{"id":7024,"date":"2017-10-15T14:41:24","date_gmt":"2017-10-15T14:41:24","guid":{"rendered":"https:\/\/noi3.org\/site\/?p=7024"},"modified":"2018-11-13T15:37:19","modified_gmt":"2018-11-13T15:37:19","slug":"aspecte-geopolitice-ale-conflictului-transnistrean","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/site.noi3.org\/?p=7024","title":{"rendered":"ASPECTE GEOPOLITICE ALE CONFLICTULUI TRANSNISTREAN"},"content":{"rendered":"

R\u0103zboiul din Transnistria a avut consecin\u0163e multidimensionale \u015fi traumatizante, marc\u00e2nd profund \u00eentreaga evolu\u0163ie ulterioar\u0103 a evenimentelor \u015fi proceselor politice, economice, sociale \u015fi culturale din Republica Moldova.<\/span><\/p>\n

Conven\u0163ia de la Moscova din 21 iulie 1992 a fost considerat\u0103, \u00een mod justificat, drept \u201eap\u0103s\u0103toare\u201d, iar condi\u0163iile acesteia \u2013 \u201eun e\u015fec nu doar al unei persoane, ci \u015fi unul colectiv\u201d.<\/span><\/p>\n

<\/p>\n

\"Moldova\"<\/span><\/p>\n

Spre un nou curs al politicii externe<\/span><\/p>\n

\u00cenc\u0103 \u00een a doua jum\u0103tate a secolului al XIX-lea, cunoscutul geopolitician german Friedrich Ratzel (1844-1904) afirma c\u0103 r\u0103zboiul const\u0103 \u00een \u201ea plimba frontiera pe teritoriul altcuiva\u201d. <\/span><\/p>\n

\u00cen consecin\u0163a confrunt\u0103rii, \u00eentemeietorul geopoliticii clasice germane,\u00a0men\u0163iona c\u0103\u00a0dou\u0103 dinamici opuse sf\u00e2r\u015fesc prin a se stabiliza \u00een lungul unei linii de front, pe care compromisul \u015fi pacea o vor transforma \u00een frontier\u0103.<\/span><\/p>\n

Indiferent dac\u0103 \u00een r\u0103zboiul declan\u015fat \u00eempotriva Republicii Moldova \u00een prim\u0103vara anului 1992 Federa\u0163ia Rus\u0103 s-a condus sau nu dup\u0103 respectiva tez\u0103 geopolitic\u0103, nu putem avea nici un dubiu c\u0103 aceasta reflect\u0103 at\u00e2t mersul, c\u00e2t \u015fi consecin\u0163ele conflictului transnistrean.<\/span><\/p>\n

\"Imagini<\/span><\/p>\n

R\u0103zboiul din Transnistria a avut consecin\u0163e multidimensionale \u015fi traumatizante, marc\u00e2nd profund \u00eentreaga evolu\u0163ie ulterioar\u0103 a evenimentelor \u015fi proceselor politice, economice, sociale \u015fi culturale din Republica Moldova.<\/span><\/p>\n

Conven\u0163ia de la Moscova din 21 iulie 1992 a fost considerat\u0103, \u00een mod justificat, drept \u201eap\u0103s\u0103toare\u201d, iar condi\u0163iile acesteia \u2013 \u201eun e\u015fec nu doar al unei persoane, ci \u015fi unul colectiv\u201d. <\/span><\/p>\n

O prim\u0103 concesie serioas\u0103 a Chi\u015fin\u0103ului oficial, f\u0103cut\u0103 separati\u015ftilor transnistreni, a fost acordarea dreptului de a-\u015fi hot\u0103r\u00ee singuri soarta \u201e\u00een cazul modific\u0103rii statutului de stat independent al Republicii Moldova\u201d.<\/span><\/p>\n

O alt\u0103 concesie nejustificat\u0103 a fost abandonarea formulei cvadripartite de reglementare a conflictului (Moldova, Rom\u00e2nia, Rusia, Ucraina) care a fost \u00eenlocuit\u0103 printr-o formul\u0103 tripartit\u0103: participarea Rom\u00e2niei \u015fi Ucrainei a fost \u00eenlocuit\u0103 de cea a grup\u0103rii separatiste de la Tiraspol. <\/span><\/p>\n

\u00cen cele din urm\u0103, prin semnarea Conven\u0163iei din 21 iulie 1992, a fost oficializat\u0103 prezen\u0163a unit\u0103\u0163ilor ruse\u015fti pe o perioad\u0103 nedeterminat\u0103, sub falsul pretext al \u201emen\u0163inerii p\u0103cii\u201d, \u015ftiindu-se c\u0103 tocmai aceast\u0103 prezen\u0163\u0103 a constituit unul din principalii factori ai declan\u015f\u0103rii \u015fi aliment\u0103rii conflictului armat.<\/span><\/p>\n

Ced\u0103rile unilaterale au fost dublate \u015fi de o turnur\u0103 vizibil\u0103 \u00een cursul politicii externe a Republicii Moldova. <\/span><\/p>\n

