{"id":691,"date":"2012-01-29T11:45:51","date_gmt":"2012-01-29T11:45:51","guid":{"rendered":"https:\/\/noi3.org\/site\/?p=691"},"modified":"2012-01-29T11:45:51","modified_gmt":"2012-01-29T11:45:51","slug":"larry-watts-in-1989-puterea-a-fost-acaparat-de-vechii-agenti-kgb-si-gru","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/site.noi3.org\/?p=691","title":{"rendered":"Larry Watts: In 1989 Puterea a fost acaparat\u0103 de vechii agenti KGB si GRU"},"content":{"rendered":"
\n
\n
\"Dezvaluirile<\/strong><\/strong> <\/p>\n

Dezvaluirile cunoscutului autor american Larry Watts „au socat” Romania post-decembrista (preluare foto: nichitus.ro)<\/p>\n<\/p><\/div>\n

Fere\u015fte\u2010m\u0103, Doamne, de prieteni\u2026<\/strong><\/p>\n

LARRY L. WATTS a absolvit cu master Universit\u0103tile din Washington, Seattle \u015fi UCLA, av\u00e2nd \u015fi un doctorat la Umea University din Suedia. \u00centre 1990 \u015fi 1991, a condus Biroul IREX din Bucure\u015fti, iar p\u00een\u0103 \u00een 1997, a fost Senior Consultant al Project on Ethnic Relation \u015fi director al Biroului PER din Rom\u00e2nia. Din 1990, a fost consilier \u00een probleme de reform\u0103 democrat\u0103 \u015fi control asupra institutiilor statului \u015fi s-a ocupat de \u00eenfiintarea Colegiului National de Ap\u0103rare \u015fi a Consiliului pentru Minorit\u0103ti Nationale.<\/strong>
Articolele \u015fi studiile sale au ap\u0103rut \u00een \u201cStudies in Intelligence\u201d, \u201cProblems of Post\u2010Communism\u201d, \u201cArmed Forces & Society\u201d, \u201cWorld Policy Journal\u201d, \u201c European Security\u201d. co\u2010editor la \u201cGlobalization of Civil\u2010Military Relations: Democratization, Reform and Security\u201d etc. Public\u0103 \u201eReforma militar\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 \u015fi integrarea \u00een NATO\u201d, \u201eO Casandr\u0103 a Rom\u00e2niei. Ion Antonescu \u015fi lupta pentru reform\u0103 1918\u20101941\u201d \u2013 volum considerat drept cea mai bun\u0103 biografie politic\u0103 a Mare\u015falului Antonescu. Cea mai recent\u0103 carte a sa, \u201eFere\u015fte\u2010m\u0103, Doamne, de prieteni\u201d, trateaz\u0103 un subiect incendiar: r\u0103zboiul secret al sovieticilor \u015fi aliatilor loiali acestora din Pactul de la Var\u015fovia \u00eempotriva Rom\u00e2niei. Volumul monumental \u2013 795 de pagini cu aproape 3000 de note de subsol \u015fi o bibliografie de peste 800 de titluri \u2013 a produs un veritabil cutremur \u00een con\u015ftiinta publicului avizat. \u00cen el, Larry L. Watts analizeaz\u0103 r\u0103zboiul rece clandestin dus de t\u0103rile din Pactul de la Var\u015fovia cu Rom\u00e2nia. O Rom\u00e2nie pe care, \u00een cartea sa, americanul nostru o plaseaz\u0103 la \u00een\u0103ltimea \u015fi \u00een lumina adev\u0103rului istoric. Un gest at\u00e2t de a\u015fteptat\u2026<\/p>\n

Cartea dumneavoastr\u0103 \u201eFere\u015fte\u2010m\u0103, Doamne, de prieteni\u201d (Bucure\u015fti, RAO, 2011) \u00eencepe cu un citat \u015focant din Engels: \u201e[Rom\u00e2nii sunt] un popor f\u0103r\u0103 istorie\u2026 destinati s\u0103 piar\u0103 \u00een furtuna revolutiei mondiale\u2026 [Ei sunt] suporteri fanatici ai contrarevolutiei \u015fi [vor] r\u0103m\u00e2ne astfel p\u00e2n\u0103 la extirparea sau pierderea caracterului lor national […] Disparitia [lor] de pe fata p\u0103m\u00e2ntului va fi un pas \u00eenainte.\u201d Cum poate fi explicat\u0103 aceast\u0103 teribil\u0103 \u201esentint\u0103\u201d?<\/strong><\/p>\n

