{"id":7028,"date":"2017-10-15T14:46:00","date_gmt":"2017-10-15T14:46:00","guid":{"rendered":"https:\/\/noi3.org\/site\/?p=7028"},"modified":"2018-11-13T15:36:17","modified_gmt":"2018-11-13T15:36:17","slug":"ce-s-ar-fi-putut-intampla-daca-romania-nu-accepta-arbitrajul-germano-italian-din-30-august-1940-cunoscut-sub-numele-de-dictatul-de-la-viena","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/site.noi3.org\/?p=7028","title":{"rendered":"Ce s-ar fi putut \u00eent\u00e2mpla, dac\u0103 Rom\u00e2nia nu accepta arbitrajul germano-italian din 30 august 1940, cunoscut sub numele de \u201eDictatul de la Viena\u201d"},"content":{"rendered":"

Transilvania ocupat\u0103 de Ungaria, Moldova \u0219i Dobrogea, de URSS \u0219i Muntenia de Germania nazist\u0103. Acesta ar fi cel mai plauzibil scenariu pentru ceea ce s-ar fi putut \u00eent\u00e2mpla, dac\u0103 Rom\u00e2nia nu accepta arbitrajul germano-italian din 30 august 1940, cunoscut la noi \u00een \u021bar\u0103 sub numele de \u201eDictatul de la Viena\u201d.<\/em><\/p>\n

<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Pe hart\u0103 \u2013 teritoriul r\u0103pit Rom\u00e2niei dup\u0103 Dictatul de la Viena<\/p>\n

Dictatul de la Viena, dincolo de Wikipedia: \u201eDac\u0103 nu acceptam, disp\u0103ream de pe hart\u0103\u201d<\/a><\/p>\n

Transilvania ocupat\u0103 de Ungaria, Moldova \u0219i Dobrogea, de URSS \u0219i Muntenia de Germania nazist\u0103. Acesta ar fi cel mai plauzibil scenariu pentru ceea ce s-ar fi putut \u00eent\u00e2mpla, dac\u0103 Rom\u00e2nia nu accepta arbitrajul germano-italian din 30 august 1940, cunoscut la noi \u00een \u021bar\u0103 sub numele de \u201eDictatul de la Viena\u201d.<\/em><\/p>\n

La 30 august, s-au \u00eemplinit\u00a077\u00a0de ani de la pierderea de c\u0103tre Rom\u00e2nia a Transilvaniei \u00een timpul celui de al doilea r\u0103zboi mondial. Decizia a fost cunoscut\u0103 ca\u00a0\u201eDictatul de la Viena\u201d.<\/p>\n

Cu ajutorul\u00a0 istoricului\u00a0 Ottmar Tra\u0219c\u0103, specializat \u00een perioada celui de-al doilea r\u0103zboi mondial,\u00a0 publica\u0163ia Transilvania Reporter a \u00eencercat s\u0103 reconstituie jocul politic interna\u021bional al acelei veri funeste, c\u00e2nd Rom\u00e2nia a cedat Basarabia, Transilvania de Nord \u0219i Cadrilaterul.<\/p>\n

Privind cu deta\u0219area pe care \u021bi-o imprim\u0103 cele trei sferturi de veac trecute, cu luciditatea impus\u0103 de rigoarea cercet\u0103rii, dar \u0219i cu sensibilitatea unui ardelean , istoricul spune tran\u0219ant: dac\u0103 Rom\u00e2nia nu ceda Transilvania de Nord \u00een 1940, disp\u0103rea ca stat.<\/em><\/p>\n

\u00cen istoriografia str\u0103in\u0103 decizia de la 30 august 1940 este numit\u0103 arbitraj, al doilea arbitraj de la Viena, deoarece a mai fost un arbitraj, cel din 2 noiembrie 1938, \u00eentre Ungaria \u0219i Cehoslovacia.<\/em> \u0218i \u00een Rom\u00e2nia, aceast\u0103 decizie a fost numit\u0103 arbitraj p\u00e2n\u0103 \u00een 1945.<\/p>\n

Abia dup\u0103 aceast\u0103 dat\u0103 \u00eencepe s\u0103 se vorbeasc\u0103 de un dictat germano-fascist, sau fascisto-nazist sau germano-italian, prin care Rom\u00e2niei i s-au r\u0103pit 42.000 de kilometri p\u0103tra\u021bi, iar ulterior s-a \u00eencet\u0103\u021benit acest termen.<\/p>\n

A fost vorba de un arbitraj interna\u021bional cerut de statul rom\u00e2n \u015fi exist\u0103 documente care arat\u0103 c\u0103 \u00eenc\u0103 de la sf\u00e2r\u0219itul lui iunie 1940, guvernul rom\u00e2n avea \u00een vedere ob\u021binerea unui arbitraj al Germaniei \u00een litigiul cu Ungaria privind grani\u021ba dintre cele dou\u0103 \u021b\u0103ri.<\/p>\n

