europei \u0219i, \u00een special, ce \u00eenseamn\u0103 aceasta pentru cet\u0103\u021beni \u0219i pentru Rom\u00e2nia ca stat.<\/strong><br \/> \tAcesta nu este un subiect despre care discut\u0103m foarte des. Pentru cei mai mul\u021bi, geopolitica nu este ceva la care noi, cei din Occident sau rom\u00e2nii, \u00een special, s\u0103 fi avut destul timp s\u0103 ne g\u00e2ndim.\u00a0<strong>\u00cen ultimii 25 de ani am tr\u0103it una dintre cele mai stabile perioade din istoria omenirii. Ani de pace \u0219i prosperitate, liberi de Vechiul Haos al geopoliticii \u0219i de r\u0103zboiul Marilor Puteri.<\/strong><br \/> \tEuropa Central\u0103 a fost simbolul suprem al acelei prosperit\u0103\u021bi: aceast\u0103 regiune s-a bucurat de o siguran\u021b\u0103, de o acumulare de bog\u0103\u021bie \u0219i de o libertate politic\u0103 mai mare dec\u00e2t \u00een orice moment \u00een cei 1.000 de ani de istorie.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"> \t<strong>\u00cen ultimul sfert de secol, Rom\u00e2nia a trecut de la stadiul uneia dintre cele mai nenorocite \u0219i mai asuprite na\u021biuni captive ale Blocului Sovietic la democra\u021bia cea mai de succes din Balcani. PIB-ul a crescut cu 150%. A atras peste 170 de miliarde de dolari \u00een investi\u021bii str\u0103ine. A atins una dintre cele mai rapide rate de cre\u0219tere economic\u0103 din lumea occidental\u0103. \u0218i a trecut prin \u0219apte transferuri consecutive, pa\u0219nice, ale puterii \u00een Parlament.<\/strong><br \/> \t<strong>Succesul Rom\u00e2niei a fost posibil prin curajul \u0219i ingeniozitatea cet\u0103\u021benilor s\u0103i. Dar a mai fost posibil \u0219i gra\u021bie unui set de circumstan\u021be geopolitice de excep\u021bie \u0219i rare din punct de vedere istoric. Timp de 25 de ani, pentru prima dat\u0103 \u00een istoria modern\u0103, Rom\u00e2nia nu s-a confruntat cu o amenin\u021bare militar\u0103 venit\u0103 din partea unei puteri din afar\u0103. Aceasta a avut un acord de securitate cu cea mai puternic\u0103 na\u021biune de pe p\u0103m\u00e2nt.<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"> \t\u0218i a avut parte de influen\u021ba modernizatoare \u0219i reformatoare a celui mai mare bloc comercial din lume.<br \/> \tAcest set de condi\u021bii a creat un fel de moment \u201cGoldilocks\u201d pentru toat\u0103 Europa Central\u0103, care a permis \u021b\u0103rilor din aceast\u0103 regiune s\u0103 se vindece de r\u0103nile comunismului \u0219i s\u0103 se concentreze pe construirea capitalului uman, a institu\u021biilor politice \u0219i a economiilor deschise ale statelor europene moderne.\u00a0<strong>Nici o na\u021biune nu merita aceast\u0103 oportunitate mai mult dec\u00e2t Rom\u00e2nia, victima statului poli\u021bienesc condus de Ceau\u0219escu.<\/strong><br \/> \tMomentul de dup\u0103 R\u0103zboiul Rece a permis Rom\u00e2niei o suspendare a legilor normale ale geografie \u0219i ale puterii care au dominat cea mai mare parte a istoriei sale \u0219i care au supus-o pe ea \u0219i pe vecinii s\u0103i la ceea ce Churchill a numit \u201ctorturile pe care poe\u021bii vechi \u0219i teologii le rezerv\u0103 damna\u021bilor\u201d.<br \/> \t<strong>\u00centr-o m\u0103sur\u0103 chiar mai mare dec\u00e2t Polonia, Rom\u00e2nia a reu\u0219it s\u0103 uite de dictatele strategice \u0219i diplomatice. A muncit din greu pentru a intra \u00een NATO. A adus contribu\u021bii opera\u021biunilor conduse de SUA \u00een Afganistan.