{"id":7000,"date":"2016-09-10T18:12:07","date_gmt":"2016-09-10T18:12:07","guid":{"rendered":"https:\/\/noi3.org\/site\/?p=7000"},"modified":"2016-09-10T18:12:07","modified_gmt":"2016-09-10T18:12:07","slug":"cele-mai-importante-puncte-energetice-din-romania","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/site.noi3.org\/?p=7000","title":{"rendered":"Cele mai importante puncte energetice din Rom\u00e2nia"},"content":{"rendered":"

\t\"puncte-energetice<\/span><\/p>\n

\tCele 15 puncte energetice majore ale Planetei (chakre) sunt dispuse sub forma unei spirale al c\u0103rei cap\u0103t se afl\u0103 \u00een Rom\u00e2nia, fiecare din cele \u0219apte puncte din \u021bara noastr\u0103 av\u00e2nd un corespondent \u00een istoria veche a acestor locuri. De altfel, Rom\u00e2nia este cunoscut\u0103 ca fiind zona cu cele mai multe puncte energetice de pe Glob.<\/strong><\/span><\/p>\n

<\/p>\n

\tCele 15 puncte energetice majore ale Planetei (chakre) sunt dispuse sub forma unei spirale al c\u0103rei cap\u0103t se afl\u0103 \u00een Rom\u00e2nia, fiecare din cele \u0219apte puncte din \u021bara noastr\u0103 av\u00e2nd un corespondent \u00een istoria veche a acestor locuri. De altfel, Rom\u00e2nia este cunoscut\u0103 ca fiind zona cu cele mai multe puncte energetice de pe Glob.<\/strong><\/span><\/p>\n

\tDin punct de vedere bioenergetic, P\u0103m\u00e2ntul este o forma\u0163iune cu linii geoenergetice care se \u00eentretaie, se leag\u0103 \u00een noduri \u015fi se modific\u0103 sub influen\u0163a proceselor geofizice \u015fi cosmice. Aceste linii de putere ating for\u0163a maxim\u0103 \u00een anumite zone, care emit radia\u0163ii numite \u201e<\/strong>curen\u0163i de inteligen\u0163\u0103<\/strong>\u201d.<\/strong><\/span><\/p>\n

\tLocurile \u00een care \u201ebiocuren\u0163ii inteligen\u0163i\u201d ai planetei se \u00eent\u00e2lnesc cu emisiile energetice cosmice de aceea\u015fi valoare sunt considerate puncte privilegiate sau \u201epuncte de dragoste\u201d \u015fi sunt marcate, \u00een general, de megali\u0163i.<\/span><\/p>\n

\tDeloc \u00eent\u00e2mpl\u0103tor, \u00een acele zone a existat ocultata civiliza\u0163ie a uria\u015filor \u015fi, mai t\u00e2rziu, au ap\u0103rut nucleele civiliza\u0163iei oamenilor, care au construit temple, schituri, biserici, m\u0103n\u0103stiri, ap\u0103r\u00e2nd aceste locuri divine. A\u015fa cum constatase regretatul bioenergoterapeut Dan Seracu, deasupra Rom\u00e2niei se \u00eentinde una dintre cele mai puternice <\/strong>\u201e<\/strong>umbrele<\/strong>\u201d protectoare de pe \u00eentreaga planet\u0103.<\/strong><\/span><\/p>\n

    \n
  1. \t\tTriunghiul divin Omu-Babele-Sfinxul<\/strong><\/span><\/li>\n<\/ol>\n

    \tCel mai cunoscut triunghi energetic \u00een Rom\u00e2nia are \u015fi o putere incalculabil\u0103, conform relat\u0103rilor periodice despre conuri de lumin\u0103 alb-laptoas\u0103, care par c\u0103 se rotesc ca un vortex de nori, amplific\u00e2nd percep\u0163ia extrasenzorial\u0103.<\/span><\/p>\n

      \n
    1. \t\tBucegi \u2013 V\u00e2rful Doamnei \u2013 Gura de Rai<\/strong><\/span><\/li>\n<\/ol>\n