Rom\u00e2nia a trebuit s\u0103 negocieze atunci \u0219i cu Bulgaria pentru Cadrilater, \u0219i cu Ungaria, pentru Transilvania. Dac\u0103 \u00een primul caz, cedarea teritoriului nu a creat o mare emo\u021bie \u00een r\u00e2ndul opiniei publice, \u00een cazul Transilvaniei, lucrurile nu au fost a\u0219a de simple, deoarece aceast\u0103 regiune era v\u0103zut\u0103, pe de o parte, ca leag\u0103nul civiliza\u021biei rom\u00e2ne, dar \u0219i pentru maghiari, cea mai dureroas\u0103 pierdere prin Trianon a fost Ardealul.<\/p>\n

Transilvania a fost perceput\u0103 de maghiari ca o pierdere mai dureroas\u0103 dec\u00e2t sudul Slovaciei.<\/p>\n

\u00cen plus, trebuie s\u0103 ne punem \u0219i \u00een situa\u021bia liderilor maghiari. Cei mai mul\u021bi oameni politici importan\u021bi din lumea politic\u0103 maghiar\u0103 proveneau din Transilvania, Bethlen, fostul prim-ministru, Teleki Pal, prim-ministrul de atunci, Csaky, ministrul de Externe. Oamenii ace\u0219tia erau extrem de interesa\u021bi de redob\u00e2ndirea provinciei istorice pierdute.<\/p>\n

\"Galeazzo<\/p>\n

” <p><strong>si:<a=”” 2010=”” 05=”” 17=”” galina-din-italia-loveste-din-nou-despre-sexsexualitatecapitalismsituatia-din-moldova=”” <=”” a><=”” strong><=”” <p><a=”” ne-scrie-galina-din-italia=”” <p>http:=”” www.youtube.com=”” watch?v=”mRmaD6_P9LY<\/p>\n

” „=”” data-image-meta=”[]” data-image-title=”GALINA DIMITROVNA DIN ITALIA LOVESTE DIN NOU.DESPRE SEX,SEXUALITATE,CAPITALISM,SITUATIA DIN MOLDOVA.” data-large-file=”” data-medium-file=”” data-orig-file=”” data-orig-size=”” data-permalink=”https:\/\/cersipamantromanesc.wordpress.com\/?p=12768″ height=”450″ width=”450″ border=”0″><\/p>\n

Galeazzo Ciano \u0219i Joachim von Ribbentrop, la o defilare \u00een Como, \u00een 1939<\/em><\/p>\n

\u00cen iulie, partea rom\u00e2n\u0103, prin guvernul de extrem\u0103 dreapt\u0103 pro-german al lui Ion Gigurtu, \u00eencearc\u0103 s\u0103 ob\u021bin\u0103 sprijinul Germaniei \u00een litigiul cu Ungaria. Dar Germania era \u00een continuare ne\u00eencrez\u0103toare \u00een Carol al II-lea, iar Hitler transmite guvernului rom\u00e2n c\u0103 trebuie s\u0103 se \u00een\u021beleag\u0103 pe cale direct\u0103 cu cel ungar \u0219i c\u0103 este vremea ca \u201epreten\u021biile legitime\u201d ale Ungariei s\u0103 fie \u00eendeplinite, dar pe cale pa\u0219nic\u0103.<\/p>\n

\u00cen 26 iulie, Gigurtu \u0219i ministrul de externe, Mihail Manoilescu, se \u00eent\u00e2lnesc cu Hitler, la Berchtesgaden, \u0219i acesta le repet\u0103 acest lucru. La aceast\u0103 \u00eent\u00e2lnire, partea rom\u00e2n\u0103 pune \u00eentrebarea dac\u0103 Germania ar fi de acord s\u0103 arbitreze disputa cu Ungaria, iar Hitler spune nu.<\/p>\n

\u0218i a spus chiar a\u0219a: noi avem experien\u021ba unui arbitraj care a nemul\u021bumit pe toat\u0103 lumea \u2013 e vorba de primul arbitraj de la Viena, cel dintre Ungaria \u0219i Cehoslovacia \u2013 \u0219i nu ne mai trebuie unul.<\/p>\n

\u00cen august, Ungaria face presiuni prin note diplomatice \u0219i se ajunge la tratativele dintre Rom\u00e2nia \u0219i Ungaria de la Turnu Severin, care nu duc niciunde.<\/p>\n