Engels a \u00eencercat s\u0103 identifice \u201epopoarele\u2010gunoaie\u201d pe care el le considera contrarevolutionare \u015fi trebuiau, \u00een opinia lui, s\u0103 dispar\u0103, pentru realizarea unei revolutii globale, iar scotienii, din care m\u0103 trag eu \u015fi care au luptat \u015fi ei pentru libertate, au fost la fel de desconsiderati de c\u0103tre el. Timp de un secol dup\u0103 \u00eentemeiere, Statele Unite au fost cam singura republic\u0103 democratic\u0103 din lume, Europa fiind dominat\u0103 de imperii. Dar, p\u00e2n\u0103 atunci, democratia, \u00eenc\u0103 de la aparitia ei, \u00een Grecia antic\u0103, a fost cl\u0103dit\u0103 pe spatele sclavilor. Toat\u0103 lumea \u015ftia c\u0103 Statele Unite sunt o democratie, dar, \u00een acela\u015fi timp, noi \u2013 americanii \u015fi europenii \u2013 nu am considerat c\u0103 indienii sau negrii sunt egali \u00een drepturi cu noi.
Noi, americanii, nu am \u015ftiut prea multe despre situatia Rom\u00e2niei, rom\u00e2nii fiind nerecunoscuti ca nationalitate \u015fi religie \u00een Imperiul austro-ungar. El i-a catalogat foarte ur\u00e2t pe rom\u00e2ni \u015fi a f\u0103cut un apel la uciderea lor \u00een mas\u0103. Ceea ce s-a \u015fi \u00eent\u00e2mplat, \u00een Transilvania, \u00een 1849. [Ca \u015fi \u00een Basarabia \u00een acea perioad\u0103. Politica justificativ\u0103 a Imperiului Tarist, aceea\u015fi cu cea a Imperiului Habsburgic, apoi austro-ungar, a functionat \u015fi \u00een Statele Unite, unde b\u0103\u015ftina\u015fii cuceriti prin expansiune imperialist\u0103 au fost etichetati ca inferiori, ca un pericol pentru toat\u0103 lumea.] Marx a fost de acord cu Engels, \u015fi ce au scris ei a devenit Biblie pentru Lenin si Stalin.
R\u0103zboiul secret din interiorul Pactului de la Var\u015fovia \u00eempotriva Rom\u00e2niei are r\u0103d\u0103cini mai ad\u00e2nci, rom\u00e2nii constituind o insul\u0103 de latinitate \u00eentre cele trei imperii \u00eenconjur\u0103toare \u2013 rus, habsburgic \u015fi otoman \u015fi urma\u015fele acestora.<\/p>\n

Poate fi dorinta de expansiune a puterilor \u00eenconjur\u0103toare explicatia r\u0103zboaielor de imagine duse \u00eempotriva rom\u00e2nilor \u00eencep\u00e2nd cu Evul Mediu, continu\u00e2nd cu 1848, Unirea Principatelor, r\u0103zboiul de independent\u0103, \u00eenfiintarea Rom\u00e2niei Mari, perioada inter \u2013 \u015fi postbelic\u0103?<\/strong><\/p>\n

A existat o declaratie de r\u0103zboi a lui Lenin. Nimeni nu scrie despre asta. De fapt, primul r\u0103zboi sovietic cu o alt\u0103 tar\u0103 [dup\u0103 Pacea de la Brest\u2010Litovsk], a fost cu Rom\u00e2nia, la \u00eenceputul lui 1918. Pornind de la o armat\u0103 distrus\u0103 total, Rom\u00e2nia \u015fi\u2010a creat o armat\u0103 adev\u0103rat\u0103 care a avut posibilitatea s\u0103 dezarmeze \u015fi s\u0103 alunge peste granit\u0103 trupele bol\u015fevice. Au fost mai putin de patru sute de mii de oameni \u00een armata rom\u00e2n\u0103, ba mai mult, pentru misiunea aceasta au fost utilizati doar o sut\u0103 \u015fi ceva de mii de oameni, dar ei au fost foarte bine organizati cu ajutorul francezilor \u015fi astfel au indus o mare team\u0103 \u015fi un resentiment extraordinar, o ur\u0103 teribil\u0103 printre soldatii bol\u015fevici. Sovieticii, ca \u015fi ru\u015fii \u00eenainte, au avut o atitudine de total dispret fat\u0103 de rom\u00e2ni \u015fi, \u00een consecint\u0103, aceast\u0103 abordare a fost \u00eenr\u0103d\u0103cinat\u0103 \u00een sistemul de \u00eenv\u0103t\u0103m\u00e2nt. Au practicat un \u015fovinism care justifica expansiunea lor \u00een zona Moldovei, ei pretinz\u00e2nd despre rom\u00e2ni c\u0103 sunt barbari, s\u0103lbatici \u015fi lipsiti de orice competent\u0103 \u015fi nu merit\u0103 nici un fel de drepturi. Rusul s\u0103 vin\u0103 s\u0103 bat\u0103 un cui \u00een casa ta din care s\u0103 te alunge f\u0103r\u0103 drept de apel, este o abordare caracteristic\u0103 imperiilor! Noi, americanii, ne-am purtat la fel cu indienii. \u015ei la fel s-au comportat austro-ungarii \u015fi, \u00een special, partea ungar\u0103 unde a fost \u00eenr\u0103d\u0103cinat\u0103 aceea\u015fi conceptie. Nu \u015ftiu dac\u0103 austriecii au redresat ast\u0103zi lucrurile, dar cred c\u0103 da, conform\u00e2ndu-se noilor conditii europene.
Dar, \u00een Ungaria, nu au fost reevaluate lucrurile \u015fi, din cauza aceasta, acest \u015fovinism este, \u00eenc\u0103, foarte puternic, afect\u00e2nd, chiar, politica de stat. Acum, o dat\u0103 introdus \u00een \u00eenv\u0103t\u0103m\u00e2nt, devine o teorie acceptat\u0103, pe care este foarte dificil s\u0103 o mai schimbi. \u00cen Ungaria de azi, \u00een loc s\u0103 aib\u0103 loc o reevaluare a sistemului de \u00eenv\u0103t\u0103m\u00e2nt, cum, de exemplu, s-a f\u0103cut \u00een Germania prin procesul de denazificare, este r\u0103sp\u00e2ndit\u0103 f\u0103r\u0103 ru\u015fine politica \u015fovin\u0103 antirom\u00e2neasc\u0103, iar fenomenul se extinde \u015fi \u00een Franta, pe posturile TV de stat \u00een care se vorbe\u015fte \u00eentr-un mod extremist care nu poate s\u0103 fie acceptat, ast\u0103zi, \u00eentr-o Europ\u0103 liberal\u0103.<\/p>\n

