{"id":6935,"date":"2015-11-25T15:08:41","date_gmt":"2015-11-25T15:08:41","guid":{"rendered":"https:\/\/noi3.org\/site\/?p=6935"},"modified":"2015-11-25T15:08:41","modified_gmt":"2015-11-25T15:08:41","slug":"ciocnirea-civilizatiilor-reeditarea-razboiului-din-crimeea","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/site.noi3.org\/?p=6935","title":{"rendered":"Ciocnirea civiliza\u021biilor \u2013 reeditarea r\u0103zboiului din Crimeea"},"content":{"rendered":"

\t\"clash_of_civilizations\"<\/span><\/p>\n

\tAsist\u0103m, \u00een anul 2015, la o schimbare de abordare \u00een plan geopolitic la nivel macro. Dac\u0103 p\u00e2n\u0103 acum am fost obi\u0219nui\u021bi cu interven\u021bii militare ale unor state sau coali\u021bii \u00een state f\u0103r\u0103 for\u021b\u0103 militar\u0103 redutabil\u0103, sub diferite argumente (care mai de care mai nerealiste), \u00een acest moment, sunt mai mul\u021bi actori politici \u0219i militari majori implica\u021bi \u00een ceea ce speciali\u0219tii numesc \u201dcriza refugia\u021bilor\u201d.<\/span><\/p>\n

<\/p>\n

\t\"clash_of_civilizations\"<\/span><\/p>\n

\tAsist\u0103m, \u00een anul 2015, la o schimbare de abordare \u00een plan geopolitic la nivel macro. Dac\u0103 p\u00e2n\u0103 acum am fost obi\u0219nui\u021bi cu interven\u021bii militare ale unor state sau coali\u021bii \u00een state f\u0103r\u0103 for\u021b\u0103 militar\u0103 redutabil\u0103, sub diferite argumente (care mai de care mai nerealiste), \u00een acest moment, sunt mai mul\u021bi actori politici \u0219i militari majori implica\u021bi \u00een ceea ce speciali\u0219tii numesc \u201dcriza refugia\u021bilor\u201d.<\/span><\/p>\n

\tAc\u021biunile ISIS din Orientul Mijlociu au fost elementul declan\u0219ator pentru cea mai mare migra\u021bie din ultimii 50 de ani. De\u0219i pare c\u0103 valul de imigran\u021bi este o problem\u0103 \u00een sine, migra\u021bia nu este dec\u00e2t un element pe marea tabl\u0103 de \u0219ah a lumii, \u00een care marile puteri fac jocurile \u00een func\u021bie de interesele proprii.<\/p>\n

\tStatele Unite \u00ee\u0219i doresc men\u021binerea puterii \u00een Orientul Mijlociu \u0219i semnarea acordului TTIP cu Uniunea European\u0103. Uniunea European\u0103 este excedat\u0103 de valul de imigran\u021bi \u0219i se teme de cre\u0219terea periocolului terorist. Rusia \u0219i Turcia reediteaz\u0103 R\u0103zboiul Crimeei iar Iranul \u0219i Israelul \u00eencearc\u0103 s\u0103 ob\u021bin\u0103 c\u00e2t mai multe beneficii din ac\u021biunile marilor puteri \u00een Orientul Mijlociu.<\/span><\/p>\n

\tPolitica european\u0103 \u201dRussia first\u201d promovat\u0103 de Germania \u0219i Fran\u021ba<\/strong><\/span><\/p>\n

\t\u00centerven\u021bia rus\u0103 \u00een Ucraina \u0219i alipirea Crimeei au dus la sanc\u021biuni economice impuse de SUA \u0219i UE pentru Federa\u021bia Rus\u0103. Dac\u0103 Statele Unite au avut de c\u00e2\u0219tigat din aceast\u0103 mi\u0219care, Uniunea European\u0103, mai exact Fran\u021ba \u0219i Germania, au fost marii perdan\u021bi, deoarece schimburile comerciale cu Rusia reprezentau un procent \u00eensemnat din economie.<\/span><\/p>\n

\tDiscursul Pre\u0219edintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, care a \u00eendemnat la normalizarea rela\u021biilor cu Rusia a demonstrat c\u0103 Uniunea European\u0103 nu mai dore\u0219te s\u0103 aib\u0103 pierderi economice din cauza divergen\u021belor ruso-americane \u0219i c\u0103 este gata s\u0103 renun\u021be la sanc\u021biuni. \u00cen acest context, Tratatul de Liber Schimb UE-SUA este ca \u0219i mort, ceea ce spulber\u0103 speran\u021bele multor companii americane cu privire la pia\u021ba comun\u0103 americano-european\u0103.<\/span><\/p>\n