Aici e interesant c\u0103 cele dou\u0103 delega\u021bii, rom\u00e2n\u0103 \u0219i maghiar\u0103, erau conduse de c\u00e2te un ardelean, Valer Pop \u0219i, respectiv, Andras Hory, care era clujean.<\/em><\/p>\n

Aici s-au confruntat dou\u0103 puncte de vedere diametral opuse. Guvernul rom\u00e2n, speriat de reac\u021bia opiniei publice \u00een cazul ced\u0103rii unei p\u0103r\u021bi mari din Transilvania, sau a \u00eentregii Transilvanii, a \u00eencercat s\u0103 tergiverseze lucrurile, s\u0103 c\u00e2\u0219tige timp, propun\u00e2nd prima dat\u0103 un schimb de popula\u021bie, urm\u00e2nd ca apoi s\u0103 delimiteze un teritoriu de-a lungul frontierei, care s\u0103 fie cedat Ungariei, pentru a fi locuit de popula\u021bia maghiar\u0103 str\u0103mutat\u0103.<\/p>\n

Ungurii aveau \u00eens\u0103 o cu totul alt\u0103 perspectiv\u0103. Ei spun c\u0103 accept\u0103 o solu\u021bie, \u201ede compromis\u201d, adic\u0103 nu cer toat\u0103 Transilvania, ci doar cam dou\u0103 treimi din aceasta, p\u00e2n\u0103 la linia Mure\u0219ului,\u00a0 dar \u0219i dincolo de ea, pentru a cuprinde Secuimea \u0219i inclusiv Bra\u0219ovul.<\/p>\n

Toate acestea reies dintr-un schimb de note diplomatice care sunt preambulul tratativelor de la Turnu Severin.<\/p>\n

\u00cen 16 august, la prima \u00eent\u00e2lnire de la Turnu Severin, Andras Hory prezint\u0103 linia de frontier\u0103 agreat\u0103 de maghiari, cu 66.000 de kilometri p\u0103tra\u021bi din Transilvania, deci dou\u0103 treimi, care urmau s\u0103 revin\u0103 Ungariei, urm\u00e2nd ca apoi s\u0103 aib\u0103 loc un schimb de popula\u021bii.<\/p>\n

La auzul acestei revendic\u0103ri, ai no\u0219tri au un \u0219oc, cer un r\u0103gaz de trei zile, se discut\u0103, \u0219i vin cu contrapropunerea: prima dat\u0103 schimbul de popula\u021bii, \u0219i, ulterior, eventual, trasarea unei noi linii de frontier\u0103. Negocierile se \u00eempotmolesc \u0219i \u00een 24 august se \u00eencheie, f\u0103r\u0103 niciun rezultat.<\/p>\n

Solu\u021bionarea pe calea tratativelor a disputei teritoriale a e\u0219uat la Turnu Severin \u015fi \u00een acest moment, maghiarii \u00eencep s\u0103 se g\u00e2ndeasc\u0103 la atacarea Rom\u00e2niei, deja \u00een 23 august 1940, armata maghiar\u0103 elaboreaz\u0103 un plan de atacare a Rom\u00e2niei.<\/p>\n

Mai mult, \u00een 24 \u0219i 25 august, guvernul maghiar ia leg\u0103tura cu Moscova, sond\u00e2nd atitudinea acesteia fa\u021b\u0103 de un conflict militar rom\u00e2no-maghiar, iar\u00a0 Molotov r\u0103spunde : \u201esimpla existen\u021b\u0103 a Rom\u00e2niei a fost o jignire pentru Uniunea Sovietic\u0103, Bulgaria \u0219i Ungaria\u201d.<\/em><\/p>\n

\u00cen acest context, \u00een care URSS \u00ee\u0219i declar\u0103 din nou atitudinea binevoitoare fa\u021b\u0103 de revendic\u0103rile Ungariei, la frontiera sovietic\u0103 cu Rom\u00e2nia \u00eencep concentr\u0103ri de trupe \u0219i au loc incidente de frontier\u0103. Aceast\u0103 situa\u021bie \u00eel face pe \u0219eful statului major rom\u00e2n s\u0103 cear\u0103 guvernului: \u201eface\u021bi ceva, c\u0103 ne vom trezi ataca\u021bi \u0219i de maghiari \u0219i de ru\u0219i\u201d.<\/p>\n

Inclusiv serviciul de informa\u021bii german raporteaz\u0103 \u00een acela\u0219i sens, c\u0103 maghiarii urmau s\u0103 atace pe 28 august, diminea\u021b\u0103. Dar marea temere a lui Hitler era c\u0103 \u00een momentul \u00een care se vor pune \u00een mi\u0219care trupele maghiare, vor ataca \u0219i ru\u0219ii, ace\u0219tia vor ocupa Moldova p\u00e2n\u0103 la Carpa\u021bi \u0219i poate \u0219i regiunea petrolifer\u0103 din zona Ploie\u0219tiului.<\/p>\n