      \tTot \u00een Bucegi exist\u0103 o zon\u0103 de un kilometru p\u0103trat \u00een care organismul uman nu resimte oboseala, iar func\u0163iile fizico-chimice se revigoreaz\u0103 brusc. Demonstra\u0163ia a fost f\u0103cut\u0103 experimental, \u00een 1999, de un institut de cercet\u0103ri particular din Bucure\u015fti, care fusese angajat de o firm\u0103 str\u0103in\u0103 s\u0103 studieze subteranul. E vorba despre o pant\u0103 pe care se manifest\u0103 o anomalie magnetic\u0103 atipic\u0103 \u2013 o adev\u0103rat\u0103 \u201eGur\u0103 de Rai\u201d, a\u015fa cum este descris\u0103 \u00een mitologia autohton\u0103. Pe l\u00e2ng\u0103 simbolismul conceptului pe care \u00eel \u00eenva\u0163\u0103 \u015fi copiii de \u015fcoala general\u0103, \u201eGurii de Rai\u201d i s-a adaugat \u015fi o imagine fizic\u0103, concret\u0103, un loc cu o suprafa\u0163\u0103 de aproximativ un kilometru p\u0103trat, cu efecte terapeutice excep\u0163ionale.<\/span><\/p>\n

      \tInstitutul particular de cercetare se nume\u015fte \u201cTerra\u201d \u015fi a fost angajat de o firma rom\u00e2no-francez\u0103 s\u0103 studieze o zon\u0103 din apropierea Pe\u015fterii Ialomicioara, \u00een scopul construirii unui complex hotelier. La studiu au participat speciali\u015fti din mai multe domenii, \u00een special fizicieni \u015fi geofizicieni, cercet\u0103rile fiind f\u0103cute cu aparatur\u0103 de geodetec\u0163ie.<\/span><\/p>\n

      \tDup\u0103 mai multe zile de urcat \u015fi cobor\u00e2t pe acele coclauri pentru sondaje, geofizicianul Dumitru St\u0103nic\u0103, unul dintre membrii echipei, a descoperit ceva senzational \u00een preajma v\u00e2rfului Doamnei: ajuns \u00eentr-un anume loc, i-a disp\u0103rut oboseala. \u201eNe-am speriat c\u00e2nd ne-a strigat alertat, nu \u015ftiam ce s-a \u00eent\u00e2mplat. Evident c\u0103 am privit cu ne\u00eencredere fenomenul, dar am constatat, pe propria noastra piele, ca el este real. <\/em><\/span><\/p>\n

      \tAbia apoi am demarat investigatiile asupra acestui loc\u201d<\/em>, spune Vasile Rudan, coordonatorul echipei. Ace\u015ftia au verificat ulterior to\u0163i versan\u0163ii din zon\u0103, f\u0103r\u0103 s\u0103 resimt\u0103acela\u015fi efect, apoi au adus un medic care a verificat tensiunea fiec\u0103ruia dintre cei care urcau panta. Concluzia \u015f8a fost c\u0103 numai \u00een acea zon\u0103, de\u015fi urcu\u015ful se face pe o pant\u0103 abrupt\u0103, ritmul cardiac \u00ee\u015fi revine uluitor de repede. Aceea\u015fi echip\u0103 a testat ulterior zona prin magnetometrie diferen\u0163ial\u0103, respectiv radiografierea subsolului cu aparate de tip Partington, care pot m\u0103sura, printre altele, magnetismul P\u0103m\u00e2ntului, fiind depistat\u0103 o anomalie magnetic\u0103 atipic\u0103.<\/span><\/p>\n

      \t\u201eAnomaliile geomagnetice cunoscute de speciali\u015ftii din domeniu apar \u00een rupturile de falii, \u00een reflexii ale scoar\u0163ei terestre sau \u00een alte asemenea fenomene geologice care se inregistreaz\u0103 \u00eentr-o form\u0103 atipic\u0103 pe diagrame. Aici e vorba \u00eens\u0103 despre ceva necunoscut, un profil al diagramelor pe care nici profesorul Stanic\u0103, unul dintre cei mai buni geofizicieni de la noi, nu a \u015ftiut s\u0103-l interpreteze. \u00cen acel moment am f\u0103cut leg\u0103tura cu alt gen de anomalii atipice, pe care le cercetam de mai mult timp \u015fi care se manifest\u0103 printr-o emisie de radia\u0163ii patogene, \u00eenc\u0103 r\u0103mase cu o origine necunoscut\u0103\u201d<\/em>, a afirmat Vasile Rudan.<\/span><\/p>\n