Suntem, azi, mai civilizati?<\/strong><\/p>\n

\u015eovinismul este \u00eempotriva spiritului Uniunii Europene, este scandalos \u015fi pune un mare semn de \u00eentrebare asupra tuturor abord\u0103rilor politice ale ungurilor privitoare la Rom\u00e2nia. De exemplu, p\u00e2n\u0103 recent, reprezentatul UE \u00een Moldova a fost un ungur. Dac\u0103 aceast\u0103 persoan\u0103 a fost n\u0103scut\u0103 \u015fi crescut\u0103 \u00een Ungaria, ar fi fost foarte dificil pentru ea s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 neafectat\u0103 de aceea\u015fi baz\u0103 de \u015fovinism antirom\u00e2nesc. \u015ei ce \u00eenseamn\u0103 asta pentru orice fel de abordare normal\u0103 \u015fi constructiv\u0103? Marile puteri trebuie s\u0103 ajung\u0103 la un acord \u00eentre ele. E clar c\u0103, \u00een prezent, Germania \u015fi Franta sunt foarte interesate s\u0103 aib\u0103 o relatie bun\u0103 cu Rusia. E normal, \u00eentre puterile mari, chiar \u015fi numai \u00een interesul p\u0103cii. Dar de aici \u015fi p\u00e2n\u0103 la a exclude Rom\u00e2nia, p\u00e2n\u0103 \u00een 2007, din convorbirile cu Moldova, cu care are granite comune \u015fi a c\u0103rei populatie e majoritar rom\u00e2neasc\u0103, \u015fi, apoi, s\u0103 se mai \u015fi pretind\u0103 c\u0103 Rom\u00e2nia e deja reprezentat\u0103 de un oficial al UE, originar din Ungaria, \u00een aceste convorbiri, e o glum\u0103 proast\u0103. Acest lucru trebuie subliniat, discutat, l\u0103murit. Autorit\u0103tile europene tac m\u00e2lc. Situatia \u00een sine este \u00eentoars\u0103 \u00eempotriva Rom\u00e2niei, ungurii spun c\u0103 Rom\u00e2nia e antimaghiar\u0103! Dar \u015fovinismul antirom\u00e2nesc e evident \u2013 poporul rom\u00e2n r\u0103m\u00e2n\u00e2nd un popor paria multi ani dup\u0103 c\u0103derea lui Ceau\u015fescu \u2013 e un fenomen foarte nociv care trebuie comb\u0103tut pe plan european.<\/p>\n

Cum poate fi comb\u0103tut?<\/strong><\/p>\n

Exist\u0103 dou\u0103 lucruri, aici, care au un impact puternic. Unul este acest \u015fovinism ca politic\u0103 imperial\u0103 \u00een Rusia Tarist\u0103 \u015fi Austro-Ungaria care a fost preluat\u0103 de Uniunea Sovietic\u0103 \u015fi respectiv de Ungaria \u015fi n-a fost schimbat\u0103 nici dup\u0103 \u201889. Aceasta este o mentalitate, nu un complot, din cauz\u0103 c\u0103 oamenii nu creeaz\u0103 aceast\u0103 imagine, nu falsific\u0103 lucrurile intentionat, ei cred asta. Aceste idei le sunt inculcate prin \u015fcoal\u0103. \u015ei Kossuth este prezentat, de exemplu, ca un erou democrat, dar nu se scrie \u00een c\u0103rtile lor de istorie despre \u015fovinismul lui. Kossuth care a aruncat asupra rom\u00e2nilor anatema de a fi ni\u015fte uciga\u015fi care au luptat \u00eempotriva revolutiei, cu Avram Iancu \u015fi cu toti ceilalti. E foarte greu s\u0103 \u00eenl\u0103turi asemenea mentalit\u0103ti. Vreau s\u0103 \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fesc o experient\u0103 personal\u0103. Eram la liceu, \u00een anii \u201870, c\u00e2nd \u00een \u015fcoala primar\u0103 \u015fi secundar\u0103 ni se spunea c\u0103 numai noi, americanii, proveniti din europenii colonizatori, noi am civilizat continentul America de Nord. De fapt, multi coloni\u015fti au ucis indieni. Am crescut cu aceste idei denaturate, \u00een \u015fcoal\u0103 erau jocuri cu cowboy \u015fi cu indieni \u015fi toat\u0103 lumea voia s\u0103 fie cowboy. Acum istoria este prezentat\u0103 \u00een \u015fcoal\u0103 mai aproape de adev\u0103r. La \u00eenceput, am avut un mare resentiment fat\u0103 de cei care credeam c\u0103 vor s\u0103-mi distrug\u0103 aceste icoane ale copil\u0103riei mele. Nu e u\u015for s\u0103 schimbi o mentalitate. \u00cemi imaginez c\u00e2t de dificil ar fi pentru unguri s\u0103 g\u00e2ndeasc\u0103 despre Kossuth ca despre un criminal, din cauz\u0103 c\u0103 el este o icoan\u0103 pentru ei. Este un erou \u015fi pentru ei \u015fi pentru diaspora din Statele Unite, multe organizatii primind numele lui, iar mentalit\u0103tile, repet, nu se schimb\u0103 u\u015for. \u015eovinismul trebuie eradicat din sistemul de \u00eenv\u0103t\u0103m\u00e2nt de oriunde. Asta nu este istorie, ci politic\u0103 european\u0103. E o chestiune care trebuie abordat\u0103 deschis. Adev\u0103rul este c\u0103 t\u0103rile din Pactul de la Var\u015fovia au conlucrat \u00eempotriva Rom\u00e2niei, \u00eenc\u0103 din anii \u201860 \u015fi \u00een anii \u201870-\u201980, au continuat \u00eentr-un mod foarte nociv, prin serviciile lor de informatii p\u00e2n\u0103 \u00een \u201891, singura schimbare a fost \u00een ceea ce prive\u015fte Cehoslovacia \u00een \u201890.<\/p>\n

