{"id":6993,"date":"2016-05-05T07:56:03","date_gmt":"2016-05-05T07:56:03","guid":{"rendered":"https:\/\/noi3.org\/site\/?p=6993"},"modified":"2024-12-11T10:48:12","modified_gmt":"2024-12-11T08:48:12","slug":"conflict-intre-doua-culturi","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/site.noi3.org\/?p=6993","title":{"rendered":"Conflict \u00eentre dou\u0103 culturi"},"content":{"rendered":"
\n
\"Allah1.png\"<\/figure><\/div>\n\n\n

Vreau s\u0103 discut\u0103m despre ceea ce tu nume\u0219ti Dezacord (\u0219i eu numesc Conflict) \u00eentre dou\u0103 culturi.\u00a0<\/span>Ei bine, dac\u0103 vrei s\u0103 \u0219tii, pe mine m\u0103 plictise\u0219te p\u00e2n\u0103 \u0219i s\u0103 vorbesc despre dou\u0103 culturi: s\u0103 le pun pe acela\u0219i plan, ca \u0219i cum ar fi dou\u0103 realit\u0103\u021bi paralele, de aceea\u0219i greutate \u0219i de aceea\u0219i m\u0103sur\u0103. Pentru c\u0103 la baza civiliza\u021biei noastre se afl\u0103 Homer, Socrate, Platon, Aristotel, Fidias, Arhimede, Euclid, Grecia Antic\u0103, cu Panteonul s\u0103u, sculptura sa, arhitectura sa, poezia sa, matematica sa, filosofia sa, descoperirea Democra\u021biei. Este Roma antic\u0103, cu grandoarea sa, cu experien\u021ba sa juridic\u0103, conceptul de Lege, Dreptul Roman. (Un concept r\u0103mas inegalat timp de secole, un drept la care \u0219i azi ne referim.) Exist\u0103 literatura sa, sculptura sa, arhitectura sa, adic\u0103 palatele sale, amfiteatrele sale, apeductele sale, podurile, drumurile sale. Exist\u0103 un revolu\u021bionar, acel Isus mort pe cruce, care ne-a \u00eenv\u0103\u021bat (\u0219i, din p\u0103cate, noi nu am \u00een\u021beles \u0219i nu am \u00eenv\u0103\u021bat) ce \u00eenseamn\u0103 dragostea \u0219i dreptatea. Exist\u0103 \u0219i o biseric\u0103 de la care avem Inchizi\u021bia, de acord. Care ne-a torturat \u0219i ars de mii de ori pe rug, care aproape c\u0103 l-a omor\u00e2t pe Galileo Galilei, l-a umilit \u0219i l-a f\u0103cut s\u0103 tac\u0103 \u0219i care timp de secole ne-a constr\u00e2ns s\u0103 sculpt\u0103m \u0219i s\u0103 pict\u0103m doar Chri\u0219ti \u0219i Fecioare. Dar care a adus \u0219i o mare contribu\u021bie la istoria g\u00e2ndirii. Nici m\u0103car o atee ca mine nu o poate nega. \u0218i apoi exist\u0103 Rena\u0219terea. Exist\u0103 Leonardo da Vinci, \u0219i Michelangelo, \u0219i Rafael, \u0219i Lorenzo Magnificul. Exist\u0103 Erasmus din Rotterdam, \u0219i Thomas Morus, \u0219i Descartes, \u0219i Spinoza, \u0219i Pascal, \u0219i Giambatista Vico. Exist\u0103 Iluminismul. Exist\u0103 Rousseau. Exist\u0103 Voltaire. Exist\u0103 Enciclopedia. \u0218i exist\u0103 muzica. Acea muzic\u0103 interzis\u0103 \u00een cultura lor sau \u00een presupusa lor cultur\u0103: vai de tine, dac\u0103 fredonezia can\u021bonete sau Corul din Nabucco. (\u201eCel mult pot s\u0103 admit c\u00e2teva mar\u0219uri pentru solda\u021bi”, mi-a spus Khomeini. A\u0219a c\u0103 era inutil s\u0103-i vorbesc despre Bach sau despre Mozart, despre Beethoven, sau Rossini, sau Donizzetti, sau Verdi)<\/span><\/p>\n\n\n\n