<\/strong>\u00a0Dar nu a fost nevoie s\u0103-\u0219i fac\u0103 griji cu privire la nivelul de baz\u0103\/fundamental al geopoliticii, acela de a asigura statul \u0219i teritoriul s\u0103u \u00eempotriva unei invazii, a constr\u00e2ngerilor sau \u00eempotriva extinc\u021biei \u00een m\u00e2inile puterilor ostile. Securitatea teritoriului rom\u00e2nesc, integritatea sistemului s\u0103u guvernamental, stabilitatea mediului s\u0103u pentru atragerea de investi\u021bii \u0219i dezvoltare \u2013 toate aceste condi\u021bii prealabile pentru succesul statului rom\u00e2n modern au fost asigurate \u00een numele s\u0103u, \u00een mare m\u0103sur\u0103, de puteri din exterior.<br \/> \t<strong>Aceast\u0103 perioad\u0103 lini\u0219tit\u0103 a istoriei a fost o mare realizare at\u00e2t pentru Rom\u00e2nia, c\u00e2t \u0219i pentru Occident ca un \u00eentreg, care acum pot s\u0103rb\u0103tori 25 de ani de la tranzi\u021bia din comunism.<\/strong><br \/> \t<strong><span style=\"text-decoration: underline;\">Dar condi\u021biile care au f\u0103cut posibil\u0103 aceast\u0103 vacan\u021b\u0103 de geopolitic\u0103 se apropie de sf\u00e2r\u0219it.<\/span><\/strong><br \/> \tInvazia ruseasc\u0103 din Ucraina reprezint\u0103 o provocare direct\u0103 \u0219i foarte violent\u0103 la adresa bazelor juridice \u0219i teritoriale ale securit\u0103\u021bii spa\u021biului european. Aceasta semnaleaz\u0103 modific\u0103ri ale peisajului geopolitic din sud-estul Europei care vor modifica, la r\u00e2ndul lor, profund \u0219i permanent, mediul extern al Rom\u00e2niei \u00een moduri care vor pune sub semnul \u00eentreb\u0103rii succesul s\u0103u continuu ca stat european democratic \u00een curs de dezvoltare.<br \/> \t<strong>Pentru prima dat\u0103 \u00een aceast\u0103 genera\u021bie, Rom\u00e2nia are un pr\u0103d\u0103tor \u00een ecosistemul s\u0103u. Sub conducerea lui Vladimir Putin, Rusia a reap\u0103rut ca un stat nemul\u021bumit din punct de vedere teritorial, capabil militar \u0219i ideologic antioccidental, cu capacit\u0103\u021bile \u0219i inten\u021biile de a r\u0103sturna solu\u021bionarea post-1991 \u00een vecin\u0103tatea sa. R\u0103zboiul din Ucraina arat\u0103 c\u0103 Rusia este dispus\u0103 s\u0103 joace acest rol, folosind nu doar tactici de subversiune, luare de mit\u0103 \u0219i intimidare, ci \u0219i prin utilizarea for\u021bei militare \u00eempotriva vecinilor s\u0103i.<\/strong><br \/> \t\u00cen multe feluri, Vladimir Putin este deja \u00een r\u0103zboi cu Occidentul \u0219i c\u00e2\u0219tig\u0103. Nu a \u00eent\u00e2mpinat nimic \u00een r\u0103spunsul na\u021biunilor occidentale care s\u0103-l descurajeze s\u0103 foloseasc\u0103 acelea\u0219i tehnici pentru a teroriza, a destabiliza \u0219i a rearanja alte state de-a lungul frontierei de est a Europei.<br \/> \t<strong>Rena\u0219terea Rusiei vine \u00eentr-un moment de sl\u0103biciune pentru Occident, atunci c\u00e2nd Pax Occidentalis \u00eenseamn\u0103 din ce \u00een ce mai pu\u021bin pentru Rom\u00e2nia. SUA sunt un aliat prin tratat al Rom\u00e2niei; sunt \u0219i vor r\u0103m\u00e2ne ferm angajate \u00een ap\u0103rarea sa. Dar natura influen\u021bei Americii \u00een Europa Central\u0103 se schimb\u0103: bugetele noastre de ap\u0103rare sunt \u00een sc\u0103dere, presiunile strategice de gestionare a mai multor regiuni la nivel mondial sunt \u00een cre\u0219tere \u0219i, teoretic, pe orice plan, iar influen\u021ba Americii \u00een sud-estul Europei este \u00eenlocuit\u0103 de alte puteri.