\tCum folosesc SUA \u0219i Turcia comunitatea turco-musulman\u0103 din Germania<\/strong><\/span><\/p>\n

\tPentru a relansa jocul, Statele Unite apeleaz\u0103 la Turcia, singura putere militar\u0103 \u0219i economic\u0103 din Europa care poate concura, fie \u0219i teoretic, cu Uniunea European\u0103 \u0219i Rusia. De\u0219i rela\u021biile dintre Rusia \u0219i Turcia p\u0103reau foarte bune, anexarea Crimeei de c\u0103tre Rusia nu fost v\u0103zut\u0103 bine la Ankara iar interven\u021bia din Siria cu at\u00e2t mai pu\u021bin. \u00cen acest context, Rela\u021biile SUA \u2013 Turcia au crescut \u00een intensitate, dar nu pe filiera NATO, cum era normal, ci din dorin\u021ba celor dou\u0103 state de a c\u00e2\u0219tiga influen\u021b\u0103.<\/span><\/p>\n

\tTurcia are un ghimpe \u00eempotriva UE deoarece nu a fost acceptat\u0103 de Uniune, \u00een mare parte, din cauza religiei musulmane. \u00cen acest moment, c\u00e2nd populula\u021bia musulman\u0103 din Europa este \u00een cre\u0219tere, iar \u00een Germania minoritatea turc\u0103 atins apropape 5%, administra\u021biile de la Ankara \u0219i Washington \u0219i-au dat seama de factorul ridicat de presiune pe care \u00eel au \u00een Europa. Statele Unite, cu ajutorul Turciei, \u201dghideaz\u0103\u201d sutele de mii de imigran\u021bi din Orientul Mijlociu c\u0103tre statele dezvoltate ale Europei (cu prec\u0103dere Germania) folosindu-se de criza din Siria pentru a \u201dinvada\u201d Europa. Num\u0103rul musulmanilor este \u00een cre\u0219tere la nivel european, iar cel mai important \u0219i apropiat stat musulman de Europa este Turcia, astfel este evident\u0103 anvergura pe care o va c\u0103p\u0103ta Erdogan \u00een Europa \u0219i \u00een Orientul Mijlociu. Prin sprijinirea Turciei, Statele Unite \u00ee\u0219i asigur\u0103 influen\u021ba \u00een Europa (adoptarea TTIP) \u0219i scade pericolul unei prietenii solide Germania-Rusia.<\/span><\/p>\n

\tSe prefigureaz\u0103 un r\u0103zboi cu tent\u0103 religioas\u0103<\/strong><\/span><\/p>\n

\tR\u0103zboiul Crimeei din 2015 are foarte multe similitudini cu cel din secolul XIX. \u00cen 1853 au intrat \u00een lupt\u0103 Imperiul \u021aarist (Rusia de azi) \u00eempotriva Imperiului Otoman (Turcia), \u00eempotriva Imperiului Englez, Fran\u021bei \u0219i Sardiniei (o parte din teritoriul Italiei de azi). Practic, ultimul r\u0103zboi religios. \u00cen 2015 asist\u0103m la o reeditare \u00een care state cre\u0219tine sunt aliate cu Turcia \u00eempotriva Rusiei.<\/span><\/p>\n

\tInterven\u021bia Rusiei din Siria, \u00eempotriva ISIS are ca scop \u0219i protejarea cre\u0219tinilor din acea zon\u0103, pe care SUA \u0219i Occidentul pare c\u0103 i-au uitat. La fel ca \u00een r\u0103zboiul din 1853, Rusia cre\u0219tin\u0103 se erijeaz\u0103 \u00een protectorul cre\u0219tinilor din Estul Europei, iar conflictul prime\u0219te o puternic\u0103 \u00eenc\u0103rc\u0103tur\u0103 religioas\u0103.<\/span><\/p>\n

\tPe l\u00e2ng\u0103 ac\u021biunile Rusiei, num\u0103rul mare de imigran\u021bi musulmani care vin \u00een Europa, amenin\u021barea atentatelor \u0219i dorin\u021ba islami\u0219tilor radicali de a impune islamul la nivel mondial transform\u0103 situa\u021bia actual\u0103 din Europa \u0219i Orientul Mijlociu \u00eentr-un conflict cu puternic\u0103 tent\u0103 religioas\u0103.<\/span><\/p>\n