\n
\"Fi\u0219ier:Egypt.Aswan.Mosque.02.jpg\"<\/figure>\n<\/figure>\n\n\n\n

<\/p>\n\n\n\n

\u00cen sf\u00e2r\u0219it, exist\u0103 \u0219tiin\u021ba, pentru numele lui Dumnezeu, \u0219i tehnologia care deriv\u0103 din ea. O \u0219tiin\u021b\u0103 care \u00een c\u00e2teva secole a f\u0103cut descoperiri ame\u021bitoare, a f\u0103cut minuni demne de vr\u0103jitorul Merlin. Copernic, Galileo, Newton, Darwin, Pasteur, Einstein nu erau nicidecum discipoli ai lui Mahomed. Sau m\u0103 \u00een\u0219el? Motorul, telegraful, electricitatea, radionul, telefonul, televiziunea nu se datoreaz\u0103 deloc mollahilor \u0219i ayatollahilor. Sau m\u0103 \u00een\u0219el? Navele cu aburi, trenul, automobilul, avionul, navele spa\u021biale cu care ama ajuns pe Lun\u0103 \u0219i pe Marte \u0219i \u00een cur\u00e2nd vom merge cine \u0219tie unde, la fel. Sau m\u0103 \u00een\u0219el? Transplantul de inim\u0103, de ficat, de pl\u0103m\u00e2ni, de ochi, tratamentul cancerului, descoperirea genomului, idem. Sau m\u0103 \u00een\u0219el? \u0218i s\u0103 nu uit\u0103m standardul de via\u021b\u0103 pe care cultura occidental\u0103 l-a atins la fiecare nivel al societ\u0103\u021bii. Faptul c\u0103 la noi nu se mai moare de foame \u0219i de frig, de mizeri \u0219i de boli \u00eenainte considerate nevindecabile. Faptul c\u0103 la noi femeile sunt egale cu b\u0103rba\u021bii. Ca \u0219i faptul c\u0103 la noi oricine \u00ee\u0219i poate exprima propria opinie. \u0218i chiar dac\u0103 toate acestea nu ar fi importante, ceea ce eu nu cred, spune-mi: \u00een urma celeilalte culturi, cultura b\u0103rba\u021bilor cu tunic\u0103 \u0219i turban, ce este? F\u0103r\u0103 nici un respect fa\u021b\u0103 de Istorie, care, dac\u0103 nu ma \u00een\u0219el, consemneaz\u0103 rezultatele dob\u00e2ndite de vechii egipteni, de sumerieni, de asiro-babilionieni, de fenicieni, de evrei, de greci, de romani, de revolu\u021bia cre\u0219tin\u0103, greierii afirm\u0103 c\u0103 Islamul a fost \u201eun far al civiliza\u021biei nedep\u0103\u0219it”. O cultur\u0103 ajuns\u0103 la cele mai \u00eenalte culmi ale artei, literaturii, filosofiei, matematicii \u0219i chiar ale tehnologiei. Dar nu mi se pare c\u0103 lucrurile stau chiar a\u0219a. \u0218i s\u0103 \u00eencepem de la art\u0103. Ei bine, \u00een artele plastice \u0219i figurative acel \u201efar” a produs foarte pu\u021bin. Nici un fel de statui, nici un fel de picturi. S\u0103 mul\u021bumim cerului c\u0103 nu a distrus mozaicurile executate de bizantinii \u00eenvin\u0219i \u0219i de andaluzii subjuga\u021bi. S\u0103 mul\u021bumim cerului c\u0103 ne-a l\u0103sat c\u00e2teva motive ornamentale \u0219i c\u00e2teva miniaturi ale sultanilor. (Totu\u0219i, pentru a-\u0219i face un portret adev\u0103rat, Soliman Magnificul a trebuit s\u0103-l cheme la Istanbul pe Giambellino. Adic\u0103 pe Giovanni Bellini, vene\u021bian \u0219i catolic.) De fapt, \u00een domeniul artei, musulmanii \u00eentotdeauna s-au exprimat prin arhitectur\u0103 \u0219i at\u00e2t. Limitat\u0103 la moschei \u0219i minarete, de altfel, la alcazare (palate fortificate), la caravanseraiuri (popasuri pentru caravane) \u0219i la palatele sultanilor cu haremurile lor.<\/span><\/p>\n\n\n\n