<\/strong><br \/> \t\u00cen acela\u0219i timp, motoarele tradi\u021bionale de integrare occidental\u0103 \u00eencetinesc. Criza din Ucraina a demonstrat limitele capacit\u0103\u021bii UE de a exporta modelul s\u0103u de guvernare \u00een spa\u021biile \u00een litigiu \u00eempotriva voin\u021bei unei Rusii determinate f\u0103r\u0103 a poseda elementele tradi\u021bionale ale puterii geopolitice. Agenda de reforme a stagnat \u00een multe \u021b\u0103ri din UE.<strong>Populismul \u0219i na\u021bionalismul sunt \u00een cre\u0219tere \u00een sud-estul Europei, iar euroscepticismul este \u00een cre\u0219tere.<\/strong><br \/> \tAceste evenimente nu se petrec \u00een vid. Tr\u0103im \u00eentr-o perioad\u0103 de transform\u0103ri globale extraordinare.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"> \t<strong>Puterile \u00een ascensiune \u0219i cele revizioniste testeaz\u0103 capacitatea de rezisten\u021b\u0103 a ordinii occidentale. Forme hibride de autoritarism sunt \u00een cre\u0219tere. Tacticile beligerante ale lui Vladimir Putin \u00een Crimeea sunt reflectate de agresiunea maritim\u0103 a Chinei \u00een Marea Chinei de Sud. Niciodat\u0103 n-a mai fost astfel contestat\u0103 puterea Americii, \u0219i nici rivalii at\u00e2t de numero\u0219i. Bazele lumii de dup\u0103 R\u0103zboiul Rece se cutremur\u0103\/se zdruncin\u0103 \u00een jurul nostru.<\/strong><br \/> \tAcum, o mul\u021bime de rom\u00e2ni ar putea asculta toate acestea \u0219i ar putea spune: \u201cSigur, lucrurile par instabile. Ucraina este o tragedie. UE este o harababur\u0103. SUA au problemele lor din Asia. Dar Rom\u00e2nia este \u00een NATO. Avem articolul 5. Avem trupe americane pe teritoriul rom\u00e2nesc. Avem o economie de succes \u0219i un sector energetic \u00een plin\u0103 expansiune. Acum nu este momentul s\u0103-i perturb\u0103m pe investitori cu geopolitica. Vom cre\u0219te costurile ap\u0103r\u0103rii cu c\u00e2teva puncte zecimale, dar, \u00een cele din urm\u0103, criza va disp\u0103rea \u0219i ne vom putea \u00eentoarce la afacerile noastre\u201d.<br \/> \tAceasta este o imagine tentant\u0103, dar e iluzorie.\u00a0<strong>Cred c\u0103, \u00een anii urm\u0103tori, geopolitica de mod\u0103 veche va \u00eencepe s\u0103 afecteze Rom\u00e2nia \u00een moduri care ar putea prezenta probleme grave pentru dezvoltarea sa economic\u0103 \u0219i politic\u0103 intern\u0103. Baz\u00e2ndu-m\u0103 pe tendin\u021bele regionale actuale, v\u0103d cinci riscuri emergente cu care este probabil ca Rom\u00e2nia s\u0103 se confrunte:<\/strong><br \/> \t\u2022\u00a0<strong>Riscul unei frontiere militare reactivate pe frontul estic<\/strong>: avansarea continu\u0103 a Rusiei \u00een sudul Ucrainei pune o presiune direct\u0103 asupra Rom\u00e2niei. \u00cen anii urm\u0103tori, Rom\u00e2nia trebuie s\u0103 se a\u0219tepte la frecvente \u00eenc\u0103lc\u0103ri ale spa\u021biului s\u0103u aerian din partea for\u021belor ruse, la h\u0103r\u021buire maritim\u0103 a navelor \u0219i platformelor din Zona Economic\u0103 Exclusiv\u0103 a Rom\u00e2niei \u0219i la o mai mare agita\u021bie \u00een Republica Moldova \u0219i Transnistria.<br \/> \t\u2022\u00a0<strong>Riscul de a remilitariza Marea Neagr\u0103<\/strong>: Anexarea Crimeii pune Rusia \u00een pozi\u021bia de a perturba dezvoltarea energetic\u0103 maritim\u0103 \u0219i economic\u0103 a Rom\u00e2niei. Patruzeci de procente din resursele energetice din ZEE a Rom\u00e2niei fac acum obiectul unei dispute juridice declan\u0219ate de Rusia, pe baza revendic\u0103rilor vechii frontiere ucrainene. P\u00e2n\u0103 \u0219i o atacare f\u0103r\u0103 succes a hot\u0103r\u00e2rii din 2009 a Cur\u021bii Interna\u021bionale de Justi\u021bie ar putea schimba climatul de risc pentru dezvoltarea sectorului energetic \u00een spa\u021biul M\u0103rii Negre \u0219i s\u0103 \u00eempiedic\u0103 planurile Rom\u00e2niei pentru independen\u021ba energetic\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een 2020.