Dedicati \u00een cartea dumneavoastr\u0103 o ampl\u0103 analiz\u0103 faptului c\u0103 Gheorghe Gheorghiu-Dej a reu\u015fit scoaterea trupelor sovietice de pe teritoriul t\u0103rii \u015fi a dus o politic\u0103 national\u0103, contracar\u00e2nd \u015fi strategia revizionist\u0103 a Budapestei. Dar, pe vremea lui, \u201elupta de clas\u0103\u201d a provocat multe victime. Care e imaginea corect\u0103 a lui Gheorghiu\u2010Dej \u00een istoria Rom\u00e2niei?<\/strong><\/p>\n

Perioada Dej poate fi \u00eemp\u0103rtit\u0103 \u00een partea de dinaintea \u015fi de dup\u0103 sf\u00e2r\u015fitul lui Stalin. Prima perioad\u0103 nu a fost sub controlul rom\u00e2nilor. Asta nu este o scuz\u0103. Nu numai c\u0103 au fost 700 000 de militari sovietici postati \u00een Rom\u00e2nia \u00een 1946 \u015fi nu numai c\u0103 a dominat echipa cominternist\u0103, Pauker, Luca, Georgescu, dar au lucrat aici multi ofiteri sovietici, Bodnarenko, Pintilie, Sergiu Nicolau (Serghei Nikonov) Nicolski, etc. \u2013 Nikonov, de exemplu, a fost \u015feful informatiilor externe pus de sovietici \u015fi sotia lui care a fost secretara lui Gheorghiu\u2010Dej, \u015feful g\u0103rzii de corp \u015fi \u015feful de cabinet, chiar \u015fi \u015foferul lui Dej, toti erau NKVD\u2010i\u015fti. Se poate conchide c\u0103 el nu a avut prea mult spatiu de manevr\u0103. Asupra lui Dej au avut loc mai multe atentate. Nu se \u015ftie dac\u0103 \u00eent\u00e2mplarea din noiembrie 1957, a fost sau nu un atentat, c\u00e2nd un avion IL 14, av\u00e2nd la bord o delegatie a PMR ce zbura la Moscova pentru a participa la aniversarea Marii Revolutii Socialiste din Octombrie, s-a pr\u0103bu\u015fit la aterizare pe Aeroportul Vnukovo, la ora 17.48, din cauza unei \u201eerori de pilotaj\u201d. Au murit ministrul de externe Grigore Preoteasa \u015fi trei membri ai echipajului. Ceilalti pasageri au suferit r\u0103ni grave. Nicolae Ceau\u015fescu, secretar al CC al PMR, a fost mai norocos. Dej s-a retras \u00een ultima clip\u0103, ne mai \u00eembarc\u00e2ndu-se \u00een avionul rusesc cu care trebuia s\u0103 ajung\u0103 la Moscova. Situatia era foarte proast\u0103, aviatia \u015fi flota erau sub control sovietic total. Alt\u0103dat\u0103, din ordinul lui Hrusciov avionul sovietic \u00een care se afla Dej, a fost deviat deasupra Chinei, f\u0103r\u0103 aprobarea acestei t\u0103ri. China a fost c\u00e2t pe ce s\u0103 doboare avionul. Hrusciov urm\u0103rea s\u0103 scoat\u0103 Rom\u00e2nia din joc pentru c\u0103 Rom\u00e2nia avea relatii bune cu Mao \u015fi, \u00een acela\u015fi timp s\u0103 arate lumii c\u00e2t de barbar era liderul chinez.<\/p>\n