        \n
      1. \t\tPe\u015ftera \u201ef\u0103r\u0103 cap\u0103t\u201d Polovragi<\/strong><\/span><\/li>\n<\/ol>\n

        \t\u00cen alt loc geoenergetic este Polovragi, T\u00e2rgu Jiu, acolo unde se crede ca Zamolxis \u00eei \u00eenv\u0103\u0163a pe vraci tehnici de t\u0103m\u0103duire a sufletului \u015fi trupului (poli-vraci). Bioenergoterapeu\u0163ii consider\u0103 Polovragiul cel mai bun loc pentru tonifierea general\u0103 a organismului.<\/span><\/p>\n

        \tPestera Polovragi a fost modelat\u0103 de apele Olte\u0163ului \u00een banda de calcare jurasice din sudul mun\u0163ilor Par\u00e2ng \u015fi C\u0103p\u0103\u0163\u00e2nii, lat\u0103 de 1-1,5 km, aici av\u00e2ndu-\u015fi obar\u015fia \u015fi un izvor carstic ce apare, \u00een chei, chiar \u00een dreptul portalului pe\u015fterii. Se spune c\u0103 aici, vracii prelucrau o plant\u0103 rar\u0103, numit\u0103 povrag\u0103, polvrag\u0103, sau polovrag\u0103, \u00eentrebuin\u021bat\u0103 \u00een popor ca remediu \u00eempotriva bolilor. Este posibil ca denumirea localit\u0103\u021bii \u0219i implicit a pe\u0219terii \u0219i m\u0103n\u0103stirii, s\u0103 fie de origine dacic\u0103, cuprinz\u00e2nd \u00een sine o criptogram\u0103 nedescifrat\u0103 \u00eenc\u0103, despre vreo concep\u021bie a str\u0103mo\u0219ilor no\u0219tri referitoare la credin\u021ba lor religioas\u0103 sau la practicile medicale at\u00e2t de r\u0103sp\u00e2ndite \u00een via\u021ba lor.<\/span><\/p>\n

        \tAceast\u0103 legend\u0103 este consemnat\u0103 \u0219i de Alexandru Vlahu\u021b\u0103 \u00een \u201eRom\u00e2nia Pitoreasc\u0103\u201d, 1901, prin descrierea zeului protector Zamolxe care \u00eendemna poporul dac la lupt\u0103, pentru ap\u0103rarea gliei str\u0103mo\u0219e\u0219ti \u00eempotriva cotropitorilor, iar \u201estropii ce se preling \u0219i picur\u0103 \u0219i azi din steiurile acestea sunt lacrimile lui\u201d, care depl\u00e2ng soarta poporului dac cucerit de romani.<\/span><\/p>\n

        \tCei 800 de metri de galerie vizitabil\u0103 (din cei peste 10 kilometri carta\u021bi de speologi din amonte c\u0103tre aval) reprezint\u0103 marea v\u0103rsare, iar poarta turistic\u0103 este avalul, ceea ce explic\u0103 dimensiunile impresionante de la intrare \u0219i, totodat\u0103, necesitatea opririi vizit\u0103rii \u00eencep\u00e2nd cu por\u021biunea inaccesibil\u0103 publicului larg. Primul sector al galeriei (aproximativ 400 m de la intrare) prezint\u0103 o \u00eenc\u0103rc\u0103tur\u0103 emo\u021bional\u0103 de excep\u021bie deoarece, fiind cea mai accesibil\u0103 por\u021biune, a fost de-a lungul timpului un refugiu al localnicilor: daci, vraci, c\u0103lug\u0103ri, fiecare av\u00e2nd marcat cel pu\u021bin c\u00e2te un simbol distinct. Astfel, Scaunului lui Zalmoxe \u00eei corespunde la suprafa\u021b\u0103, dup\u0103 cca. 350 metri copert\u0103 de roci, fosta cetate dacic\u0103 \u201eCet\u0103\u021buia\u201d, cuptoarelor de ardere a plantei polvraga le corespunde r\u0103d\u0103cina uria\u0219\u0103 a plantei disp\u0103rute dar \u00eempietrit\u0103 \u00een tavanul pe\u0219terii drept m\u0103rturie, iar locul ascezei c\u0103lug\u0103rilor ( 1505-1968) este marcat de o pictur\u0103 realizat\u0103 de c\u0103tre un c\u0103lug\u0103r, \u00een tehnica negru de fum, reprezent\u00e2nd simbolul mor\u021bii. Cronologia istoric\u0103 se \u00eencheie cu Izvorul Speran\u021belor, un gur care nu seac\u0103 niciodat\u0103, din spatele c\u0103ruia ne \u201eprive\u0219te\u201d Maica Domnului cu Pruncul \u00een bra\u021be, poate cea de la m\u0103n\u0103stirea vecin\u0103, cu hramul \u201eAdormirea Maicii Domnului\u201d.<\/span><\/p>\n

