![\"60495624\"](\"https:\/\/noi3.org\/site\/wp-content\/uploads\/2012\/01\/60495624.jpg\")
<\/p>\n<\/p>\n
Ini\u0163iativa de a desfiin\u0163a jude\u0163ele se \u00eenscrie \u00eentr-un \u015fir de ac\u0163iuni care sunt menite, pe de-o parte, s\u0103 destrame unitatea teritorial\u0103 a \u0163\u0103rii \u015fi, pe de alt\u0103 parte, s\u0103 \u015ftearg\u0103 identitatea noastr\u0103 na\u0163ional\u0103. Se anuleaz\u0103, cu o tr\u0103s\u0103tur\u0103 de pix, toat\u0103 aceast\u0103 \u00eentocmire care are o vechime \u00eentre 600 \u015fi 700 de ani, intrat\u0103 \u00een con\u015ftiin\u0163a noastr\u0103, a mea. Eu sunt din Vla\u015fca mai \u00eent\u00e2i, apoi din Arge\u015f, \u015fi pe urm\u0103, evident, sunt din Rom\u00e2nia, fiindc\u0103 Vla\u015fca \u015fi Arge\u015ful sunt parte din Rom\u00e2nia. Ce facem? \u015etergem cu buretele, \u015ftergem cu pixul – tot? Unde voi fi? <\/p>\n<\/p>\n<\/p>\n
Din regiunea 1, cet\u0103\u0163eanul cu codul numeric personal cutare, pe care \u00eel \u00eenscriu cu dou\u0103-trei semne acolo, \u00eentr-o list\u0103 \u015fi, \u00een felul acesta, am robotizat \u00eentreaga Rom\u00e2nie. Eu nu mai apar\u0163in unui jude\u0163, nu mai apar\u0163in Rom\u00e2niei. Apar\u0163in unor sigle, unor numere \u00eenscrise\u2026 E trist! A\u015fadar, ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 acuma cu desfiin\u0163area jude\u0163elor se \u00eenscrie \u00een dou\u0103 tendin\u0163e foarte clare din ultimii ani. Pe de o parte destr\u0103marea teritorial\u0103 a Rom\u00e2niei \u015fi, pe de alt\u0103 parte, \u015ftergerea identit\u0103\u0163ii noastre ca rom\u00e2ni. <\/p>\n
Am s\u0103 enum\u0103r c\u00e2teva argumente: Primul: regiunile de dezvoltare, acel faimos proiect, din p\u0103cate al UDMR-ului: 50.000 Km\u00b2 , taie Transilvania \u00een dou\u0103, pe linia trasat\u0103 de arbitrajul de la Viena din \u201940. Acesta este un fapt. Al doilea: statutul minorit\u0103\u0163ilor care se preg\u0103te\u015fte. Dac\u0103 se adopt\u0103, prin formul\u0103 magic\u0103 a asum\u0103rii r\u0103spunderii, vom crea zeci de autonomii teritoriale, sub pretextul autonomiilor culturale. Autonomii teritoriale \u00een Transilvania care vor face tranzi\u0163ia de jude\u0163ele secuie\u015fti, \u015fi p\u00e2n\u0103 la grani\u0163a cu Ungaria. Al treilea argument: legea arhivelor, \u00een spe\u0163\u0103 \u00eentoarcerea arhivelor la emitent! Dumneavoastr\u0103 \u015fti\u0163i ce \u00eenseamn\u0103 asta? S\u0103 le \u00eentorc unde? Emitentul a fost p\u00e2n\u0103 \u00een 1918 Ungaria sau Austria. Acolo le \u00eentorc? Eu cred c\u0103 nu-\u015fi dau seama oamenii de catastrofa pe care o preg\u0103tesc Rom\u00e2niei. Dac\u0103 le-a\u015f propune Statelor Unite s\u0103 \u00eentoarc\u0103 arhivele de la Arhivele Na\u0163ionale Centrale din Washington DC la diferi\u0163ii emiten\u0163i, eu cred c\u0103 s-ar uita \u015fi ar spune probabil c\u0103 este un act de tr\u0103dare na\u0163ional\u0103, de destr\u0103mare a unit\u0103\u0163ii Statelor Unite. Al patrulea argument: legea educa\u0163iei. Suntem educa\u0163i dup\u0103 moda nou\u0103 european\u0103, \u00een care 92% dintre elevii autohtoni au mai pu\u0163ine drepturi dec\u00e2t 8% dintre elevii minoritari. E bine c\u0103 au minoritarii drepturi, dar vreau ca \u015fi majoritarii s\u0103 aib\u0103 acelea\u015fi