A\u0219a c\u0103 \u0219i nem\u021bii \u00ee\u0219i luaser\u0103 m\u0103surile lor de prevedere, pentru a proteja rezervele de petrol de importan\u021b\u0103 strategic\u0103.<\/p>\n

Astfel, ei preg\u0103tesc o divizie de para\u0219uti\u0219ti, pe care s\u0103 o lanseze deasupra regiunii petrolifere \u0219i c\u00e2teva divizii blindate erau preg\u0103tite s\u0103 m\u0103r\u0219\u0103luiasc\u0103 dinspre Viena spre Rom\u00e2nia, pentru a face jonc\u021biunea cu trupele de para\u0219uti\u0219ti \u0219i a preveni o ocupa\u021bie sovetic\u0103.<\/p>\n

\u0218i totu\u0219i, cum s-a ajuns la arbitrajul Germaniei?<\/p>\n

Hitler, confruntat cu aceast\u0103 viziune catastrofic\u0103, accept\u0103 ca Germania s\u0103 arbitreze diferendul rom\u00e2no-maghiar. Viziunea lui era aceea ca arbitrajul s\u0103 satisfac\u0103 \u00eentr-o oarecare m\u0103sur\u0103 preten\u021biile maghiare, dar nici statul rom\u00e2n s\u0103 nu fie prea tare lovit, ca s\u0103 intre \u00een colaps. \u0218i atunci se ajunge la solu\u021bia aceasta de la Viena, cu 42.160 de kilometri p\u0103tra\u021bi ceda\u021bi,\u00a0cu o popula\u0163ie de 2 388 774 locuitori, din care rom\u00e2nii reprezentau 50,2 %, maghiarii 37,1% iar germanii 2,7% .<\/p>\n

\u00cen schimb, potrivit datelor statistice maghiare teritoriul ob\u0163inut de Ungaria la Viena era de 43 104 km2, locuit de 2 577 000 locuitori din care 1 343 000 maghiari (52,1%), 1 069 000 rom\u00e2ni (41,5 %), 47 000 germani (1,8%) \u015fi 116 000 alte na\u0163ionalit\u0103\u0163i (4,6%) .<\/p>\n

Din cifrele prezentate mai sus se poate constata lesne c\u0103 solu\u0163ia aleas\u0103 de Hitler \u00een diferendul teritorial rom\u00e2no\u2013maghiar nu a urm\u0103rit reglementarea aspectelor demografice complexe din regiunea aflat\u0103 \u00een litigiu.<\/p>\n

A doua rund\u0103 de negocieri a avut loc la palatul\u00a0Belvedere\u00a0din Viena, iar cei care au \u201earbitrat\u201d diferendul rom\u00e2no-maghiar si au decis au fost\u00a0Italia fascist\u0103\u00a0a lui Mussolini \u0219i\u00a0Germania nazist\u0103\u00a0a lui Hitler.<\/p>\n

<\/p>\n

Era un compromis \u00eentre cei 14.000 de kilometri pe care Rom\u00e2nia s-a ar\u0103tat dipus\u0103 s\u0103-i cedeze, \u00een timpul \u00eentrevederii din 26 iulie de la Berchtesgaden \u0219i cei 66.000 de kilometri p\u0103tra\u021bi ceru\u021bi de partea maghiar\u0103 la negocierile de la Turnu Severin.<\/p>\n

\u00cens\u0103, aceast\u0103 linie e trasat\u0103 foarte prost, pentru c\u0103 din punct de vedere economic, \u00eentr-adev\u0103r, cele mai multe bog\u0103\u021bii r\u0103m\u00e2neau Rom\u00e2niei, dar pe de alt\u0103 parte, din punct de vedere al transportului feroviar, de exemplu, frontiera a fost o calamitate, pentru c\u0103 linia de cale ferat\u0103 care mergea \u00een \u021ainutul Secuiesc trecea de cinci ori linia de frontier\u0103!<\/p>\n

Se poate afirma c\u0103 frontiera trasat\u0103 la Viena de arbitrii germano-italieni a urm\u0103rit, \u00een principal, satisfacerea intereselor politice, economice \u015fi militare ale celui de-al III-lea Reich, respectiv prevenirea izbucnirii conflictului rom\u00e2no-maghiar \u015fi implicit \u00eendep\u0103rtarea spectrului unei posibile interven\u0163ii a Armatei Ro\u015fii \u00een Rom\u00e2nia, asigurarea controlului german asupra obiectivului strategic reprezentat de Carpa\u0163ii Orientali (prin intermediul Ungariei), protejarea regiunii petrolifere de la Ploie\u015fti \u015fi, nu \u00een ultimul r\u00e2nd, subordonarea din punct de vedere politic a celor dou\u0103 state, fapt ce permitea Berlinului manevrarea lor pe viitor \u00een conformitate cu cerin\u0163ele proprii .<\/p>\n