          \n
        1. \t\tPanteonul de la C\u0103scioarele<\/strong><\/span><\/li>\n<\/ol>\n

          \t, afirm\u0103 \u015eerbana.<\/span><\/p>\n

          \tLa C\u0103scioarele au fost descoperite dou\u0103 uimitoare coloane rotunde din ceramic\u0103, goale pe interior, av\u00e2nd o \u00eenaltime de 2,30 de metri \u015fi un diametru de 0,50 metri, aflate \u00een interiorul unei construc\u0163ii de 72 de metri p\u0103trati, compus\u0103 din dou\u0103 camere cu pere\u0163i orna\u0163i cu figuri serpentiforme \u015fi semicercuri, pe un fond ocru. Coloanele erau pictate \u015fi ele cu serpentine, \u00een ocru. Datarea Panteonului de la C\u0103scioarele, f\u0103cut\u0103 de arheologi rom\u00e2ni, indic\u0103 4.500 \u00ee.e.n. Specialista Maria Gimbu\u0163a\u015f \u00eel dateaz\u0103 la 5.300 \u00ee.e.n. Tot aici s-au g\u0103sit modelele din teracot\u0103 ale sanctuarelor, care prezint\u0103 un rafinament arhitectonic pe care templele elene \u00eel vor atinge dup\u0103 mii de ani, iar civiliza\u0163ia sumerian\u0103, considerat\u0103 de istoria modial\u0103 cea mai veche\u2026 abia dup\u0103 alte 2 milenii. Coloanele nu aveau func\u0163ionalitate arhitectonic\u0103, ci reprezentau \u201etatana lumii\u201d, dup\u0103 cum se exprim\u0103 \u0163\u0103ranii \u015fi ast\u0103zi \u2013 adic\u0103 Axa Divinit\u0103\u0163ii cu lumea.<\/span><\/p>\n

            \n
          1. \t\t\u015eimleul Silvaniei \u2013 S\u0103laj \u2013 Dacidava<\/strong><\/span><\/li>\n<\/ol>\n

            \tDincolo de legende \u015fi percep\u0163ii extrasenzoriale, \u0218imleul Silvaniei a captat aten\u0163ia arheologilor ca urmare a descoperirii unei cantit\u0103\u0163i uria\u015fe de tazaure, cu o valoare inestimabil\u0103, mai ales c\u0103 niciunul nu se afl\u0103 \u00een posesia autorit\u0103\u0163ilor rom\u00e2ne, neput\u00e2nd fi explorate sau popularizate suficient. Primul tezaur a fost descoperit \u00een vara lui 1797 de c\u0103tre doi copii valahi, care au g\u0103sit, \u00een timp ce se aflau la p\u0103scut, nici mai pu\u021bin dec\u00e2t peste 2 kilograme de bijuterii de aur. \u00centregul tezaur, format din 13 verigi plate de aur, 11 verigi granulate de aur, o cataram\u0103 de centur\u0103, un inel circular de aur, un medalion cu decor geometric, un cap\u0103t de br\u0103\u021bar\u0103 \u00een form\u0103 de cap de \u0219arpe, un mare lan\u021b colier de aur masiv cu pandantive \u0219i 15 medalioane cu eficii de \u00eemp\u0103ra\u021bi romani \u2013 a ajuns \u00een colec\u021biile Muzeului Kunsthistorisches din Viena.<\/span><\/p>\n

            \tAl doilea tezaur a fost descoperit de un \u0163\u0103ran, \u00een 1889, pe coasta dealului M\u0103gura, coasta dealului M\u0103gura, \u015fi ar reprezenta o completare a primului tezaur. Acesta cuprinde 10 perechi de fibule de aur, 1 fibul\u0103 singur\u0103, 3 vase semisferice de aur \u0219i 8 buc\u0103\u021bi de fragmente de fibul\u0103, toate aflate \u00een custodia Muzeului Na\u021bional Maghiar (Magyar Nemzeti M\u00fasem) din Budapesta.<\/span><\/p>\n