<br \/> \t\u2022<strong>\u00a0Riscul de incertitudine economic\u0103 regional\u0103<\/strong>: Investitorii nu agreeaz\u0103 r\u0103zboaiele. Comunitatea Europeana a prosperat din punct de vedere economic, deoarece dou\u0103 decenii de stabilitate au f\u0103cut din aceasta un loc sigur \u00een r\u00e2ndul pie\u021belor globale emergente. Dac\u0103 se pierde aceast\u0103 stabilitate, ve\u021bi pierde mai mult din baza necesar\u0103 cre\u0219terii \u00een viitor dec\u00e2t v\u0103 da\u021bi seama. Este exact ceea ce un raport recent al BERD (Banca European\u0103 pentru Reconstruc\u021bie \u0219i Dezvoltare) a avertizat c\u0103 se va \u00eent\u00e2mpla \u00een CE \u00een cazul \u00een care criza din Ucraina se va \u00eentinde pe durata unui al doilea an.<br \/> \t\u2022\u00a0<strong>\u00cen al patrulea r\u00e2nd,<\/strong>\u00a0<strong>riscul na\u021bionalismului regional resuscitat\/re\u00eenviat<\/strong>\u00a0: Pentru prima dat\u0103 dup\u0103 1940, R\u0103zboiul din Ucraina a reintrodus \u00een CEE revizionismul etnic teritorial. Na\u021bionali\u0219tii iredenti\u0219ti din Transnistria p\u00e2n\u0103 \u00een Transcarpatia \u0219i \u00een Transilvania au luat act de anexarea Crimeii \u0219i sunt \u00eencuraja\u021bi \u00een mod activ de Vladimir Putin \u0219i Alexandr Dughin.<br \/> \t\u2022\u00a0<strong>Riscul de cooptare prin corup\u021bie<\/strong>: Rom\u00e2nia este un \u201cstat c\u00e2mp de lupt\u0103\u201d al Balcanilor. Intensificarea concuren\u021bei geopolitice cre\u0219te atractivitatea sa ca \u021bint\u0103 pentru puteri str\u0103ine, care s-ar putea folosi de corup\u021bia din sistemul s\u0103u politic ca de o bre\u0219\u0103 \u00een securitatea na\u021bional\u0103.<br \/> \t<strong>\u00cen toate direc\u021biile \u00een jurul Rom\u00e2niei, ordinea Euro-Atlantic\u0103 este \u00een retragere.<\/strong>\u00a0<strong>La est, o na\u021biune suveran\u0103 a fost invadat\u0103 pentru a \u00eempiedica apropierea acesteia de UE; la vest, liderul ales \u00een mod democratic \u00een Ungaria a declarat moartea democra\u021biei liberale; la sud, un stat membru NATO\/UE a fost cooptat de bani ruse\u0219ti \u0219i de propria guvernare defectuoas\u0103 \u00eentr-o asemenea m\u0103sur\u0103 \u00eenc\u00e2t este pe punctul de deveni un stat virtual capturat.<\/strong><br \/> \t<strong><span style=\"text-decoration: underline;\">\u00cen acest context, Rom\u00e2nia nu mai poate presupune c\u0103 condi\u021biile externe benigne, care i-au permis s\u0103 prospere \u00een ultimii 25 de ani, vor continua la nesf\u00e2r\u0219it.<\/span><\/strong>\u00a0Ea nu mai poate presupune c\u0103 nu se va confrunta cu o amenin\u021bare extern\u0103 a intereselor sale sau chiar a teritoriului propriu; c\u0103 un aliat din exterior va reu\u0219i s\u0103 ofere stabilitatea mediului \u00eenconjur\u0103tor; sau c\u0103 puteri din afara nu vor folosi vulnerabilit\u0103\u021bile Rom\u00e2niei ca arme strategice \u00eempotriva sa.<br \/> \tAcestea sunt riscuri de care Rom\u00e2nia nu a trebuit s\u0103 \u00ee\u0219i fac\u0103 griji \u00een mod semnificativ timp o lung\u0103 perioad\u0103 a vie\u021bii noastre.