\n
\"Fi\u0219ier:Supplicating<\/figure>\n<\/figure>\n\n\n\n

<\/p>\n\n\n\n

Moscheea din Damasc este un edificiu excelent, de acord. Moscheea albastr\u0103 \u0219i Moscheea Alb\u0103 din Istanbul sunt splendide. (Totu\u0219i, aceasta din urm\u0103 este datorat\u0103 arhitectului italian Montani.) Alhambra din Granada \u0219i Alcazar din Sevillia, de acord, sunt impresionante. Totu\u0219i, nu se cunoa\u0219te ca ace\u0219ti mae\u0219tri s\u0103 fi construit vreodat\u0103 un pod, un amfiteatru, un apeduct public sau un drum. O Via Appia, de exemplu. Un Colosseum. (Apeductele le construiau doar pentru b\u0103ile, f\u00e2nt\u00e2nile, gr\u0103dinile sultanilor sau vizirilor. Drumuri nu le trebuiau, pentru c\u0103 se deplasau \u00een de\u0219ert. Nici poduri pentru c\u0103 fluvii aveau pu\u021bine \u0219i le traversau cu barca. \u00cen ceea ce prive\u0219te amfiteatrele, sunt edificii ridicate pentru popor. Iar de popor sultanilor \u0219i califilor \u0219i vizirilor nu le p\u0103sa deloc. \u00cel foloseau pe post de carne de tun pentru cuceririle lor \u0219i at\u00e2t.) \u00cen domeniu muzicii, idem. Muzica preislamic\u0103 a supravie\u021buit prin c\u00e2ntece populare, care nu mi se par comparabile cu c\u00e2nturile gregoriene, cu simfoniile lui Mozart \u0219i Bach, cu corurile lui Haendel \u0219i uverturile lui Verdi. Flamencoul a \u00eenflorit printre spaniolii din Andaluzia \u0219i, dac\u0103 nu ar fi fost Occidentul c\u0103ruia i-au trezit admira\u021bie, chiar \u0219i l\u0103uta \u0219i mandolina (instrumente descoperite de arabi \u00eenainte ca Profetul s\u0103 se nasc\u0103) \u0219i-ar fi terminat existen\u021ba \u00een gunoi. Cine \u0219tie de ce, armoniile muzicale le provoac\u0103 fiilor lui Allah o profund\u0103 aversiune. Poezia, nu. Sunt de acord cu acest lucru. Totu\u0219i, l\u0103s\u00e2nd la o parte lirica persan\u0103 \u0219i pe to\u021bi Omar Khayyam, nu v\u0103d exemple ie\u0219ite \u00een eviden\u021b\u0103. Mahomed \u00eei ura pe poe\u021bi mai r\u0103u mai mult chiar dec\u00e2t pe pictori \u0219i pe muzicieni \u0219i doar la Medina a dat porunc\u0103 s\u0103 fie decapita\u021bi patru, printre care poetesa Asma bin Marwan, care \u00eei dedicase versuri pu\u021bin elogioase. Desigur, acest lucru nu a ajutat Islamul s\u0103 ne dea un Petrarca, un Dante Alighieri, un Goethe, un Baudelaire sau un Leopardi.<\/span><\/p>\n\n\n\n