A fost, Dej, un personaj at\u00e2t de complex?<\/strong><\/p>\n

Ca \u015fi vremurile. \u00cen prima parte a conducerii lui, erau foarte putine \u015fcoli, analfabetismul era \u00een floare, sistemul de s\u0103n\u0103tate era precar, s\u0103r\u0103cia era mare \u015fi el a devenit un fel de erou muncitoresc. Specialist \u00een provoc\u0103ri, a petrecut ani de zile \u00een \u00eenchisori. Dar, pentru supravietuirea \u00een Comintern, mai trebuia \u00eendeplinit\u0103 o conditie: s\u0103 fii mereu gata de tr\u0103dare, dac\u0103 Stalin a spus altceva, fat\u0103 de ce spusese ieri sau chiar cu 5 minute \u00eenainte, s\u0103 adopti noua directiv\u0103, lichelismul fiind instrumentul puterii. Problema cu Dej a fost c\u0103, de\u015fi el nu d\u0103dea \u00eenapoi de la abordarea f\u0103r\u0103 mil\u0103 a realit\u0103tii, lichea nu a fost. \u015ei el \u015fi Ceau\u015fescu erau s\u0103-\u015fi piard\u0103 viata \u00een atentatele puse la cale de sovietici din cauza asta. Dej a fost fortat s\u0103 \u00eel denunte pe Tito ca uciga\u015f. El a fost omul care a declarat c\u0103 vrea s\u0103 fie mediator \u00eentre Tito \u015fi Stalin. Apoi, cam la un an de zile, era c\u00e2t pe ce s\u0103 fie eliminat. A avut abilit\u0103ti diplomatice \u00een medierea dintre China \u015fi Uniunea Sovietic\u0103. El, \u015fi alti rom\u00e2ni, au avut abilitatea s\u0103 fac\u0103 abstractie de interesul lui, de interesul rom\u00e2nesc, c\u00e2nd era angajat \u00een mediere, acesta fiind unul din secretele reu\u015fitei. Gheorghiu Dej a avut o orientare rom\u00e2neasc\u0103, national\u0103, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103. El s-a g\u00e2ndit la Rom\u00e2nia ca la tara lui \u015fi la poporul rom\u00e2n ca la poporul lui.
Altii, cei din Comintern, Pauker, Luca, Chi\u015finevski au fost orientati spre proletariatul internationalist, spre Uniunea Sovietic\u0103 \u015fi, de aceea, ei nu au reprezentat Rom\u00e2nia. \u015ei dac\u0103 acest lucru merit\u0103 s\u0103 fie recompensat cu admiratie sau recunoa\u015ftere, Dej a c\u00e2\u015ftigat, cu toate enormit\u0103tile care au fost comise \u00een perioada nationaliz\u0103rii \u015fi colectiviz\u0103rii fortate. Grigore Preoteasa a fost cel care, \u00een sesiunea plenar\u0103 a Natiunilor Unite din 3 Decembrie 1956, declara: \u201eGuvernul rom\u00e2n acord\u0103 dreptul de azil politic pre\u015fedintelui de consiliu Imre Nagy \u015fi grupului s\u0103u\u201d.
Imre Nagy a fost prizonier privilegiat la Snagov, fiind detinut \u00eentr-o vil\u0103 frumoas\u0103. Avea conditii bune \u015fi chiar costume f\u0103cute la comand\u0103, iar rom\u00e2nii au \u00eencercat s\u0103-i asigure o viat\u0103 foarte acceptabil\u0103, chiar sub control sovietic. Preoteasa ajunsese la un acord cu ONU ca Crucea Ro\u015fie s\u0103-l viziteze pe Nagy, dar sovieticii s-au opus. Preoteasa a intrat \u00een dizgratia lor. Deci, faptul c\u0103 \u015fi-a pierdut viata poate s\u0103 fi fost mai mult dec\u00e2t un accident. Dup\u0103 \u201862, Rom\u00e2nia a \u00eencetat s\u0103 mai depind\u0103 de sovietici pe linie de aviatie \u015fi echipaje \u015fi a construit sau cump\u0103rat avioane \u015fi a preg\u0103tit piloti cu ajutorul englezilor \u015fi al altor t\u0103ri occidentale. \u00cen 1971, Brejnev declara: \u201eCeau\u015fescu a mers prea departe. El conduce lupta \u00eempotriva noastr\u0103 \u015fi reprezint\u0103 obstructia fundamental\u0103 \u00een calea liniei noastre. (\u2026) Tot \u00een 1971, la Conferinta de la Crimeea, Kadar acuza: \u201eCeau\u015fescu ne\u2010a abandonat \u00eentotdeauna (\u2026), a tr\u0103dat pozitia comun\u0103\u201c.<\/p>\n

Opozitia Rom\u00e2niei la invadarea Prag\u0103i, \u00een \u201868, tratativele cu China, cu America, apoi politica fat\u0103 de Israel \u015fi de t\u0103rile arabe au fost ele considerate la justa lor valoare?<\/strong><\/p>\n