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"> \t<strong>\u00cen stadiul s\u0103u actual de tranzi\u021bie, pericolul pe care \u00eel prezint\u0103 pentru Rom\u00e2nia este fr\u00e2narea dezvolt\u0103rii \u2013 pericolul c\u0103 un mediu extern neospitalier va \u00eencetini sau va \u00eempiedica cre\u0219terea economic\u0103 ori consolidarea politic\u0103 a Rom\u00e2niei \u00eentr-un moment de r\u0103scruce \u00een evolu\u021bia sa postcomunist\u0103.<\/strong><br \/> \tDac\u0103 acest lucru sun\u0103 exagerat,\u00a0<strong>lua\u021bi \u00een considera\u021bie Rom\u00e2nia interbelic\u0103: o \u021bar\u0103 mare, cu resurse naturale din bel\u0219ug, care a fost cel mai mare beneficiar al Tratatului post-1919 \u0219i unul dintre cei mai mari produc\u0103tori de petrol din lume, dup\u0103 SUA. Despre Constitu\u021bia Rom\u00e2niei din 1923 s-a sus\u021binut c\u0103 este un \u201cmodel de idealuri democratice liberale\u201d. \u00cen termen de o genera\u021bie, acest prim experiment al democra\u021biei rom\u00e2ne\u0219ti a e\u0219uat.<\/strong>\u00a0Mediul strategic s-a schimbat. Liderii rom\u00e2ni au sustras resurse de stat \u0219i au pierdut \u00eencrederea poporului. Investitorii din Vest au disp\u0103rut. Puteri revizioniste au umplut vidul astfel creat. Rom\u00e2nii au renun\u021bat la democra\u021bie. Capturarea statului a survenit rapid, at\u00e2t din exterior, c\u00e2t \u0219i din interior.<br \/> \t<strong>Nu aceasta va fi soarta Rom\u00e2niei din vremurile noastre. Nu suntem \u00een 1930, iar Rom\u00e2nia modern\u0103 a construit baze solide pentru un stat de succes. Dar, de asemenea, Rom\u00e2nia nu va putea s\u0103 se comporte strategic ca \u0219i cum am fi \u00eenc\u0103 la \u00eenceputul anilor 2000.<\/strong>\u00a0<strong><span style=\"text-decoration: underline;\">\u00cemprejurimile geopolitice se schimb\u0103, iar Rom\u00e2nia va trebui s\u0103 se adapteze dac\u0103 dore\u0219te s\u0103 reu\u0219easc\u0103.<\/span><\/strong><br \/> \t\u00centr-o m\u0103sur\u0103 mai mare dec\u00e2t \u00een trecut,\u00a0<strong><span style=\"text-decoration: underline;\">Rom\u00e2nia va trebui s\u0103 joace un rol direct \u00een asigurarea condi\u021biilor externe care \u00eei garanteaz\u0103 succesul economic \u0219i politic. Acestea includ premisele strategice fundamentale ale statului rom\u00e2n: limitarea prezen\u021bei militare ruse\u0219ti la est de Nipru; men\u021binerea M\u0103rii Negre ca spa\u021biu economic deschis; \u00eenfr\u00e2narea revizionismului din bazinul dun\u0103rean; men\u021binerea unei alternative strategice vestice \u00een PSS.<\/span><\/strong><br \/> \tNavigarea \u00een acest nou mediu va necesita cel pu\u021bin trei lucruri din partea Rom\u00e2niei, lucruri despre care nu era cazul s\u0103 discut\u0103m \u00een primele etape ale erei post-R\u0103zboi Rece.<br \/> \t\u00cen primul r\u00e2nd, Rom\u00e2nia va trebui s\u0103 aib\u0103 capacitatea fizic\u0103 de a modela mediul s\u0103u extern.<br \/> \t\u2022\u00a0<strong>Condi\u021bia prealabil\u0103 a oric\u0103rei strategii viitoare rom\u00e2ne\u0219ti este un efectiv militar capabil, modern.<\/strong>\u00a0Ast\u0103zi, Armata rom\u00e2n\u0103 este foarte respectat\u0103 \u00een Rom\u00e2nia \u0219i \u00een Statele Unite ale Americii. Cu toate acestea, ea reflect\u0103, de asemenea, realit\u0103\u021bile strategice de dup\u0103 R\u0103zboiul Rece: bugete mici, o preocupare cu misiuni \u00een alte zone, cum ar fi ISAF, \u0219i o prioritizare a personalului \u00een concordan\u021b\u0103 cu aptitudinile lui.