\tR\u0103zboiul Crimeei varinta 2015<\/strong><\/span><\/p>\n

\tP\u00e2n\u0103 \u00een acest moment, Rusia a punctat de dou\u0103 ori \u00een conflictul de la distan\u021b\u0103 cu Turcia. Anexarea Crimeei \u0219i interven\u021bia \u00een Siria sunt dou\u0103 victorii tactice ale lui Vladimir Putin. Anexarea Crimeei \u00eei asigur\u0103 Rusiei acces la Marea Neagr\u0103 iar interven\u021bia din Siria are un rol multiplu: reduce importan\u021ba Turciei \u00een regiune, cre\u0219te anvergura militar\u0103 a Rusiei la nivel interna\u021bional \u0219i \u00eel ajut\u0103 pe Vladimir Putin s\u0103-\u0219i refac\u0103 imaginea afectat\u0103 de interven\u021bia \u00een Crimeea.
\tAdministra\u021bia de la Ankara considera c\u0103 Peninsula Crimeea este un teritoriu turcesc, fiind sute de ani sub ocupa\u021bia t\u0103tarilor \u0219i a otomanilor. \u00cen ceea ce prive\u0219te Siria, Erdogan dorea crearea unei zone tampon la grani\u021ba cu Turcia pentru protec\u021bia refugia\u021bilor, controlat\u0103 de armata turc\u0103. Acest teritoriu ar fi \u00eentrerupt leg\u0103turile Iranului cu Hezbolah \u0219i ar fi izolat Damascul, lucru de neacceptat pentru Moscova, care sprijin\u0103 regimul Assad, fiind ultimul lor bastion \u00een Orientul Mijlociu.<\/span><\/p>\n

\tRusia a c\u00e2\u0219tigat mai multe etape din acest r\u0103zboi, dar Turcia \u0219i SUA se regrupeaz\u0103. Interven\u021bia Rusiei \u00een Siria a fost un blitzkrieg, dar Turcia \u0219i SUA nu vor renun\u021ba nici la Orientul Mijlociu, nici la controlul din Europa, mai ales c\u0103 de\u021bin at\u00e2t de multe p\u00e2rghii. Turcia a investit mult \u00een ultimii ani \u00een armat\u0103, dar a investit \u0219i \u00een propaganda \u00een statele din zona ei de influen\u021b\u0103. Exportul firmelor turce\u0219ti a crescut exponen\u021bial \u00een ultimii anii, at\u00e2t \u00een Europa de Est c\u00e2t \u0219i Siria, Libia, Iran \u0219i Iraq. Ankara \u00ee\u0219i disemineaz\u0103 mesajul foarte efecient \u00een func\u021bie de mediul \u0219i specificul popula\u021biei.<\/span><\/p>\n

\t\u00cen ceea ce prive\u0219te SUA, re\u021belele controlate de omul de afaceri George Soros au fost activate \u00een toat\u0103 Europa. Deciziile Uniunii Europene sunt criticate din interior iar rela\u021biile cu Rusia sabotate. R\u0103zboiul este dus pe mai multe planuri, dar actorii sunt mereu aceia\u0219i. Chiar dac\u0103 situa\u021bia este foarte complex\u0103, taberele sunt stabilite \u00een spatele unor interpu\u0219i, fie c\u0103 ace\u0219tia se numesc al-Nusra, Bashar al Assad, PKK sau ISIS, r\u0103zboiul este purtat de SUA, Rusia, Turcia \u0219i UE.<\/span><\/p>\n

\tR\u0103zboiul Crimeei din 2015 nu mai implic\u0103 doar state europene, iar rezultatul s\u0103u va influen\u021ba pentru o lung\u0103 perioad\u0103 de timp Rusia, SUA, Europa, Orientul Mijlociu \u0219i Turcia. Acest conflict a dus la muta\u021bii foarte mari de popula\u021bii, schimbarea factorilor de stabilitate din Orientul Mijlociu, redeschiderea conflictului SUA \u2013 Rusia, a parteneriatului Germania \u2013 Rusia \u0219i mai ales la relansarea Turciei ca mare putere regional\u0103.<\/span><\/p>\n