Toate aceste performante pozitive ale Rom\u00e2niei au fost sistematic subminate de \u201eprieteni\u201d. Politica exceptional\u0103 a Rom\u00e2niei \u00een Orientul Apropiat, de pild\u0103. Ceau\u015fescu a fost convins p\u00e2n\u0103 \u00een m\u0103duva oaselor c\u0103, de fapt, el poate s\u0103 aduc\u0103 o contributie important\u0103 \u00een problema aceasta. Yossif Govrin a scris despre aceast\u0103 politic\u0103 pro-israelian\u0103. El a cunoscut foarte clar situatia din Rom\u00e2nia, fiind director al Departamentului Europa de Est din Ministerul de Externe al Israelului din \u201879 p\u00e2n\u0103 \u00een \u201885, dup\u0103 care a fost ambasadorul Israelului \u00een Rom\u00e2nia p\u00e2n\u0103 \u00een \u201889. Unul dintre lucrurile cele mai importante care trebuie luate \u00een considerare despre Ceau\u015fescu este faptul c\u0103, Rom\u00e2nia a fost singurul stat din blocul comunist care a \u00eentretinut relatii diplomatice \u015fi economice cu Israelul \u015fi singurul din acest bloc care nu le-a \u00eentrerupt niciodat\u0103, fapt care i-a conferit lui Nicolae Ceau\u015fescu o pondere deosebit\u0103 \u00een politica extern\u0103 a Israelului \u015fi, \u00een genere, a occidentului. Pe plan strategic, acest aspect este foarte important. Din cauza politicii lui Ceau\u015fescu, \u201eprietenii\u201d din est au denigrat total Rom\u00e2nia. Dar, exact \u00een mijlocul revolutiei din 1989, la 24 decembrie, \u00een paginile ziarului \u201eThe Washington Post\u201d \u00een care toti \u015fefii de stat se refereau la tiranul s\u00e2ngeros \u015fi monstrul Ceau\u015fescu, Shimon Peres a scris c\u0103, pentru Israel, nu este a\u015fa de u\u015for s\u0103 fac\u0103 astfel de consideratii din cauz\u0103 c\u0103, chiar dac\u0103 omul a fost un tiran pe plan intern, pe plan international el a fost omul p\u0103cii. Acest lucru e interesant din dou\u0103 motive. Nu at\u00e2t prin ceea ce a spus despre Ceau\u015fescu, ci prin ceea ce a spus despre relatiile dintre Israel \u015fi Rom\u00e2nia. Relatia rom\u00e2no-israelian\u0103 a fost puternic\u0103, decenii de-a r\u00e2ndul. Nu numai datorit\u0103 rolului de mediator jucat de Rom\u00e2nia, ci \u015fi din cauza sprijinului pe care Israelul l-a oferit t\u0103rii dumneavoastr\u0103. Pe la \u00eenceputul anilor \u201880, Ceau\u015fescu a pierdut sprijinul americano-evreiesc, dar nu a pierdut sprijinul Israelului.<\/p>\n

Mentionati \u00een carte c\u0103 r\u0103zboiul contra Rom\u00e2niei a fost dus de KGB p\u00e2n\u0103 t\u00e2rziu, prin 1995. A\u015fa cum \u00een secolul al XVI-lea \u201elegenda neagr\u0103\u201d propagat\u0103 de inamicii Spaniei a \u00eenv\u0103luit aceast\u0103 tar\u0103, cre\u00e2ndu-i imaginea de simbol al represiunii, obscurantismului intolerantei religioase \u015fi \u00eenapoierii intelectuale \u015fi artistice (!), tot a\u015fa o legend\u0103 neagr\u0103 \u00eenv\u0103luie, ast\u0103zi, Rom\u00e2nia. Sunt semne vizibile c\u0103 acest r\u0103zboi de imagine contra t\u0103rii noastre este dus \u015fi \u00een prezent. Ne \u00eentreb\u0103m, retoric, de ce \u015fi de c\u0103tre cine?<\/strong><\/p>\n

\u00cen 1989, noi americanii, am realizat primele leg\u0103turi cu serviciile de informatii din Europa de est, noi av\u00e2nd foarte putini oameni \u00een zon\u0103 \u015fi \u00een special \u00een Balcani, primul contact fiind cu serviciile ungare. Ei ne-au oferit informatii deloc favorabile rom\u00e2nilor. \u015ei apoi, \u00een \u201890 \u015fi \u201891, am creat acelea\u015fi leg\u0103turi cu Polonia, cu Cehia, cu Bulgaria dar nu \u015fi cu Rom\u00e2nia care era v\u0103zut\u0103 \u00een continuare ca un inamic. Partial, cel putin. De ce? Din cauz\u0103 c\u0103 noi am primit informatii de la ei c\u0103 Rom\u00e2nia ne este inamic, iar noi n-am avut sursele noastre, singura surs\u0103 pe care am avut-o din 1989 p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul lui \u201892 fiind reprezentantul CIA la Bucure\u015fti, Harold James Nicholson, care a fost depistat, mai t\u00e2rziu, ca agent sovietic!
\u00cen aprilie \u201892, c\u00e2nd a fost numit director la SIE, Ioan Talpe\u015f, primul \u015fef de servicii care n-a avut leg\u0103tur\u0103 cu fosta Securitate, a deschis relatiile cu americanii \u015fi prima sa vizit\u0103 \u00een Statele Unite a fost \u00een martie \u201893. Atunci, directorul FBI a ridicat problema: De ce ai sute de agenti aici \u00eempotriva noastr\u0103? \u015ei Talpe\u015f a fost surprins fiindc\u0103 el a \u015ftia foarte bine c\u0103 Rom\u00e2nia nu a avut mai mult de 12 agenti sub acoperire \u00een Statele Unite \u00een ultimii 25 de ani. O tar\u0103 ca Rom\u00e2nia nu poate avea sute de agenti sub acoperie, este enorm. Nici Statele Unite nu au avut at\u00e2t de multi agenti \u00een Uniunea Sovietic\u0103, \u00een timpul r\u0103zboiului rece! Sovieticii \u015fi alti membri ai Pactului de la Var\u015fovia au folosit pretextul agentilor rom\u00e2ni acoperiti ca s\u0103 compromit\u0103 Rom\u00e2nia \u00een Statele Unite. \u015ei lucrurile au mers a\u015fa pe mai departe, iar acest lucru ap\u0103rea \u015fi \u00eentr-un manual pentru Departamentul de Ap\u0103rare al SUA \u00een 1996 unde se mentiona c\u0103 Rom\u00e2nia \u015fi China au r\u0103mas inamici ai intereselor economice americane. \u00cen \u201896! Iar dup\u0103 \u201891, dup\u0103 pr\u0103bu\u015firea Uniunii Sovietice, c\u00e2nd serviciile de informatii au fost reformate partial, toti au intrat \u00eentr-un fel de competitie \u00eentre egali pentru sursele de asistent\u0103 din occident. \u015ei ei au conlucrat, \u00een toat\u0103 perioada r\u0103zboiului rece, pentru excluderea Rom\u00e2niei. Dar, de data asta, nu le mai dicta Moscova, ci doar interesul lor propriu, lucru foarte nociv pentru Rom\u00e2nia, lucru necunoscut \u015fi ne\u00eenteles de occident.<\/p>\n