drepturi!Aceea\u015fi lege enumer\u0103 22 de principii directoare, unul din principii este \u015fi cultura, identitatea \u015fi istoria rom\u00e2neasc\u0103, dar \u00een lege nu se afl\u0103 nimic pentru promovarea acesteia. Mai mult dec\u00e2t at\u00e2ta: finan\u0163area este favorizant\u0103 pentru minoritari: dac\u0103 sunt 10 elevi minoritari rom\u00e2ni \u00eentr-un sat, desfiin\u0163\u0103m \u015fcoala respectiv\u0103, iar dac\u0103 sunt zece minoritari \u00eentr-un sat, facem o \u015fcoal\u0103 special\u0103. Iat\u0103, deci, ce \u00eenseamn\u0103 legea educa\u0163iei europene\u2026 Nu mai vorbesc de autonomia universitar\u0103, care acolo e proclamat\u0103 cu litere groase dar, \u00een realitate, universit\u0103\u0163ile sunt supravegheate, acuma, cum nu au fost niciodat\u0103 \u00eenainte, dup\u0103 bunul plac al rectorului \u015fi al altora. Al cincilea argument: nu mai avem manual de istoria rom\u00e2nilor. Elevii de clasa a XII-a au un manual pe care scrie Istorie, iar \u00een\u0103untru e tran\u015fat\u0103, ca la abator, istoria rom\u00e2nilor pe teme mari, pe care le \u00een\u0163elege un om care cunoa\u015fte istoria rom\u00e2nilor, dar nu unul care trebuie s-o \u00eenve\u0163e, fiindc\u0103 principiul cronologic a fost desfiin\u0163at. Al \u015faselea argument: eu pot s\u0103 insult acuma drapelul \u0163\u0103rii, personalit\u0103\u0163ile marcante\u2026 \u00cen lege nu mai exist\u0103 incriminare penal\u0103 pentru acest lucru, pentru profanarea sau batjocorirea simbolurilor na\u0163ionale. Fac ce vreau \u015fi ce p\u0103\u0163esc? \u00cen cazul cel mai bun, dac\u0103 ac\u0163ioneaz\u0103 guvernul sau autoritatea, primesc o amend\u0103. Al \u015faptelea argument: am aflat cu stupoare c\u0103 asocia\u0163ia cultural\u0103 Forumul Rom\u00e2nilor din Covasna, Harghita \u015fi Mure\u015f nu prime\u015fte un leu de la Guvern pentru ac\u0163iunile sale culturale. Al optulea argument: ora de istorie la televiziunea roman\u0103 nu mai este. Nu mai exist\u0103, pur \u015fi simplu. \u00cen al nou\u0103lea r\u00e2nd: desprinderea propagandistic\u0103, \u015fi chiar mediatic\u0103, a celor dou\u0103 jude\u0163e \u015fi jum\u0103tate secuie\u015fti. \u00cen al zecelea r\u00e2nd: reforma sistemului sanitar, care poate s\u0103 duc\u0103 foarte departe, spre dezastru. Peste toate \u2013 \u015fi cu asta am terminat \u2013 vine anularea Parlamentului. Asumarea r\u0103spunderii este o formul\u0103 extraordinar\u0103, ca s\u0103 nu mai conteze Parlamentul. Marea Adunare Na\u0163ional\u0103 era mult mai logic\u0103 dec\u00e2t Parlamentul de ast\u0103zi. Spunea Constitu\u0163ia din \u201965: \u201efor\u0163a conduc\u0103toare din Republica Socialist\u0103 Rom\u00e2nia este Partidul Comunist Rom\u00e2n\u201d \u2013 monopolul puterii. Era clar\u0103 puterea. Deputa\u0163ii votau a\u015fa cum spunea Partidul. Acuma nu! Avem un regim, chipurile, pluralist \u015fi, \u00een schimb, ne asum\u0103m r\u0103spunderea \u00eenc\u00e2t orice lege poate s\u0103 treac\u0103 \u00een momentul de fa\u0163\u0103, fiindc\u0103 Guvernul beneficiaz\u0103 de o majoritate aritmetic\u0103, care nu mai corespunde \u00een niciun fel cu op\u0163iunile \u015fi cu sentimentele popula\u0163iei. Revin la jude\u0163e. Acestea nu sunt o crea\u0163ie a lui Mircea cel B\u0103tr\u00e2n. Jude\u0163ele erau acolo \u015fi Mircea le-a \u00eent\u0103rit. Nu sunt o crea\u0163ie a lui Carol I sau a lui Alexandru Cuza. Erau acolo. Domnitorul unirii \u015fi fondatorul monarhiei le-au \u00eent\u0103rit doar.Culmea este c\u0103 Uniunea European\u0103 nu ne cere aceast\u0103 desfiin\u0163are a jude\u0163elor. Este o mistificare grosolan\u0103, ur\u00e2t\u0103 de tot, s\u0103 spui oamenilor c\u0103 UE ne cere a\u015fa ceva. Dar nu este adev\u0103rat! Fran\u0163a \u015fi-a men\u0163inut zeci, sute de departamente, Germania la fel, Anglia la fel. Fiecare unitate teritorial\u0103 cu numele ei este acolo, numai noi le desfiin\u0163\u0103m. Partea cea mai grav\u0103 e c\u0103 vor s\u0103 ne \u015ftearg\u0103 memoria, vor s\u0103 ne \u015ftearg\u0103 identitatea. Prin toate aceste r\u0103sturn\u0103ri, prin toate aceste ac\u0163iuni de buldozer, pur \u015fi simplu, vor s\u0103 fiu ca frunza pe ap\u0103 – c\u0103ci frunza este acum un simbol – s\u0103 nu mai \u015ftiu ce e cu mine, s\u0103 fiu un fel de cet\u0103\u0163ean, a\u015fa, al nim\u0103nui, care locuiesc \u00eentr-o regiune desemnat\u0103 printr-o cifr\u0103 roman\u0103, \u015fi care voi fi, \u00eenc\u0103 o dat\u0103, \u00eenscris, printr-un indicativ numeric, \u00eentr-o list\u0103. Acest tip de om nu are dec\u00e2t nevoi imediate: trebuie s\u0103 se duc\u0103 la mall, s\u0103 cumpere o ma\u015fin\u0103 \u015fi s\u0103 c\u0103l\u0103toreasc\u0103, poate, \u00een str\u0103in\u0103tate, \u015fi s\u0103 se \u00eembrace bine. Asta este tot, dar \u00een cazul \u0103sta Rom\u00e2nia: adio! Aici este partea cea mai grav\u0103. Prin desfiin\u0163area jude\u0163elor \u00eemi iei baza mea teritorial\u0103 care de sute de ani exist\u0103 acolo.Bunicul meu s-a n\u0103scut \u00een Buz\u0103u, \u015fi jude\u0163ul Buz\u0103u exist\u0103 \u015fi ast\u0103zi. De patru genera\u0163ii suntem buzoieni prin na\u015ftere. \u0102la este primul loc. \u00cemi \u015ftergi \u015fi Buz\u0103ul? Ce fac? Unde sunt n\u0103scut? \u00cen raionul Stalin din Bucure\u015fti? Se vehiculeaz\u0103 teoria c\u0103 noi am ajuns \u00een Transilvania prin secolul XII-XIII… Asta este o veche tem\u0103 de propagand\u0103: neput\u00e2nd s\u0103 conteste majoritatea absolut\u0103 a rom\u00e2nilor, au \u00eenceput s\u0103 spun\u0103: \u201eda, dar voi a\u0163i venit dup\u0103 noi, \u015fi noi am fost primii ocupan\u0163i\u201d \u015fi alte teorii din acestea. \u00cen Ardeal, \u00eens\u0103\u015fi constituirea voievodatului Transilvaniei \u00een cadrul regatului maghiar este un ecou al formei vechi de organizare, din vremea c\u00e2nd rom\u00e2nii conlocuiau cu slavii pe teritoriul Ardealului. (a\u015fa cum a fost voievodatul \u0162\u0103rii Romane\u015fti). C\u00e2t prive\u015fte jude\u0163ele, s\u0103 lu\u0103m dou\u0103 exemple: Maramure\u015ful \u015fi Bihorul. Sunt forme vechi de organizare pe care regatul maghiar, \u00een momentul \u00een care a \u00eencorporat Transilvania, le-a preluat \u015fi le-a transformat \u00een comitatele regatului. Iar mai t\u00e2rziu, c\u00e2nd Ungaria a f\u0103cut dualismul cu Austria, a re\u00eenfiin\u0163at toate jude\u0163ele. Jude\u0163ele din Transilvania sunt jude\u0163ele care s-au constituit de-a lungul vremilor. At\u00e2t de puternic\u0103 era institu\u0163ia, \u00eenc\u00e2t Austro-Ungaria a extins aceast\u0103 institu\u0163ie a comitatelor, echivalent\u0103 