\tReferin\u021be:<\/span><\/p>\n

\tR\u0103zboiul Crimeii<\/strong> a durat din 28 martie 1853 p\u00e2n\u0103 \u00een 1856 \u0219i a fost un conflict armat dintre Imperiul Rus, pe de-o parte, \u0219i o alian\u021b\u0103 a Regatului Unit al Marii Britanii \u0219i Irlandei, a celui de-al doilea Imperiu Francez, a Regatului Sardiniei \u0219i a Imperiului Otoman, pe de alt\u0103 parte. Este considerat a fi fost unul dintre ultimele r\u0103zboaie religioase pe continent, primul conflict la declan\u0219area c\u0103ruia presa \u0219i opinia public\u0103 occidental\u0103 a jucat un rol semnificativ, \u0219i care, \u00een acela\u0219i timp, a fost raportat prompt opiniei publice occidentale prin noile mijloace de comunicare (telegraf, pres\u0103 scris\u0103, jurnalism independent (\u2018free-lance\u2019)); \u00een aceea\u0219i not\u0103 a premierelor, r\u0103zboiul Crimeii este considerat a fi cel dint\u00e2i r\u0103zboi total, care a afectat \u00een mod tragic popula\u021bia civil\u0103 expus\u0103 la cur\u0103\u021bire etnic\u0103 \u0219i abuzuri gen viol \u00een acela\u0219i timp, este r\u0103zboiul care a influen\u021bat \u00een mod durabil percep\u021bia ru\u0219ilor \u00een ce prive\u0219te Occidentul, alierea vesticilor cu turcii musulmani fiind considerat\u0103 o tr\u0103dare, comparabil\u0103 poate numai cu invazia \u0219i jefuirea capitalei bizantine de c\u0103tre occidentali \u00een timpul celei de-a IV-a cruciade. Este, de asemenea, r\u0103zboiul care a pus \u00een eviden\u021b\u0103 pr\u0103pastia care se c\u0103sca deja de pe atunci, \u00een termeni de mentalit\u0103\u021bi \u0219i valori pe continentul nostru, \u00eentre Occidentul catolic \u0219i protestant, substan\u021bial secularizat \u0219i marcat astfel de forme de religiozitate sobre, pe de-o parte, \u0219i Estul ortodox, ad\u00e2ncit \u00een forme de religiozitate pline de ardoare \u0219i pio\u0219enie, pe de alt\u0103 parte: occidentalii percepeau manifest\u0103rile de religiozitate specifice ortodoc\u0219ilor veni\u021bi \u00een pelerinaj a fi pur \u0219i simplu \u201cbarbare\u201d, consider\u00e2ndu-le \u201csupersti\u021bii degradante\u201d sau \u201cceremonii ipocrite mai rele dec\u00e2t cele mai joase feti\u0219isme de pe malurile vreunui r\u00eeu din Africa\u201d. Acest clivaj cultural durabil va influen\u021ba politica occidental\u0103 \u00een disputa pe tema Locurilor Sfinte, \u0219i va conduce \u00eentr-un final, \u00eempreun\u0103 cu al\u021bi factori, la r\u0103zboiul Crimeii. (Sursa: Wikipedia<\/a>)<\/span><\/p>\n

\tAutor: Lauren\u021biu Nicodim<\/span><\/p>\n

\tNOTA REDAC\u021aIEI:<\/span><\/p>\n

\tUnificarea Principatelor Rom\u00e2ne ca prim pas \u00een edificarea Marii Uniri vine \u0219i ca urmare a efectelor R\u0103zboiului Crimeei. Putem spera ca actualul r\u0103zboi din Siria s\u0103 conduc\u0103 la revenirea Moldovei la \u021aara Mam\u0103? Depinde doar de politicienii rom\u00e2ni dac\u0103 vor \u0219ti s\u0103 joace corespunz\u0103tor. Ponta este primul politician rom\u00e2n care a anun\u021bat posibilitatea ca la 100 de ani de la Marea Unire, \u00een 2018, to\u021bi rom\u00e2nii s\u0103 se reg\u0103seasc\u0103 \u00eentr-o singur\u0103 grani\u021b\u0103!<\/span><\/p>\n

\n

\tArticolul original<\/a><\/span><\/p>\n

\n

\t\u00a0<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Asist\u0103m, \u00een anul 2015, la o schimbare de abordare \u00een plan geopolitic la nivel macro. Dac\u0103 p\u00e2n\u0103 acum am fost obi\u0219nui\u021bi cu interven\u021bii militare ale…<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":6934,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[32],"tags":[1302,382,126,52,38,174],"class_list":["post-6935","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-istorie","tag-crimeea","tag-evolutie","tag-istorie","tag-razboi","tag-rusia","tag-turcia"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/6935","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=6935"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/6935\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/6934"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=6935"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=6935"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=6935"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}