<br \/> \t\u2022\u00a0<strong>Unele for\u021be din Rom\u00e2nia de azi folosesc acela\u0219i echipament din 1988, c\u00e2nd eu eram \u00een clasa a cincea \u0219i Rom\u00e2nia era \u00eenc\u0103 semnatar\u0103 a Tratatului de la Var\u0219ovia.<\/strong>\u00a0Programul de modernizare pe care Rom\u00e2nia l-a \u00eenceput \u00een 2007 a stagnat. Din 85 de achizi\u021bii planificate, Armata rom\u00e2n\u0103 a finalizat 15.<br \/> \t\u2022\u00a0<strong>Acest lucru ar fi justificabil pentru un stat mic. Dar Rom\u00e2nia nu este un stat mic; nu este Bulgaria sau Ungaria.<\/strong>\u00a0Rom\u00e2nia este al doilea cel mai mare stat NATO de frontier\u0103, ancora flancului de sud-est al NATO \u0219i, al\u0103turi de Polonia, pivotul strategiei Vestului pentru toat\u0103 aceast\u0103 regiune.<br \/> \t\u2022\u00a0<strong>Rom\u00e2nia trebuie s\u0103-\u0219i reevalueze priorit\u0103\u021bile de modernizare militar\u0103 \u00een lumina peisajului conflictului din Ucraina. Este nevoie de reform\u0103 \u0219i modernizare cuprinz\u0103toare, similar cu ceea ce Polonia a \u00eenceput cu un deceniu \u00een urm\u0103.<\/strong>\u00a0Se cer cheltuieli reduse cu personalul \u0219i punerea accentului pe aptitudinile Armatei; mai pu\u021bin accent pus pe sisteme exotice de arme \u0219i mai mult accent pus pe solu\u021bii de \u201carea denial\u201d (s\u00e2rm\u0103 ghimpat\u0103, mine etc.) pentru a consolida efortul Europei de Sud-Est \u00eempotriva amenin\u021b\u0103rilor asimetrice \u00een stilul Crimeii. \u00cen al doilea r\u00e2nd,\u00a0<strong>Rom\u00e2nia are nevoie de o strategie pentru transformarea succesului autorit\u0103\u021bii sale na\u021bionale \u00een autoritate regional\u0103.<\/strong><br \/> \t\u2022\u00a0<strong>Rom\u00e2nia este cel mai mare aliat al SUA \u00eentr-un spa\u021biu de 2.400 km, \u00eentre Polonia \u0219i Israel. Este singura putere din zon\u0103 care are m\u0103rimea, poten\u021bialul latent \u0219i credibilitatea necesare pentru a proiecta stabilitate \u00een sud-estul Europei.<\/strong><br \/> \t\u2022\u00a0<strong>Strategia Rom\u00e2niei pentru a face acest lucru ar trebui s\u0103 se axeze pe construirea de zone cu poten\u021bial avantaj na\u021bional \u00een domeniul securit\u0103\u021bii militare, al energiei \u0219i al guvern\u0103rii democratice.<\/strong><br \/> \t\u2022\u00a0<strong>Oportunitatea imediat\u0103 de autoritate este in energie. P\u00e2n\u0103 \u00een anul 2020, Rom\u00e2nia ar putea produce mai mult gaz dec\u00e2t consum\u0103 ea \u0219i Republica Moldova \u00eempreun\u0103.<\/strong>\u00a0Aceasta este o veste bun\u0103 pentru CE, dar Rom\u00e2niei \u00eei lipse\u0219te o strategie pe termen lung pentru exploatarea \u00een mod sistematic a acestei oportunit\u0103\u021bi.<br \/> \t\u2022\u00a0<strong>O strategie energetic\u0103 regional\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 ar dep\u0103\u0219i actuala \u00eencurajare a produc\u021biei offshore \u0219i onshore. Ar fi nevoie de m\u0103suri luate acum pentru a atinge un nivel de produc\u021bie durabil \u0219i exportabil la nivel regional.<\/strong>\u00a0Aceasta ar aborda vulnerabilit\u0103\u021bile din infrastructur\u0103, ar accelera liberalizarea pie\u021bei energetice, ar crea responsabilitate din partea statului \u0219i ar crea obstacole \u00een calea achizi\u021biei de active strategice de c\u0103tre Rusia \u0219i China.