\u00cen acest sens, relevant\u0103 este caracterizarea deciziei de la Viena, f\u0103cut\u0103 de ministrul de Externe german Joachim von Ribbentrop omologului s\u0103u bulgar:<\/p>\n

\u201eCe poate adeveri mai pregnant juste\u0163ea arbitrajului de la Viena dec\u00e2t faptul c\u0103 dup\u0103 pronun\u0163area lui, ministrul de Externe rom\u00e2n a le\u015finat, iar ministrul de Externe maghiar \u015fi\u2013a anun\u0163at demisia\u201d .\u00a0<\/em><\/p>\n

Preluarea nordului Transilvaniei, care \u00eei revenea Ungariei, s-a f\u0103cut\u00a0 \u00eentre 5 \u0219i 13 septembrie. \u00cen perioada asta, administra\u021bia rom\u00e2neasc\u0103 a evacuat zona retr\u0103g\u00e2nd inclusiv armatae.<\/p>\n

Automat, \u00een loc s-a instlat st\u0103p\u00e2nirea maghiar\u0103. \u00cen prima faz\u0103, p\u00e2n\u0103 \u00een noiembrie, a venit o administra\u021bie militar\u0103.<\/p>\n

La nivelul unui ora\u0219 asta \u00eensemna c\u0103\u00a0 exista \u0219i primar, dar deasupra lui exista comandantul ora\u0219ului. Ulterior, din noiembrie \u00eencolo, se introduce administra\u021bia civil\u0103.<\/p>\n

Toate denumirile devin maghiare, categoric. Str\u0103zi, pie\u021be sunt denumite \u00een limba maghiar\u0103. Conform arbitrajului, popula\u021bia rom\u00e2n\u0103 din nordul Transilvaniei, la fel ca \u0219i cea maghiar\u0103 din sudul Transilvaniei, avea dreptul de op\u021biune vreme de \u0219ase luni, dac\u0103 voiau s\u0103 se stabileasc\u0103 \u00een cealalt\u0103 \u021bar\u0103. Numai c\u0103 nici guvernul rom\u00e2n, nici cel maghiar nu au \u00eencurajat acest lucru. Ele nu aveau niciun interes ca popula\u021bia s\u0103 plece.<\/p>\n

De exemplu, dac\u0103 pleac\u0103 popula\u021bia rom\u00e2n\u0103 din Transilvania de Nord, cum s\u0103 mai emi\u021bi apoi preten\u021bii asupra teritoriului? Nu mai ai legitimitate, pentru c\u0103 nu mai sunt rom\u00e2ni acolo. Exact la fel \u0219i guvernul ungar, \u00een ce \u00eei prive\u0219te pe maghiarii r\u0103ma\u0219i \u00een Rom\u00e2nia, pentru c\u0103 spera pe mai departe c\u0103 va ob\u021bine la un moment dat toat\u0103 Transilvania.<\/p>\n

Via\u021ba de zi cu zi a rom\u00e2nilor din Transilvania s-a schimbat. Avem asasinate, masacre, avem expulz\u0103ri. Apoi, din octombrie \u00eencepe a\u0219a numita politic\u0103 de retorsiune, care se aplic\u0103 de fapt p\u00e2n\u0103 \u00een 1944. <\/em><\/p>\n

Adic\u0103, dac\u0103 maghiarii \u00eencep expulz\u0103rile, la fel fac \u0219i rom\u00e2nii cu maghiarii, \u0219i invers. De exemplu, \u00een Cluj, comandantul ora\u0219ului a luat 300 de nume la \u00eent\u00e2mplare, din cartea de telefon \u0219i i-a expulzat. Bine, maghiarii invocau la r\u00e2ndul lor expulz\u0103ri f\u0103cute de guvernul rom\u00e2n. De exemplu, e un caz la Simeria, unde 300 de muncitori feroviari maghiari au fost obliga\u021bi s\u0103 plece.<\/p>\n

Toat\u0103 povestea asta se r\u0103sfr\u00e2nge asura minorit\u0103\u021bilor, adic\u0103 asupra popula\u021biei maghiare din sudul Transilvaniei \u0219i a celei rom\u00e2ne\u0219ti din nordul provinciei.<\/p>\n