Care a fost rolul serviciilor secrete str\u0103ine, al agentilor KGB \u015fi urma\u015filor lor \u00een ratarea \u201erevolutiei\u201d rom\u00e2ne din 1989?<\/strong><\/p>\n

\u00cen Rom\u00e2nia de dup\u0103 \u201889 a existat linia gorbaciovist\u0103 care nu a vut intervente militar\u0103, a fost linia GRU care a fost preg\u0103tit\u0103 pentru interventia militar\u0103 \u015fi paramilitar\u0103 \u015fi a fost linia KGB-ist\u0103, de asemenea, preg\u0103tit\u0103 pentru interventia militar\u0103 sau paramilitar\u0103. Puterea a fost acaparat\u0103 de vechii agenti sovietici \u00eenl\u0103turati de Ceau\u015fescu. \u015ei a ap\u0103rut, Nicolae Militaru, de unde? Un t\u00e2n\u0103r ofiter anuntat, pur \u015fi simplu, la Televiziune, numirea lui Militaru drept comandant al armatei. De c\u0103tre cine?! \u015ei Militaru a reactivat o multime de oameni care au fost preg\u0103titi \u00een Uniunea Sovietic\u0103. De zece ani de zile nu mai fusese nimeni la v\u00e2rful armatei preg\u0103tit \u00een Uniunea Sovietic\u0103. Fuseser\u0103 \u00eenl\u0103turati. Si acum ei au ap\u0103rut din nou, \u015feful de stat major, la informatii militare, la Interne \u015fi multi altii, toti preg\u0103titi de sovietici. \u015ei tot atunci au fost adu\u015fi \u015fi Doicaru \u015fi Caraman. Securitatea a fost desfiintat\u0103, ceea ce a fost o mare gre\u015feal\u0103. Aceea\u015fi gre\u015feal\u0103 am f\u0103cut-o noi, americanii, \u00een Irak. Dac\u0103 procedezi a\u015fa, pierzi controlul evenimentelor. \u00cen Polonia, \u00een Ungaria, \u00een Cehia, \u00een Bulgaria s-a negociat cu \u201ecei vechi\u201d \u015fi nu a fost nici o problem\u0103. Ei au r\u0103mas \u00een serviciu, nu a fost nici un proces, procese au fost numai aici, \u00een Rom\u00e2nia, \u015fi totu\u015fi unii au spus c\u0103 nu au fost destul de multe procese. Dar dac\u0103 fac o comparatie cu alte tari, Rom\u00e2nia a fost singura tar\u0103 \u00een care au avut loc astfel de procese \u015fi \u00een care manipularea mediatic\u0103 a functionat masiv.<\/p>\n

Este o ipotez\u0103 conform c\u0103reia Karoly Kiraly ar fi putut fi agent sovietic. Se spune c\u0103 el ar fi unul din p\u0103pu\u015farii evenimentelor de la T\u00e2rgu-Mure\u015f din martie 1990. Dar fenomenul Piata Universit\u0103tii, multiplele mineriade au fost manipul\u0103ri ruse\u015fti?<\/strong><\/p>\n

Karoly Kiraly e plauzibil s\u0103 fi fost agent sovietic. A fost, nu o dat\u0103, \u00een URSS. A fost la studii acolo. \u015ei, mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, c\u00e2nd Gorbaciov a venit aici \u00een \u201887 \u015fi Karoly Kiraly era consemnat la domiciliu, Gorbaciov a trimis o ma\u015fin\u0103 de la Ambasada sovietic\u0103 la T\u00e2rgu-Mure\u015f, l-a luat la receptia la care a fost \u015fi Ceau\u015fescu \u015fi, \u00een timpul acestei receptii, a stat de vorb\u0103 cu Kiraly vreo zece minute. \u015ei dup\u0103 asta Kiraly a fost dus cu o ma\u015fin\u0103 sovietic\u0103 din nou la T\u00e2rgu-Mure\u015f. Nu mai este nici o \u00eendoial\u0103, el a fost omul sovieticilor. Ar fi foarte folositoare o abordare istoric\u0103 \u015fi nu polemic\u0103 despre ce s-a \u00eent\u00e2mplat \u00een martie 1990. Toate acestea au putut fi date pe fat\u0103 abia dup\u0103 2000, din ceea ce s-a putut recupera din arhivele ultrasecrete ale RDG, apoi din arhivele URSS, gratie lui Boris Elt\u00een care a permis accesul la documente, o vreme. Un volum uria\u015f de documente r\u0103m\u00e2ne, \u00eens\u0103, sub aceea\u015fi lespede grea a traditionalei conspirativit\u0103ti \u015fi ipocrizii.<\/p>\n