Dac\u0103 la \u00eenceputul lunii iunie 1992, \u201edup\u0103 o analiz\u0103 mai profund\u0103 a evenimentelor din st\u00e2nga Nistrului\u201d, M. Snegur ajunsese la concluzia c\u0103 \u201esporirea agresivit\u0103\u0163ii Rusiei \u00een Moldova de Est nu e deloc \u00eent\u00e2mpl\u0103toare\u201d, c\u0103 \u201eMoscovei nu-i este pe plac politica noastr\u0103 independent\u0103 \u015fi ea folose\u015fte orice mijloc, \u015fi \u00een primul r\u00e2nd separatismul, pentru a putea schimba orientarea republicii \u015fi a instaura la Chi\u015fin\u0103u un regim pro-moscovit\u201d, la \u00eenceputul lunii urm\u0103toare pre\u015fedintele Republicii Moldova formula deja \u00eentr-un mod pe c\u00e2t de paradoxal, pe at\u00e2t de explicabil \u00eens\u0103 o opinie diametral opus\u0103, afirm\u00e2nd c\u0103 \u201e\u00een etapa actual\u0103, ar fi de folos pentru Moldova ca ea s\u0103 participe la aceast\u0103 Comunitate\u201d, din simplul considerent c\u0103 \u201ea ap\u0103rut un anumit optimism fa\u0163\u0103 de CSI\u201d.<\/span><\/p>\n

ADDENDA<\/strong><\/span><\/p>\n

Conflictul armat de la Nistru, \u00eenceput \u00een data 2 de martie 1992, a fost un conflict militar \u00eentre Republica Moldova \u0219i regimul separatist, instalat \u00een autoproclamata \u201eRepublica Moldoveneasc\u0103 Nistrean\u0103\u201d, care a avut sprijinul direct al militarilor ru\u015fi disloca\u0163i \u00een st\u00e2nga Nistrului, precum \u015fi al mercenarilor ru\u015fi, printre care s-a aflat \u015fi actualul vicepremier al Federa\u0163iei Ruse, Dmitri Rogozin, tot el \u015fi reprezentant special al pre\u015fedintelui rus Vladimir Putin pentru regiunea transnistrean\u0103. B\u0103t\u0103lia s-a dat pentru exercitarea controlului asupra raioanelor Camenca, Dub\u0103sari, Grigoriopol, R\u00e2bni\u021ba, Slobozia \u0219i ora\u0219ul Toraspol, situate pe malul st\u00e2ng al r\u00e2ului Nistru, precum \u015fi ora\u0219ului Tighina, aflat pe malul drept al r\u00e2uluii.<\/span><\/p>\n

Conflictul politic a \u00eenceput \u00een anul 1990, dup\u0103 proclamarea independen\u021bei a\u0219a-zisei \u201eRepublicii Moldovene\u0219ti Nistrene\u201d, faz\u0103 latent\u0103 a acestuia desf\u0103\u0219ur\u00e2ndu-se p\u00e2n\u0103 \u00een prezent. <\/span><\/p>\n

Motivul formal al conflictului transnistrean a fost adoptarea legisla\u021biei privind limba rom\u00e2n\u0103 \u00een calitate de limb\u0103 de stat, care, p\u00e2n\u0103 atunci, \u00een tot spa\u0163iul sovietic era limba rus\u0103, precum \u015fi \u00eengrijor\u0103rile privind o eventual\u0103 unire a Republicii Moldova cu Rom\u00e2nia. <\/span><\/p>\n

\u00cen esen\u0163\u0103, \u00een acest teritoriu s-au ciocnit dou\u0103 viziuni privind calea de dezvoltare de mai departe a Republicii Moldova \u015fi a societ\u0103\u0163ii ei, dup\u0103 destr\u0103marea Uniunii Sovietice. Luptele de la Nistru au r\u0103pit via\u0163a mai multor sute de oameni din partea ambelor p\u0103r\u0163i beligerante.<\/span><\/p>\n

Documentul de \u00eencetare a focului, denumit oficial \u201eConven\u0163ia cu privire la principiile de reglementare pa\u015fnic\u0103 a conflictului armat din regiunea transnistrean\u0103 a Republicii Moldova\u201d a fost semnat pe 21 iulie 1992, la Moscova, de c\u0103tre pre\u015fedintele Federa\u0163iei Ruse, Boris El\u0163in \u015fi pre\u015fedintele Republicii Moldova Mircea Snegur, \u00een prezen\u0163a liderilor transnistreni \u2013 to\u0163i cet\u0103\u0163eni ai Federa\u0163iei Ruse. <\/span><\/p>\n

Acordul prevedea \u00eencetarea imediat\u0103 a focului, crearea unei \u201ezone de securitate\u201d, constituirea unor for\u0163e de men\u0163inere a p\u0103cii din militari ai Rusiei, ai Republicii Moldova \u015fi ai regiunii separatiste. <\/span><\/p>\n

A \u00eenceput s\u0103 func\u0163ioneze o Comisie unificat\u0103 de control, tripartit\u0103, care monitorizeaz\u0103 realizarea Acordului.<\/span><\/p>\n