\"Ministerul<\/p>\n

Ministerul de Externe al Ungariei, Istvan Csaky, semn\u00e2nd arbitrajul<\/em><\/p>\n

Exist\u0103 un curent de opinie care condamn\u0103 faptul c\u0103 armata s-a retras f\u0103r\u0103 un foc de arm\u0103\u2026 dar se trece cu vederea faptul c\u0103 Rom\u00e2nia nu avea nici \u0219ans\u0103! Decizia de acceptare a arbitrajului, dup\u0103 p\u0103rerea istoricului a fost salutar\u0103.<\/p>\n

Altfel, disp\u0103ream de pe hart\u0103. Noi am avut un moment \u00een care nu trebuia s\u0103 ced\u0103m, trebuia s\u0103 lupt\u0103m, \u0219i acela a fost 27 iunie, c\u00e2nd am primit ultimatumul sovietic pentru p\u0103r\u0103sirea Basarabiei.<\/p>\n

Acolo trebuia s\u0103 lupt\u0103m, nu aveam voie s\u0103 ced\u0103m f\u0103r\u0103 lupt\u0103. Ced\u00e2nd f\u0103r\u0103 lupt\u0103, de fapt, noi am \u00eencurajat revendic\u0103rile maghiare \u0219i bulgare.<\/p>\n

\u00cens\u0103, \u00een momentul august 1940, dac\u0103 noi \u00eencercam s\u0103 rezist\u0103m, ne a\u0219tepta soarta Poloniei<\/p>\n

Polonezii au \u0219arjat\u00a0\u00eentr-adev\u0103r\u00a0\u00eempotriva tancurilor\u2026 au luptat viteje\u0219te, dar care a fost rezultatul, p\u00e2n\u0103 la urm\u0103? Ei au fost marii sacrifica\u021bi ai r\u0103zboiului: partea german\u0103 a ajuns un c\u00e2mp pentru experimente rasiale, iar partea ocupat\u0103 de sovietici, unul pentru experimentele sociale.<\/p>\n

Acolo s-au ciocnit cele dou\u0103 ideologii, iar rezultatul a fost exterminarea evreilor, fiindc\u0103 cea mai mare popula\u021bie evreiasc\u0103 exterminat\u0103 acolo a fost, nu mai vorbim de exterminarea intelectualilor de c\u0103tre sovietici. Ei, \u00een momentul august 1940, dac\u0103 nu acceptam arbitrajul, Ungaria ne ataca, pentru asta nu exist\u0103 dubii.<\/p>\n

Dac\u0103 r\u0103m\u00e2nea un conflict\u00a0 rom\u00e2no-maghiar, \u0219ansele ca Ungaria s\u0103 \u00eenving\u0103 nu erau mari. Nu cred c\u0103 putau s\u0103 ne \u00eenving\u0103. Numai c\u0103 toate indiciile conduc spre concluzia c\u0103 am fi fost ataca\u021bi \u0219i din Est, de sovietici.<\/p>\n

De asemenea, Germania era preg\u0103tit\u0103 cu o divize de para\u0219uti\u0219ti\u00a0 \u0219i cu dou\u0103 divizii blindate, pentru a asigura zona petrolifer\u0103. \u00cen momentul \u00een care nu am fi acceptat arbitrajul, acea divizie de para\u015futi\u015fti ar fi fost lansat\u0103 deasupra Ploie\u0219tiului, asta spun documentele germane. S-ar fi ajuns la ciop\u00e2r\u021birea Rom\u00e2niei.<\/p>\n

Pentru c\u0103 Ungaria, probabil, ar fi luat Transilvania, sovieticii ar fi luat Moldova, Delta Dun\u0103rii \u0219i restul Dobrogei, pentru a face leg\u0103tura cu Bulgaria, \u0219i Muntenia ar fi fost poate ocupat\u0103 de Germania.<\/p>\n

Cei care sus\u021bin c\u0103 noi puteam rezista, c\u0103 brava armat\u0103 rom\u00e2n\u0103\u2026 astea sunt pove\u0219ti de adormit copii. Nu aveam absolut nicio \u0219ans\u0103, am fi fost pur \u0219i simplu distru\u0219i. Faptul c\u0103 regele a acceptat decizia, dup\u0103 p\u0103rerea mea, a salvat statul rom\u00e2n.<\/p>\n

Revenind la via\u021ba de zi cu zi a oamenilor \u00een acei ani, s-a pus \u00een anii 1980 accentul pe oprimarea la care au fost supu\u0219i rom\u00e2nii.<\/p>\n