<br \/> \t<strong><span style=\"text-decoration: underline;\">\u00cen al treilea r\u00e2nd, Rom\u00e2nia trebuie s\u0103 reu\u0219easc\u0103 ca democra\u021bie. Nu doar s\u0103 reu\u0219easc\u0103, ci s\u0103 reu\u0219easc\u0103 \u00een mod vizibil.<\/span><\/strong><br \/> \t\u2022\u00a0<strong>Securitatea na\u021bional\u0103 \u0219i guvernarea sunt str\u00e2ns legate.<\/strong>\u00a0Acest lucru este valabil \u00een toate \u021b\u0103rile \u2013 inclusiv \u00een Statele Unite ale Americii.<br \/> \t\u2022\u00a0<strong>Diferen\u021ba \u00een cazul Rom\u00e2niei este c\u0103 mizele sunt mai mari aici. Tr\u0103i\u021bi \u00eentr-un mediu ostil. Tocmai pentru c\u0103 juca\u021bi un rol crucial \u00een succesul Occidentului \u00een aceast\u0103 regiune sunte\u021bi o \u021bint\u0103 pentru for\u021bele din exterior \u2013 fie ea Rusia sau China \u2013 care ar folosi procesul neterminat al tranzi\u021biei voastre democratice \u00eempotriva voastr\u0103. Sistemul vostru imunitar trebuie s\u0103 fie chiar mai puternic dec\u00e2t cel al altor state.<\/strong><br \/> \t\u2022\u00a0<strong>Capacitatea Rom\u00e2niei de a dep\u0103\u0219i corup\u021bia este indisolubil legat\u0103 de succesul sau de e\u0219ecul nu doar ca democra\u021bie, ci ca stat.<\/strong>\u00a0Pretinde\u021bi conduc\u0103torilor dumneavoastr\u0103 o\u00a0<span style=\"text-decoration: underline;\">guvernare mai bun\u0103<\/span>\u00a0\u2013\u00a0<strong>s\u0103li de judecat\u0103 transparente, urm\u0103rirea penal\u0103 \u00een caz de mit\u0103, insistarea asupra integrit\u0103\u021bii \u0219i transparen\u021bei \u00een spa\u021biul public este unul dintre cele mai patriotice lucruri pe care rom\u00e2nii de r\u00e2nd le pot face.<\/strong><br \/> \t<strong><span style=\"text-decoration: underline;\">Tema comun\u0103 \u00een toate aceste domenii este conducerea<\/span><\/strong>\u00a0(leadership).<br \/> \tVladimir Putin \u0219i Viktor Orban au invocat diferite versiuni ale aceleia\u0219i tezei: ordinea democratic\u0103 pe care am construit-o \u00een Europa Central\u0103 dup\u0103 1989 a fost temporar\u0103 \u2013 c\u0103 aceasta poate fi contestat\u0103 \u0219i chiar \u00eenlocuit\u0103 dac\u0103 suntem dispu\u0219i s\u0103 \u00eenc\u0103lc\u0103m regulile, fie c\u0103 se utilizeaz\u0103 bani murdari, tancuri sau urne de vot.<br \/> \t<strong>Succesul Rom\u00e2niei este contra-dovada esen\u021biala a acestei teze. Rom\u00e2nia este o dovad\u0103 c\u0103 idealurile \u0219i institu\u021biile occidentale \u201cfunc\u021bioneaz\u0103\u201d \u00eentr-un moment din istorie \u00een care avem nevoie cu disperare de exemple de succes ale Occidentului la nivel mondial.<\/strong><br \/> \tG\u00e2ndi\u021bi-v\u0103 pentru o clip\u0103 la cum ar putea ar\u0103ta\u00a0<strong>viitorul Rom\u00e2niei dac\u0103 aceasta ar atinge poten\u021bialul s\u0103u maxim: al 6-lea stat ca m\u0103rime din Europa, cu 20 de milioane de oameni, si a treia cea mai mare rezerv\u0103 de gaze \u00een UE, toate acestea ca o democra\u021bie consolidat\u0103 \u00een inima sud-estului Europei, cu institu\u021bii stabile, un standard de trai \u00een cre\u0219tere, investi\u021bii stabile din Vest \u0219i un sector energetic \u00een plin\u0103 expansiune.<\/strong>Aceasta este o Rom\u00e2nie cu viziune transatlantic\u0103, ce ar fi un exemplu puternic de stabilitate, de solu\u021bii de energie \u0219i democra\u021bie \u00een fa\u021ba vecinilor s\u0103i.