\n
\"Fi\u0219ier:Mosque.jpg\"<\/figure>\n<\/figure>\n\n\n\n

<\/p>\n\n\n\n

\u00cen ceea ce prive\u0219te proza, unicul triumf care, vai, \u00eei scoate \u00een eviden\u021b\u0103 este Coranul. Carte care conceptual plagiaz\u0103 \u00een manier\u0103 neru\u0219inat\u0103 Biblia, Torah, Evangheliile. \u0218i care, \u00een ciuda nenum\u0103ratelor noi versiuni, din punct de vedere stilistic, las\u0103 mult de dorit. \u00cen ceea ce prive\u0219te con\u021binutul, vai, Mahomed spunea c\u0103 i-l dictase Arhanghelul Gabriel \u00een persoan\u0103 \u0219i cu dezlegare de la Dumnezeu. Dar dup\u0103 p\u0103rerea mea, \u00een zilele acelea Arhanghelul Gabriel nu era \u00een form\u0103. \u0218i nici Dumnezeu. \u00cen domeniul filosofiei, situa\u021bia se schimb\u0103 \u00een bine, sunt de acord. Spre secolul al VII-lea, \u00een m\u00e2n\u0103stirile cre\u0219tine din Siria \u0219i Palestina, r\u0103zboinicii Profetului pr\u0103daser\u0103 textele \u00een greac\u0103 ale lui Platon, Aristotel, Epicur, ale neoplatonicienilor etc. \u00cenv\u0103\u021ba\u021bii, la r\u00e2ndul lor, \u00eei traduseser\u0103, persoanele culte s-au ad\u0103pat din ele, a\u0219a \u00eenc\u00e2t \u00een secolul al IX-lea \u00eel avem pe Al-Kindi. Dup\u0103 opinia greierilor, \u201efilosoful arabilor”. \u00cen secolul al XI-lea, Ibn Sina, adic\u0103 Avicenna. Mai cunoscut, totu\u0219i, ca terapeut \u0219i clinician. \u00cen secolul al XII-lea, Ibn Rushd sau Averroes. Jurist, medic, matematician \u0219i mai ales autor al unor faimoase Comentarii la Aristotel, apoi al impresionantei scrieri Destructio Desctructionis, oper\u0103 prin care revendic\u0103 libertatea de g\u00e2ndire fa\u021b\u0103 de credin\u021b\u0103, face distinc\u021bia dintre ra\u021biune \u0219i religie, sus\u021bine c\u0103 interpretarea ad literram a Coranului merge pentru ignoran\u021bi, nu pentru oamenii instrui\u021bi \u0219i, \u00een sf\u00e2r\u0219it, explic\u0103 necesitatea separ\u0103rii puterii politice de puterea religioas\u0103. Toate, lucruri pentru care nefericitul a intrat \u00een polemic\u0103 cu fideistul Al Ghazali, dup\u0103 care, \u00een 1195, a fost nevoit s\u0103 fug\u0103 din Cordoba, apoi s\u0103 se ascund\u0103 la Fez, unde c\u0103l\u0103ii califului i-au dat de urm\u0103 \u0219i l-au aruncat \u00een \u00eenchisoare. I-au ars c\u0103r\u021bile, l-au tratat ca pe un delincvent. \u0218i doar cu c\u00e2teva luni \u00eenainte de a muri, \u00een v\u00e2rst\u0103 de \u0219aptezeci \u0219i doi de ani, a putut s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 \u00een Andaluzia. Oh, da. G\u00e2ndirea lui Averroes este modern\u0103. Nu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor, avveroismul (prezentat ca aristotelism intelgral sau naturalism) s-a predat p\u00e2n\u0103 la Rena\u0219tere \u00een aproape toate universit\u0103\u021bile europene. I-a influen\u021bat pe mul\u021bi \u00eenv\u0103\u021ba\u021bi occidentali, \u00een 1270 \u0219i \u00een 1277 a fost condamnat de c\u0103tre arhiepiscopul Parisului \u0219i \u00een 1513 a fost interzis de Conciliul de la Lateran.<\/span><\/p>\n\n\n\n

Dar Averroes este un caz special. Avicenna \u0219i Al Kindi nu \u00eei seam\u0103n\u0103 mult, nici filosofii care \u00een lumea islamic\u0103 au ap\u0103rut dup\u0103 el. Pricepu\u021bi la asimiliarea ideilor altora \u0219i prin urmare impregna\u021bi de \u00een\u021belepciunea greac\u0103, de neoplatonism, misticism, de erudi\u021bie amestecat\u0103 cu bigotism, ei nu ofer\u0103 niciodat\u0103 o g\u00e2ndire nou\u0103. O idee revolu\u021bionar\u0103. Par mai degrab\u0103 profesori de filosofie dec\u00e2t filosofie, iar printre ei nu g\u0103se\u0219ti un maestru de calitate. Un Telesio, de exemplu, un Giordano Bruno, un Campanella, un Montaigne. Sau un Bacon, un Leibniz, un Locke, un Kant. \u00cen concluzie, le lipse\u0219te geniul. Originalitatea, creativitatea sau capacitatea de a inventa, de a \u00eendr\u0103zni, de a schimba. Le lipse\u0219te, pentru c\u0103 sunt \u00eempiedica\u021bi de o credin\u021b\u0103 care \u00eei \u00eenva\u021b\u0103 doar s\u0103 se supun\u0103 \u0219i care, \u00een consecin\u021b\u0103, \u00een\u0103bu\u0219e\u0219te imagina\u021bia, condamn\u0103 la imobilitate \u0219i \u00een cel mai bun caz la mediocritate. Aspect care este valabil \u0219i pentru virtutea de care se m\u00e2ndresc cel mai mult: presupusa suprema\u021bie \u00een matematic\u0103.<\/span><\/p>\n\n\n\n