Toat\u0103 istoria din punctul de vedere al istoricilor din acei ani s-a redus la Ip \u0219i Treznea, din p\u0103cate mai sunt corifei \u0219i \u00een ziua de azi, care sus\u021bin acela\u0219i lucru. Or, pentru a \u0219ti exact ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103, trebuie s\u0103 cercetezi mult mai multe surse. Via\u021ba de zi cu zi a fost la fel de grea \u0219i pentru rom\u00e2ni \u0219i pentru maghiari.<\/p>\n

Scumpetea, foametea a lovit \u0219i pe unii, \u0219i pe al\u021bii. Au r\u0103mas \u0219coli \u00een limba rom\u00e2n\u0103, dar num\u0103rul lor a sc\u0103zut drastic. Exist\u0103 rapoarte \u0219i sinteze voluminoase din 1940 \u0219i 1942, care detaliaz\u0103 situa\u021bia \u0219colilor sau a bisericilor.<\/p>\n

Au fost obliga\u021bi mul\u021bi intelectuali rom\u00e2ni s\u0103 plece. Cea mai lovit\u0103 biseric\u0103 a fost cea ortodox\u0103.<\/p>\n

Au fost d\u0103r\u00e2mate unele biserici ortodoxe, \u00een \u021ainutul Secuiesc. Altele, au fost transformate \u00een magazii. \u00cens\u0103 nu po\u021bi generaliza. Au fost cazuri \u0219i cazuri, localit\u0103\u021bi \u0219i localit\u0103\u021bi.<\/p>\n

Existau \u00eenc\u0103 \u0219coli \u00een limba rom\u00e2n\u0103, existau sec\u021bii rom\u00e2ne la universit\u0103\u021bi, dar cu cifre de \u0219colarizare mult reduse. Evident, tendin\u021ba a fost clar\u0103, de diminuare a ponderii \u0219i influen\u021bei bisericilor \u0219i \u0219colilor. Dar, dac\u0103 e s\u0103 spunem lucrurilor pe nume, \u0219i Guvernul Antonescu a f\u0103cut la fel cu biserica unitarian\u0103, de exemplu.<\/p>\n

S-a ajuns p\u00e2n\u0103 acolo \u00eenc\u00e2t maghiari din Transilvania de Sud \u0219i rom\u00e2ni din Transilvania de Nord s\u0103 se adreseze guvernelor rom\u00e2n, respectiv maghiar, spun\u00e2ndu-le s\u0103 nu mai ia m\u0103suri \u00eempotriva minorit\u0103\u021bilor, deoarece totul se r\u0103sfr\u00e2nge asupra lor, printr-un efect de bumerang.<\/p>\n

\u00cen vara lui 1942 situa\u021bia s-a deteriorat \u00eenc\u00e2t nu a lipsit mult s\u0103 \u00eenceap\u0103 un r\u0103zboi \u00eentre cele\u00a0 dou\u0103 \u021b\u0103ri. Acest lucru\u00a0 nu s-a \u00eent\u00e2mplat, \u00eens\u0103, deoarece, Germania, v\u0103 da\u021bi seama, angajat\u0103 \u00eentr-un efort de r\u0103zboi pe Frontul de Est, numai de un conflict militar aproape de cas\u0103 nu avea nevoie, \u0219i \u00eenc\u0103 \u00eentre doi alia\u021bi al\u0103turi de care lupta pe frontul sovietic.<\/p>\n

Comunitatea german\u0103 a fost de asemenea rupt\u0103 \u00een dou\u0103 \u2013 sa\u0219ii bistri\u021beni, \u00een Ungaria, iar ceilal\u021bi, grosul, \u00een Rom\u00e2nia.<\/p>\n

Germanii erau proteja\u021bi \u00een ambele cazuri, dar f\u0103r\u0103 doar \u0219i poate, situa\u021bia minorit\u0103\u021bilor era mai grea \u00een Ungaria dec\u00e2t \u00een Rom\u00e2nia. Dup\u0103 cum s-au exprimat de mai multe ori conduc\u0103torii Reichului, \u00een Rom\u00e2nia nu s-a \u00eent\u00e2mplat niciodat\u0103, ca \u00een Ungaria, ca un Muller s\u0103 devin\u0103 Molnar.<\/p>\n

De\u015fi conducerea celui de-al III-lea Reich a sperat c\u0103 arbitrajul din 30 august 1940 va contribui la dezamorsarea situa\u0163iei tensionate \u015fi relansarea colabor\u0103rii economice \u015fi politice dintre Bucure\u015fti \u015fi Budapesta , evolu\u0163ia ulterioar\u0103 a raporturilor rom\u00e2no-maghiare a infirmat categoric aceste speran\u0163e.<\/p>\n

\u00cen perioada 30 august 1940-23 august 1944, rela\u0163iile dintre Rom\u00e2nia \u015fi Ungaria nu numai c\u0103 nu s-au \u00eembun\u0103t\u0103\u0163it, ci, dimpotriv\u0103, s-au deteriorat rapid \u015fi ireversibil.<\/p>\n