<br \/> \t<strong>Aceasta este Rom\u00e2nia de care are nevoie Occidentul, din punct de vedere strategic, \u00een aceste vremuri. Ne a\u0219teapt\u0103 \u00een anii urm\u0103tori o competi\u021bie geopolitic\u0103 \u0219i ideologic\u0103 global\u0103 mai cr\u00e2ncen\u0103 dec\u00e2t ne-am fi putut imagina oricare dintre noi \u00een urm\u0103 cu 25 de ani.<\/strong>\u00a0America va avea nevoie de alia\u021bi maturi care sunt capabili s\u0103 ofere securitate regiunii lor \u0219i s\u0103 modeleze succesul ordinii Vestice. Angajamentul nostru strategic \u0219i economic va fi cu at\u00e2t mai mare pentru alia\u021bii care reu\u0219esc cel mai mult \u00een aceste domenii. Cu c\u00e2t Rom\u00e2nia va avea mai mult succes, cu at\u00e2t mai mult Statele Unite vor fi prezente \u00een \u021bara \u0219i \u00een regiunea dumneavoastr\u0103.<br \/> \t<strong>Despre Rom\u00e2nia interbelic\u0103 s-a spus c\u0103 a reprezentat o \u201estare de necesitate\u201d. Aceasta este valabil \u0219i pentru Rom\u00e2nia de ast\u0103zi. Sunte\u021bi \u00eentr-o \u201estare de necesitate\u201d pentru America \u0219i pentru alian\u021ba occidental\u0103. Au fost momente \u00een istorie c\u00e2nd cel mai sigur lucru pentru Rom\u00e2nia a fost s\u0103 p\u0103streze un profil sc\u0103zut \u0219i s\u0103 ac\u021bioneze ca un stat mai mic (ne\u00eensemnat) dec\u00e2t \u00een realitate.<\/strong>\u00a0Acum nu ne afl\u0103m \u00eentr-unul din acele momente.\u00a0<strong>Acesta este un moment \u00een care rom\u00e2nii trebuie s\u0103 fie subiecte mai degrab\u0103 dec\u00e2t obiecte ale istoriei. Un moment \u00een care s\u0103 conduce\u021bi \u00een regiunea dvs. \u2013 \u00een guvernare, securitate \u0219i energie \u2013 \u00een ciuda faptului c\u0103 totul \u00een jurul vostru se mi\u0219c\u0103 \u00een direc\u021bia opus\u0103.<\/strong><br \/> \tEu cred c\u0103\u00a0<strong>Rom\u00e2nia este preg\u0103tit\u0103 pentru acest moment. Dispune\u021bi de institu\u021bii mai stabile, de resurse financiare mai mari \u0219i de alia\u021bi mai buni dec\u00e2t dispunea statul rom\u00e2n \u00een perioada interbelic\u0103. Ultimii 25 de ani au oferit toate ingredientele necesare succesului dumneavoastr\u0103. Tot ceea ce ave\u021bi nevoie acum este \u00eencrederea. Alegerea este a dumneavoastr\u0103, \u00een cele din urm\u0103. Dar Occidentul are nevoie de Rom\u00e2nia pentru a reu\u0219i, pentru viitorul vostru si pentru viitorul nostru.<\/strong><\/p>\n<hr \/>\n<p style=\"text-align: justify;\"> \t<a href=\"http:\/\/www.rumaniamilitary.ro\/mesaj-sau-avertisment-mesaj-din-sua-pentru-romania-acum-ori-niciodata\">Articolul original<\/a><\/p>\n<hr \/>\n<p style=\"text-align: justify;\"> \t\u00a0<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>\u00cen ultimul sfert de secol, Rom\u00e2nia a trecut de la stadiul uneia dintre cele mai nenorocite \u0219i mai asuprite na\u021biuni captive ale Blocului Sovietic la&hellip;<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":6873,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[27],"tags":[1414],"class_list":["post-6874","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-economie","tag-romania-dezolvare-armata-evolutie-rusia-modernizare"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/6874","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=6874"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/6874\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/6873"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=6874"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=6874"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=6874"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}