Care arhive r\u0103m\u00e2n ferecate \u00een continuare? De ce?<\/strong><\/p>\n

Arhivele foste sovietice au r\u0103mas blocate. Ru\u015fii au deschis temporar accesul la ele \u00eentre \u201891-\u201d92. \u015ei chiar \u015fi atunci, accesul la documentele rom\u00e2ne\u015fti a fost dificil. Este o poveste, aici, foarte interesant\u0103 care sugereaz\u0103 c\u00e2t de important\u0103 a fost Rom\u00e2nia pentru ei. Au fost create trei arhive pentru depunerea documentelor luate de sovietici de la guvernele \u015fi statele inamice \u00een perioada celui de-al doilea r\u0103zboi mondial: polonez, francez \u015fi rom\u00e2n. Aceste arhive au fost \u00eenchise. Dup\u0103 c\u00e2tiva ani, arhivele rom\u00e2ne\u015fti au fost \u00eemp\u0103rtite, o parte la Ministerul de Interne al Uniunii Sovietice, o alta la Ministerul de Externe, o parte a fost predat\u0103 Moldovei Sovietice, Ucrainei, o alt\u0103 parte a fost \u00eenchis\u0103 \u00een arhivele KGB, fenomenul e foarte interesant. Nu a\u015fa s-a \u00eent\u00e2mplat cu arhivele poloneze sau franceze care au r\u0103mas \u00eentr\u2010un bloc. Aceast\u0103 \u00eemp\u0103rtire a \u00eengreunat orice fel de reconstituire. Consider c\u0103 asta au intentionat. \u00cen plus, exist\u0103 arhive ale Ungariei, Poloniei, Cehoslovaciei care nu au fost declasificate. Sovieticii au mers prin toate arhivele t\u0103rilor fostului Pact de la Var\u015fovia, cu acordul guvernelor lor, pentru a extrage orice document care apart nea serviciilor sovietice. Partial, ne-am folosit de arhivele Mitrohin \u015fi Gordievski \u015fi mai putin de ceea ce a fost spus de Kalughin. Am folosit arhivele STASI pe care ru\u015fii nu au reu\u015fit s\u0103 pun\u0103 m\u00e2na \u015fi Statele Unite au g\u0103sit acolo dosarul de agenti, cam 13.000 de agenti, dar \u015fi mii de saci de documente t\u0103iate care au r\u0103mas \u00een Germania \u015fi sunt pe cale s\u0103 fie reconstituite \u00een Comisia Federal\u0103. Cel mai bine ar fi dac\u0103 s-ar publica pe internet. Mai exist\u0103, despre Rom\u00e2nia, o multime de documente \u00een Moldova \u015fi \u00een Ucraina, dar care nu sunt \u00eenc\u0103 declasificate.<\/p>\n

Este aceast\u0103 carte o reparatie moral\u0103 la loviturile de imagine date Rom\u00e2niei? Ce urmeaz\u0103?<\/strong><\/p>\n

Chiar dac\u0103, dup\u0103 pre\u015fedintele Johnson, pozitia extrem de curajoas\u0103 a Rom\u00e2niei \u00een criza rachetelor din Cuba nu a mai fost f\u0103cut\u0103 cunoscut\u0103, serviciile nu obi\u015fnuiesc s\u0103 \u00ee\u015fi revizuiasc\u0103 pozitia din trecut. Acest lucru tine de a\u015fa-zisa patologie organizational\u0103. Este vorba despre cuno\u015ftintele deficitare referitoare la adev\u0103rata politic\u0103 extern\u0103 a Rom\u00e2niei, despre efectul campaniei intense de dezinformare duse de t\u0103rile Pactului de la Var\u015fovia \u00eempotriva t\u0103rii dumneavoastr\u0103. Dup\u0103 \u201889, v\u0103lul \u201elegendei negre\u201d a continuat s\u0103 se \u00eendeseasc\u0103, scopul fiind \u00eens\u0103 altul, rivalitatea lor cu Rom\u00e2nia \u00een relatia cu occidentul. Fo\u015ftii \u201eprieteni\u201d din Pactul de la Var\u015fovia au scos Rom\u00e2nia din joc. Ei sunt, ast\u0103zi, bunii europeni\u2026 \u015ei \u00een Orientul apropiat, Rom\u00e2nia e lipsit\u0103 azi, de orice \u015fanse din cauz\u0103 c\u0103 ei au reu\u015fit s\u0103 o izoleze. Am conceput cartea aceasta ca o introducere pentru o nou\u0103 carte despre perioada de dup\u0103 \u201889, dar am ajuns numai la nivelul anului 1978 din cauza faptului c\u0103, dac\u0103 aproape 800 pagini sunt cam mult, aceste 1.500 pagini care au fost deja scrise atunci ar fi fost mult prea voluminoase. Astfel, am publicat o prim\u0103 jum\u0103tate. Continutul celei de\u2010a doua c\u0103rti, care sper c\u0103 va aduce noi l\u0103muriri, va ajunge p\u00e2n\u0103 \u00een decembrie 1989.<\/p>\n

Ne dorim numai prieteni ca dumneavoastr\u0103!<\/strong><\/p>\n

Fragment din cartea \u201eAnamnesis\u201d a autoarei Irina Airinei<\/strong><\/p>\n<\/p><\/div>\n<\/p><\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Dezvaluirile cunoscutului autor american Larry Watts „au socat” Romania post-decembrista (preluare foto: nichitus.ro) Fere\u015fte\u2010m\u0103, Doamne, de prieteni\u2026 LARRY L. WATTS a absolvit cu master Universit\u0103tile…<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[32],"tags":[336,333,335,334],"class_list":["post-691","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-istorie","tag-336","tag-larry","tag-lovitura","tag-prieteni"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/691","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=691"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/691\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=691"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=691"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=691"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}