\u00cen acest interval de timp raporturile dintre cele dou\u0103 state vecine pot fi caracterizate prin existen\u0163a unui r\u0103zboi rece, care, nu de pu\u0163ine ori a fost pe punctul de a se transforma \u00eentr-unul cald .<\/p>\n

\u00cen consecin\u0163\u0103, raporturile dintre Rom\u00e2nia \u015fi Ungaria \u00een intervalul de timp amintit au stat sub semnul consecin\u0163elor (politice, economice, sociale etc.) nefaste ale sentin\u0163ei arbitrale din Viena, respectiv sub semnul competi\u0163iei acerbe declan\u015fate \u00eentre cele dou\u0103 state \u00een scopul ob\u0163inerii \u201ebun\u0103voin\u0163ei\u201d Germaniei \u00een vederea solu\u0163ion\u0103rii definitive a chestiunii Transilvaniei.<\/p>\n

Pe de alt\u0103 parte, cel de-al doilea arbitraj de la Viena a avut repercusiuni majore inclusiv asupra situa\u0163iei interne din Rom\u00e2nia, respectiv \u00een privin\u0163a evolu\u0163iei rela\u0163iilor dintre Bucure\u015fti \u015fi Berlin.<\/p>\n

Guvernul rom\u00e2n care a acceptat Dictatul de la Viena a c\u0103zut imediat dup\u0103 aceea, iar la dat\u0103 de 6 septembrie a fost instaurat un guvern condus de generalul Ion Antonescu.<\/p>\n

Antonescu a contestat Dictatul de la Viena inclusiv \u00een discu\u0163iile cu Adolf Hitler \u015fi Benito Mussolini, dar nu a ob\u0163inut dec\u00e2t o vag\u0103 promisiune de revizuire a acestuia \u00een prim\u0103var\u0103 lui 1944 din partea lui Adolf Hitler.<\/p>\n

Dup\u0103 lovitura Regelui Mihai de la 23 august 1944 \u015fi \u00a0\u00eentoarcerea armelor contra fostului aliat, Germania, armata rom\u00e2n\u0103 a participat la luptele pentru eliberarea nordului Transilvaniei \u00een toamna anului 1945, apoi, prin participarea la luptele din Ungaria \u015fi Cehoslovacia.<\/p>\n

Cu toate acestea, Uniunea Sovietic\u0103 nu a acceptat reinstaurarea administra\u0163iei civile rom\u00e2ne\u015fti \u00een Ardeal dec\u00e2t \u00een martie 1945, dup\u0103 instaurarea guvernului prosovietic condus de dr. Petru Groza.<\/p>\n

Pe durata Conferin\u0163ei de Pace de la Paris, guvernul Ungariei a urm\u0103rit s\u0103 p\u0103streze chiar \u015fi o mic\u0103 parte a teritoriului acordat prin Dictatul de la Viena.<\/p>\n

Aceste demersuri au r\u0103mas f\u0103r\u0103 rezultat, astfel c\u0103 articolul 1, punctul 2 al Tratatului de Pace cu Ungaria \u015fi articolul 2 al Tratatului de Pace cu Rom\u00e2nia, prevedeau nulitatea deciziilor sentin\u0163ei de la Viena din 30 august 1940 \u015fi restabilirea frontierei dintre Rom\u00e2nia \u015fi Ungaria a\u015fa cum exista la data de 1 ianuarie 1938.<\/p>\n

Surse:<\/strong><\/p>\n

http:\/\/transilvaniareporter.ro\/esential\/dictatul-de-la-viena-dincolo-de-wikipedia-decizia-de-acceptare-a-arbitrajului-a-fost-salutara-altfel-dispaream-de-pe-harta\/<\/a><\/p>\n

http:\/\/www.clujulcultural.ro\/istorie-politica-despre-arbitrajul-de-la-viena-sau-al-iii-lea-reich-si-noul-curs-politica-externa-romaniei-iulie-august-1940\/<\/a><\/p>\n

\n

Articolul original<\/p>\n

\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Transilvania ocupat\u0103 de Ungaria, Moldova \u0219i Dobrogea, de URSS \u0219i Muntenia de Germania nazist\u0103. Acesta ar fi cel mai plauzibil scenariu pentru ceea ce s-ar…<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":7025,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[32],"tags":[1467],"class_list":["post-7028","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-istorie","tag-viena-transilvania-ungaria-romania-diktat-germania"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/7028","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=7028"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/7028\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":7441,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/7028\/revisions\/7441"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/7025"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=7028"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=7028"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=7028"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}