\n
\"Fi\u0219ier:Islam<\/figure>\n<\/figure>\n\n\n\n

<\/p>\n\n\n\n

Ca \u00eentotdeauna zbier\u00e2nd la mine, ca \u00eentotdeauna stropindu-m\u0103 cu saliva sc\u00e2rboas\u0103, \u00een 1972, Arafat mi-a spus c\u0103 a sa cultur\u0103 ne era superioar\u0103 (el poate s\u0103 foloseasc\u0103, a\u0219adar, adjectivul superior?) pentru c\u0103 bunicii s\u0103i inventaser\u0103 matematica. Dar Arafat are memorie scurt\u0103, \u00een afar\u0103 de inteligen\u021b\u0103 slab\u0103. Tocmai pentru acest motiv se contrazice la fiecare cinci minute \u0219i odat\u0103 cu saliva lui sc\u00e2rboas\u0103 nu scuip\u0103 dec\u00e2t prostii. De acord, nimeni nu poate nega faptul c\u0103 \u00een \u0219tiin\u021bele exacte matematicienii Islamului au avut o contribu\u021bie \u00eensemnat\u0103. Cu Al Kwarizmi, cu Al Hasib, cu Al Battani, de exemplu. Cu Al Biruni, cu Al Sufi, cu Al Wafa. Cu acela\u0219i Avicenna, acela\u0219i Averroes, acela\u0219i Omar Khayyam. (P\u00e2n\u0103 acum c\u00e2teva secole, cunoa\u0219terea uman\u0103 nu se \u00eemp\u0103r\u021bea \u00een categorii. Persoanele erudite se interesau de toate, se ocupau de toate. Filosofia, matematica, medicina, teologia, ingineria, jurispruden\u021ba, muzica, pictura, literatura.) \u0218i \u00eentruc\u00e2t matematica nu-i expunea la erezii, pedepse, \u00een acel domeniu al cunoa\u0219terii s-a dezl\u0103n\u021buit geniul lor de asimilatori. Suntem \u00een 820, de fapt, c\u00e2nd Al Kwarizmi elaboreaz\u0103 tabelele sinusurilor \u0219i cosinusurilor (deja concepute de Ptolemeu \u0219i dezvoltate de indianul Aryabhata). \u0218i \u00een 860 Al Halib completeaz\u0103 tabela tangentelor \u0219i a cotangentelor (deja formulat\u0103 de indianul Brahmagupta). \u0218i \u00een 912 Al Battani studiaz\u0103 echinoc\u021biile (deja cunoscute lui Ptolemeu) \u0219i Al Biruni termin\u0103 lucrarea despre static\u0103 (deja bine cunoscut\u0103 egiptenilor \u0219i apoi lui Arhimede). \u0218i \u00een 1100 Omar Khayyam \u00eenfrunt\u0103 calculul algebric. Dar \u00eentre aspectele enumerate (aten\u021bie la paranteze!) \u0219i a inventa ceva exist\u0103 o mare diferen\u021b\u0103. \u0218i deja, \u00een 1200 nu mai v\u0103d nume comparabile cu acelea. \u00cen 1300 idem. \u00cen 1400 nu mai v\u0103d dec\u00e2t c\u00e2\u021biva astrologi dedica\u021bi astronomiei \u0219i c\u00e2\u021biva alchimi\u0219ti obseda\u021bi de c\u0103utarea pietrei filozofale, adic\u0103 a visului de a transforma metalele nepre\u021bioase \u00een aur. \u00cen 1500 \u0219i \u00een 1600, c\u00e2nd noi \u00eei avem pe Copernic, pe Galilei \u0219i Newton, lini\u0219te de morm\u00e2nt. \u0218i totu\u0219i acele secole corespund apogeului Imperiului Otoman \u0219i… M\u0103 \u00een\u0219el oare sau marile cuceriri ale culturii au loc atunci c\u00e2nd o societate ajunge la \u00eenalte grade de putere \u0219i bog\u0103\u021bie? \u0218i, tot referitor la t\u0103cerea mai sus amintit\u0103, m\u0103 \u00eentreb cine este imbecilul care, pentru a preasl\u0103vi \u0219tiin\u021ba islamic\u0103, atribuie fiilor lui Allah inventarea ochelarilor \u0219i a telescopului. Ochelarii i se datoreaz\u0103 lui Allesandro da Spina, florentinul care \u00een 1268 a materializat studiul lui Roger Bacon asupra posibilit\u0103\u021bii de a corecta miopia. (Ghice\u0219te cum: \u00eencastr\u00e2nd dou\u0103 lentile \u00eentr-o ram\u0103 fixat\u0103 pe urechi sau, printr-un arc, pe nas.) \u0218i telescopul a fost construit \u00een 1609 de c\u0103tre Galileo Galilei, care a observat relieful Lunii, fazele planetei Venus, sateli\u021bii lui Jupiter.<\/span><\/p>\n\n\n\n