            \tUltimul tezaur a fost descoperit de doi b\u0103ie\u0163i \u00een aprilie1986 de c\u0103tre doi copii, pe un versant numit de localnici \u201eDelu\u021b\u201d. Cei doi fra\u021bi au dat de trei br\u0103\u021b\u0103ri, o fibul\u0103 \u0219i un lan\u021b \u2013 toate de argint \u0219i de factur\u0103 dacic\u0103 \u0219i de 552 monede de argint \u2013 drahme. Acest al treilea tezaur ar fi r\u0103mas \u00een \u021bar\u0103 \u0219i dup\u0103 ce ini\u021bial i s-a pierdut urma, iar reprezentan\u021bii Muzeului Jude\u021bean de istorie \u0219i Art\u0103 Zal\u0103u sus\u0163in c\u0103 \u00eencearc\u0103 s\u0103-l recupereze.<\/span><\/p>\n

              \n
            1. \t\tMun\u0163ii Rar\u0103u \u2013 C\u00e2mpulung Moldovenesc<\/strong><\/span><\/li>\n<\/ol>\n

              \tMai multe surse afirm\u0103 c\u0103 \u00een zona de referin\u0163\u0103 Rar\u0103u\u2013 Pietrele Doamnei \u2013Giumal\u0103u activeaz\u0103 un uria\u015f vortex prin care se fac infuzii vibra\u0163ionale, unii ini\u0163ia\u0163i consider\u00e2nd c\u0103 este locul cel mai potrivit pentru atingerea unor \u00eenalte st\u0103ri de con\u015ftiin\u0163\u0103. Dincolo de ezoterimsul relat\u0103rilor numero\u015filor turi\u015fti spirituali care frecventeaz\u0103 zona, tehnicienii sus\u0163in c\u0103 un efect important asupra organismului uman l-ar putea avea chiar compozi\u0163ia \u015fisturilor cristalne (cloritice, sericitice, cuar\u0163ite, porfiroide, calcare cristaline \u015fi gnaisuri oculare).<\/span><\/p>\n

              \tDincolo de legende \u015fi relat\u0103ri ezoterice, \u201ePietrele Doamnei\u201d sunt c\u00e2t se poate de reale, \u00eenalte de 70 de metri \u015fi situate la altitudinea de 1634 de metri, \u00een Mun\u0163ii Rar\u0103u. V\u00e2rful cel mai \u00eenalt atinge altitudinea de 1.651 de metri. Este o rezervatie natural\u0103 mixt\u0103 de 933 hectare \u015fi este, \u00een acela\u015fi timp, Sit Natura 2000. Zona este important\u0103 datorit\u0103 bog\u0103\u0163iei vegeta\u0163iei endemice. Primele cercet\u0103ri geologice au fost \u00eentreprinse de geologii austrieci C. M. Paul (1876), V. Uhilg (1903), V. Volz (1903) \u0219i de cercet\u0103torii rom\u00e2ni Th. Kr\u00e4uter (1929), M. Ilie (1957), I. Turcule\u021b (1963), Gr. Popescu \u0219i D. Patrulius (1964). Ei au descoperit c\u0103 zona este format\u0103 din calcare cu \u00eencrusta\u0163ii de corali, amoni\u0163i, alge marine \u015fi alte elemente ce formau recife acum mai bine de 140 de milioane de ani. Dintre acestea, se disting fosilele din genurile Requenia \u0219i Matheronia. \u00cen cretacic, teritoriul era acoperit de ape marine. Odat\u0103 cu mi\u015fc\u0103rile tectonice, apa s-a retras, iar recifele au fost ridicate la suprafa\u0163\u0103.<\/span><\/p>\n

                \n
              1. \t\tSarmisegetuza \u2013 ora\u015ful subteran predacic<\/strong><\/span><\/li>\n<\/ol>\n