Dup\u0103 semnarea acestuia, de facto, 12% din teritoriul Republicii Moldova a r\u0103mas sub controlul regimului de la Tiraspol, conflictul transform\u00e2ndu-se \u00een unul din conflictele \u00eenghe\u0163ate de pe teritoriul fostei URSS. <\/span><\/p>\n

Ulterior, pentru solu\u0163ionare acestuia a fost constituit un mecanist multipartit de negocieri \u00een formatul numit \u201e5+2\u201d, din care, \u00een calitate de mediatori \u015fi observatori, fac parte Federa\u0163ia Rus\u0103, Ucraina, OSCE, SUA \u015fi UE, plus reprezentan\u0163ii Chi\u015fin\u0103ului \u015fi Tiraspolului, care au statut de \u201ep\u0103r\u0163i\u201d.<\/span><\/p>\n

Summit-ul OSCE de la Istanbul oblig\u0103 la 22 noiembrie 1999, Federa\u0163ia Rus\u0103, succesoarea Uniunii Sovietice, s\u0103 evacueze p\u00e2n\u0103 la 1 ianuarie 2003, for\u021bele sale militare \u0219i armamentul, sta\u0163ionate \u00een regiunea transnistrean\u0103 a Republicii Moldova \u00eenc\u0103 din perioada sovietic\u0103. <\/span><\/p>\n

Declara\u021bia Summit-ului prevede c\u0103 statele-p\u0103r\u021bi \u201esalut\u0103 angajamentul Federa\u021biei Ruse de a finaliza retragerea for\u021belor ruse de pe teritoriul Republicii Moldova p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u0219itul anului 2002\u201d. <\/span><\/p>\n

Rusia a retras 58 de trenuri de echipamente \u0219i muni\u021bii din Transnistria, dar ulterior a adoptat pozi\u0163ia conform c\u0103reia procesul de evacuare va fi finalizat doar dup\u0103 solu\u0163ionarea politic\u0103 a conflictului transnistrean.<\/span><\/p>\n

\u00cen luna iulie 2017, Parlamentul de la Chi\u015fin\u0103u a adoptat Hot\u0103r\u00e2rea prin care cere Federa\u0163iei Ruse s\u0103-\u015fi retrag\u0103 trupele \u015fi muni\u0163iile sta\u0163ionate pe teritoriul Republicii Moldova f\u0103r\u0103 acordul acesteia, fiind primul document oficial \u00een acest sens pe toat\u0103 perioada Independen\u0163ei. <\/span><\/p>\n

\u00cen luna august 2017, guvernarea de la Chi\u015fin\u0103u a solicitat Organiza\u021biei Na\u021biunilor Unite \u00een mod oficial s\u0103 includ\u0103 subiectul scoaterii trupelor militare str\u0103ine de pe teritoriul \u021b\u0103rii pe agenda celei de-a 72-a sesiuni a Adun\u0103rii Generale a ONU, care se va desf\u0103\u0219ura la \u00eenceputul lunii viitoare.<\/span><\/p>\n

Rela\u021bia dintre Republica Moldova \u0219i Federa\u021bia Rus\u0103 a fost marcat\u0103 pe parcursul anilor \u0219i de nenum\u0103ratele embargouri la produsele moldovene\u015fti \u00een calitate de instrument al rela\u0163iilor bilaterale, cu \u00eencepere din anul 2005, atunci c\u00e2nd guvernarea comunist\u0103 a \u0163\u0103rii a reorientat op\u0163iunile geopolitice ale Republicii Moldova din direc\u0163ia Estic\u0103, \u00een cea Vestic\u0103, cu apropierea considerabil\u0103 de structurile UE.<\/span><\/p>\n

Cel mai masiv, \u00eens\u0103 acest instrument a fost aplicat cu \u00eencepere din septembrie 2013, c\u00e2nd deja se profila perspectiva real\u0103 de semnare a Acordului de Asociere cu UE. <\/span><\/p>\n

Restric\u021biile r\u0103m\u00e2n \u00een mare parte \u00een vigoare \u015fi acum, referindu-se la produsele de export strategice: vinuri, fructe, legume, conserve etc. <\/span><\/p>\n

Dup\u0103 nenum\u0103ratele restric\u021bii instituite de c\u0103tre Federa\u021bia Rus\u0103 din 2005 \u00eencoace, companiile moldovene\u0219ti s-au reorientat pe pia\u021ba din UE, iar \u00een prezent cota exporturilor pe pia\u021ba comunitar\u0103 este de 63%.<\/span><\/p>\n

\n

Articolul original<\/span><\/a><\/p>\n

\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

R\u0103zboiul din Transnistria a avut consecin\u0163e multidimensionale \u015fi traumatizante, marc\u00e2nd profund \u00eentreaga evolu\u0163ie ulterioar\u0103 a evenimentelor \u015fi proceselor politice, economice, sociale \u015fi culturale din Republica…<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":7022,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[32],"tags":[1466],"class_list":["post-7024","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-istorie","tag-moldova-romania-transnistria-unire-limba"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/7024","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=7024"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/7024\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":7442,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/7024\/revisions\/7442"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/7022"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=7024"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=7024"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=7024"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}