\u0218i \u00een ceea ce prive\u0219te medicina, contribu\u021bia \u0219tiin\u021bei islamice este caracterizat\u0103 de obi\u0219nuita lips\u0103 de originalitate \u0219i creativitate. \u0218i aici ea consist\u0103 \u00een absorb\u021bia \u0219i r\u0103sp\u00e2ndirea vechilor texte ale grecilor. \u0218i aici ea se opre\u0219te la perioade de \u00eenflorire a Imperiului Otoman. Pentru a nu comite nedrept\u0103\u021bi, mi-am procurat o list\u0103 a celor mai cunoscu\u021bi \u0219i iat-o aici. \u00centemeietorul a fost un oarecare Hunayn Ibn Ishak, mai bine cunoscut cu numele latin de Ioannitius, care, \u00een secolul al IX-lea, i-a tradus \u00een arab\u0103 pe Hipocrat \u0219i Galenus, medicul gladiatorilor \u0219i apoi al lui Marcus Aurelius. Dar Ioannitius nu era musulman. Era un cre\u0219tin nestorian venit la Bagdad. \u00cen secolul al IX-lea, \u00eel avem pe un oarecare Rhazes, care a scris mai multe comentarii \u00een latin\u0103 despre Galenus, precum \u0219i tratatul De variolis et morbillis. (Chiar \u0219i pe acesta \u00een latin\u0103, ca s\u0103 vezi!) \u00cen secolul al X-lea, \u00eel avem pe andaluzul Abu Al Qasim care, mai cunoscut sub numele de Albucasis, conduce un spital la Cordoba \u0219i las\u0103 \u00eensemn\u0103ri rudimentare despre chirurgie. <\/span>\u00cen secolul al XI-lea, foarte cunoscut este persanul Avicenna, care las\u0103 celebra Carte a vindec\u0103rilor \u0219i celebrul Canon al medicinei. Autorul vorbe\u0219te despre meningit\u0103, pleurit\u0103, febr\u0103 eruptiv\u0103, apoplexie, dar este influen\u021bat de Galenus \u0219i de modul s\u0103u \u00eensp\u0103im\u00e2nt\u0103tor de a-i trata pe oameni: capete de porumbei, picioare de scorpion, urin\u0103 de femeie sau de vac\u0103 \u0219i nu-\u021bi mai spun ce altceva. Tot \u00een secolul al XI-lea, a tr\u0103it andaluzul Maimonide. Nici el nu era musulman. Maimonide era evreu, operele sale sunt \u00een ebraic\u0103, dar fiii lui Allah \u0219i l-au \u00eensu\u0219it, pentru c\u0103, alungat din Cordoba, s-a refugiat la Cairo, unde a devenit chirurgul personal al sultanului Saladin cel Feroce. \u00cen secolul al XII-lea, \u00eel avem pe Averroes. (Dar Averroes a l\u0103sat foarte pu\u021bine urme \u00een domeniul medicinei.)<\/span><\/p>\n\n\n\n