                \tSurse neoficiale transformate \u00een adev\u0103rate legende contemporane preluate pe sute de bloguri sus\u0163in c\u0103 la \u00eenceputul anilor \u201890, subsolul din zona Gr\u0103di\u015ftei ar fi fost scanat de un satelit rusesc. Un dosar al acestor descoperiri ar fi fost \u00eentocmit la Ministerul Lucr\u0103rilor Publice \u015fi Amenaj\u0103rii Teritoriului \u015fi la Ministerul Culturii de atunci, care au decis efectuarea unor cercetari. Concluzia era una \u015focant\u0103: fortifica\u0163iile din zona Gradi\u015fte nu erau doar cet\u0103\u0163i dispuse pe culmile mun\u0163ilor din jur, ci un imens ansamblu de 200 km p\u0103tra\u0163i, foarte compact, care cuprindea o a\u015fezare militar\u0103, una civil\u0103 montan\u0103, cu mai multe nuclee. Pe o suprafata de doi kilometri p\u0103tra\u0163i, la o ad\u00e2ncime de 8 metri, s-ar afla chiar o a\u015fezare subterana\u0103.<\/span><\/p>\n

                \t\"puncte-energetice<\/span><\/p>\n

                \t\u00cen 2001, generalul de divizie \u00een retragere, Vasile Dragomir, care sus\u0163inea c\u0103 f\u0103cuse parte din echipa de cercet\u0103tori, declara pentru un ziar central ca \u00een zona V\u00e2rtoape fuseser\u0103 detectate, pe o suprafata de 4 km p\u0103tra\u0163i, 75 de gropi conice, de dimensiuni diferite, precum \u015fi incinte paralelipipedice, modificate de m\u00e2na omului, care comunicau \u00eentre ele, dar \u015fi cu platoul de deasupra prin drumuri antice. De la aceste incinte ar pleca mai multe tuneluri spre mun\u0163ii din apropiere, unele, pr\u0103bu\u015fite par\u0163ial, unul ajung\u00e2nd chiar la sanctuarele de la Sarmizegetusa Regia, unde au fost de asemenea detectate incinte subterane. Aceea\u015fi surs\u0103 d\u0103 drept cert\u0103 informa\u0163ia conform c\u0103reia sub acela\u015fi platou s-ar afla trei piramide \u00eengropate.<\/span><\/p>\n

                \tSarmisegetuza este \u00een prezent un platou abandonat de autorit\u0103\u0163ile publice, lipsit de informa\u0163ii turistice, ultimele studii pluridisciplinare oficiale desf\u0103\u015fur\u00e2ndu-se \u00een zon\u0103 \u00een anii 80. Din punct de vedere arheologic, jurnali\u015ftii specializa\u0163i \u00een acest subiect sus\u0163in c\u0103 nu a fost explorat\u0103 nici 10% din suprafa\u0163a de interes, mai ales c\u0103 spa\u0163iul este considerat rezerva\u0163ie natural\u0103, fiind interzis\u0103 cu des\u0103v\u00e2r\u015fire orice excava\u0163ie \u00een zon\u0103.<\/span><\/p>\n

                \tMii de turi\u015fti ezoteri\u015fti viziteaz\u0103 anual celebra roat\u0103 de andezid, urmele sanctuarelor arhaice \u015fi celebrul \u201ecalendar\u201d \u2013 \u00een realitate un ancestral sanctuar rotund \u2013 asupra rolului \u015fi originii c\u0103rora cercet\u0103torii au opinii diametral opuse. Vechea cetate predacic\u0103, spre deosebire de alte 6 din apropiere (Regia, C\u0103p\u00e2lna, Blidaru, B\u0103ni\u0163a, Coste\u015fti, Piatra Ro\u015fie), nu formeaz\u0103 obiectul patrimoniului UNESCO. Toat\u0103 documenta\u0163ia oficial\u0103 se reg\u0103se\u015fte la Institutul Na\u0163ional de Patrimoniu.<\/span><\/p>\n

                \n

                \tArticolul original<\/a><\/span><\/p>\n

                \n

                \t\u00a0<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

                Cele 15 puncte energetice majore ale Planetei (chakre) sunt dispuse sub forma unei spirale al c\u0103rei cap\u0103t se afl\u0103 \u00een Rom\u00e2nia, fiecare din cele \u0219apte…<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[31],"tags":[1456],"class_list":["post-7000","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-altele-continut","tag-energie-puncte-locuri-romania-vizitat-spirala"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/7000","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=7000"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/7000\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=7000"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=7000"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=7000"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}