\u00cen secolele urm\u0103toare, adic\u0103 acelea care corespund apogeului Imperiului Otoman, nimic. S\u0103 fim bine \u00een\u021bele\u0219i, cineva trebuie s\u0103 fi fost. Este de neconceput ca, la apogeul puterii \u0219i al bog\u0103\u021biei lor, sultanii s\u0103 nu se fi \u00eenconjurat de medici curan\u021bi. \u0218i totu\u0219i, except\u00e2ndu-i pe taumaturgi \u0219i pe necroman\u021bi, adic\u0103 pe vr\u0103jitori, l\u0103s\u00e2ndu-i la o parte pe astrologi \u0219i chimi\u0219ti, care c\u0103utau piatra filozofal\u0103, singurul nume pe care \u00eel g\u0103sesc \u00een secolele al XV-lea, al XVI-lea \u0219i al XVII-lea este acela al lui Avicenna, mort de mult, dar tradus acum \u00een latin\u0103 \u0219i deci cunoscut \u00een toat\u0103 Europa. \u0218i aici \u00eencepe greul pentru c\u0103 greierii sus\u021bin c\u0103, \u00eencep\u00e2nd din Evul Mediu p\u00e2n\u0103 \u00een 1600, medicina s-a extins \u00een Europa gra\u021bie \u0219colii islamice. Dar \u0219i asta e o minciun\u0103 gogonat\u0103. \u00cen Evul Mediu, ea se r\u0103sp\u00e2nde\u0219te datorit\u0103 c\u0103lug\u0103rilor benedictini, adic\u0103 gra\u021bie plantelor lor medicinale, alambicurilor lor, distilatelor lor, \u0219tiin\u021bei farmacologice pe care o dezvoltaser\u0103 \u00een m\u00e2n\u0103stirile lor. (De la 1000 la 1300, \u0219i datorit\u0103 \u0218colii din Salerno, \u0219colii din Montpellier, ca \u0219i universit\u0103\u021bilor din Padova, Bologna \u0219i Paris.) \u0218i de la 1400 la 1600, ea a \u00eenflorit gra\u021bie Rena\u0219terii. Acea Rena\u0219tere pe care Islamul nu a avut-o niciodat\u0103.<\/span><\/p>\n\n\n\n

Dragul meu, exist\u0103 un singur domeniu \u00een care fiii lui Allah s\u2013au distins, f\u0103r\u0103 echivoc, domeniul militar, suprema\u021bia armatelor. Dac\u0103 nu m\u0103 crezi, uit\u0103-te pe un atlas geografic. Vei vedea c\u0103 \u00een timpul otomanilor peste jum\u0103tate din planet\u0103 suferea sub c\u0103lc\u00e2iul Islamului. \u0218i prin jum\u0103tate de planet\u0103, \u00een\u021beleg tot Orientul Mijlociu, tot continentul african, dou\u0103 sferturi din Asia, unde \u00eenaintaser\u0103 \u0219i \u00een India, \u0219i \u00een China, plus dou\u0103 sferturi din Europa, de unde ajunseser\u0103 \u0219i \u00een Ucraina, \u00een Rusia \u0219i \u00een Islanda. Doar la Polul Nord, la Polul Sud, \u00een Australia \u0219i pe continentul american, \u00eenc\u0103 nedescoperit, ace\u0219i pacifi\u0219ti nu ajunseser\u0103 \u00eenc\u0103. \u0218i am\u0103nuntul cel mai \u00eengrozitor este c\u0103 o asemenea l\u0103comie nu a fost niciodat\u0103 izb\u0103vit\u0103 de vin\u0103 prin aducerea unui strop de progres. O pic\u0103tur\u0103 de lumin\u0103, o idee nou\u0103. Isuse Hristoase! Al\u021bi invadatori tot aduseser\u0103, tot ar fi adus ceva bun. Folosirea ra\u021bionamentului, de exemplu. Pl\u0103cerea cunoa\u0219terii, gustul frumosului. Ei bine, nu. Invad\u00e2nd, pr\u0103d\u00e2nd, masacr\u00e2nd, subjug\u00e2nd, au adus doar cultura primitiv\u0103 a unei lumi care se baza pe tiranie, pe bigotism \u0219i pe cruzime. Au \u0219tiut s\u0103 impun\u0103 doar obiceiurile \u0219i abuzurile unei religii care copia, care copiaz\u0103, tot ce este mai r\u0103u din religiile ap\u0103rute \u00eenaintea ei. I-au \u00eenv\u0103\u021bat pe al\u021bii doar versetele unei c\u0103r\u021bi, niciodat\u0103 discutat\u0103, niciodat\u0103 pus\u0103 la \u00eendoial\u0103, niciodat\u0103 revizuit\u0103! O carte care, cu toate acestea, pretinde s\u0103 condenseze istoria omenirii \u0219i c\u0103 a dominat-o chiar \u00een trecutul \u00eendep\u0103rtat. Adic\u0103 pe vremea lui Avraam, pe vremea \u00een care Islamul nu exista. \u0218i acum, las\u0103-m\u0103 s\u0103 examinez calit\u0103\u021bile acestei c\u0103r\u021bi infailibile, inviolabile, incomparabile. Lasa-m\u0103 s\u0103 contemplu comorile acestui presupus patrimoniu pe care greierii de lux \u00eel respect\u0103 mai mult dec\u00e2t au respectat \u201eDas Kapital”[1]<\/span><\/strong>.<\/span><\/p>\n\n\n\n

\n\n\n\n

Articolul original<\/a><\/p>\n\n\n\n

\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Vreau s\u0103 discut\u0103m despre ceea ce tu nume\u0219ti Dezacord (\u0219i eu numesc Conflict) \u00eentre dou\u0103 culturi.\u00a0Ei bine, dac\u0103 vrei s\u0103 \u0219tii, pe mine m\u0103 plictise\u0219te p\u00e2n\u0103 \u0219i s\u0103 vorbesc despre dou\u0103 culturi: s\u0103 le pun pe acela\u0219i plan, ca \u0219i cum ar fi dou\u0103 realit\u0103\u021bi paralele, de aceea\u0219i greutate \u0219i de aceea\u0219i m\u0103sur\u0103. Pentru c\u0103 la baza civiliza\u021biei noastre se afl\u0103 Homer, Socrate, Platon, Aristotel, Fidias, Arhimede, Euclid, Grecia Antic\u0103, cu Panteonul s\u0103u, sculptura sa, arhitectura sa, poezia sa, matematica sa, filosofia sa, descoperirea Democra\u021biei. Este Roma antic\u0103, cu grandoarea sa, cu experien\u021ba sa juridic\u0103, conceptul de Lege, Dreptul Roman. (Un concept r\u0103mas inegalat timp de secole, un drept la care \u0219i azi ne referim.) Exist\u0103 literatura sa, sculptura sa, arhitectura sa, adic\u0103 palatele sale, amfiteatrele sale, apeductele sale, podurile, drumurile sale. Exist\u0103 un revolu\u021bionar, acel Isus mort pe cruce, care ne-a \u00eenv\u0103\u021bat (\u0219i, din p\u0103cate, noi nu am \u00een\u021beles \u0219i nu am \u00eenv\u0103\u021bat) ce \u00eenseamn\u0103 dragostea \u0219i dreptatea. Exist\u0103 \u0219i o biseric\u0103 de la care avem Inchizi\u021bia, de acord. Care ne-a torturat \u0219i ars de mii de ori pe rug, care aproape c\u0103 l-a omor\u00e2t pe Galileo Galilei, l-a umilit \u0219i l-a f\u0103cut s\u0103 tac\u0103 \u0219i care timp de secole ne-a constr\u00e2ns s\u0103 sculpt\u0103m \u0219i s\u0103 pict\u0103m doar Chri\u0219ti \u0219i Fecioare. <\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":6988,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[32],"tags":[1451],"class_list":["post-6993","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-istorie","tag-islam-musulmani-crestini-evolutie-conflict-razboi"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/6993","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=6993"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/6993\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":8660,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/6993\/revisions\/8660"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/6988"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=6993"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=6993"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=6993"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}