cu jude\u0163ele, pe toat\u0103 Ungaria mare, aceea din 1867. Tot ce am \u00een\u015firat p\u00e2n\u0103 acuma, acei pa\u015fi mai mari sau mai mici pentru destr\u0103marea unit\u0103\u0163ii teritoriale \u015fi a demnit\u0103\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti, merg toate ca un \u015fuvoi c\u0103tre o singur\u0103 \u0163int\u0103, suprimarea articolului 1 din Constitu\u0163ie: Rom\u00e2nia este stat na\u0163ional, unitar, suveran \u015fi indivizibil. Asta le trebuie, asta vor s\u0103 suprime. \u015ei o suprim\u0103 \u00een momentul \u00een care, \u00een con\u015ftiin\u0163a elevilor din liceu, dispare Istoria rom\u00e2nilor ca materie de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt, sau c\u00e2nd cet\u0103\u0163enii dintr-o urbe nu mai au con\u015ftiin\u0163a c\u0103 sunt rom\u00e2ni. Poate nici m\u0103car c\u0103 sunt bucure\u015fteni sau bra\u015foveni, ci a\u015fa, ni\u015fte cet\u0103\u0163eni \u00een deriv\u0103 printr-o regiune de dezvoltare, numerotat\u0103 cu 1,2,3, 4 sau 5. Dac\u0103 dori\u0163i s\u0103 rememora\u0163i, sau s\u0103 vede\u0163i pentru prima oar\u0103, cine au fost cei care au distrus jude\u0163ele Rom\u00e2niei, s\u0103 ne \u00eentoarcem \u00een 1950, ca s\u0103 v\u0103 ar\u0103t o lege adoptat\u0103 de Marea Adunare Na\u0163ional\u0103, chiar \u00een anul care reprezenta debutul obsedantului deceniu. A\u015f spune cel mai ur\u00e2t, cel mai trist \u015fi cel mai greu de suportat deceniu din istoria modern\u0103 a Rom\u00e2niei. E vorba deLegea nr. 5 din 1950, cea care desfiin\u0163a jude\u0163ele Rom\u00e2niei, \u015fi o f\u0103cea sub conducere sovietic\u0103. Ast\u0103zi, la Punctul de \u00cent\u00e2lnire am adus un extras:\u201eMarea Adunare Na\u0163ional\u0103 a Republicii Populare Rom\u00e2ne \u00cen temeiul art. 38 din Constitu\u0163ia Republicii Populare Rom\u00e2ne, v\u0103z\u00e2nd Hot\u0103r\u00e2rea Consiliului de Mini\u015ftri nr. 935 din 31 august 1950, adopt\u0103 urm\u0103toarea lege pentru raionarea administrativ-economic\u0103 a teritoriului Republicii Populare Rom\u00e2ne. Articolul 1\u201d… Fi\u0163i foarte aten\u0163i la acest articol 1, fiindc\u0103 argumenta\u0163ia comuni\u015ftilor sovietici din anii \u201950 seam\u0103n\u0103 foarte mult cu ceea ce ofer\u0103 ast\u0103zi ca motiva\u0163ie, regimul B\u0103sescu-Boc. Tot sub masca bun\u0103st\u0103rii economice \u015fi a atragerii unor fonduri \u015fi a cooper\u0103rii dintre tot felul de persoane fizice \u015fi juridice, sub aceea\u015fi motiva\u0163ie ne este propus\u0103 acum, ca \u015fi atunci, desfiin\u0163area jude\u0163elor. Iat\u0103 a\u015fadar ce spune acest articol 1:\u201ePentru asigurarea dezvolt\u0103rii industriei \u015fi agriculturii, \u00een scopul construirii socialismului \u015fi a ridic\u0103rii nivelului de trai al oamenilor muncii, pentru a \u00eenlesni c\u00e2t mai mult apropierea aparatului de Stat de poporul muncitor, pentru a contribui c\u00e2t mai temeinic la asigurarea rolului politic conduc\u0103tor al clasei muncitoare \u015fi la \u00eent\u0103rirea alian\u0163ei clasei muncitoare cu \u0163\u0103r\u0103nimea muncitoare, TERITORIUL ROM\u00c2NIEI SE \u00ceMPARTE \u00ceN: REGIUNI; ORA\u015eE; RAIOANE. Regiunile din Republica Popular\u0103 Rom\u00e2n\u0103 \u015fi capitalele lor sunt:…\u201d Am sentimentul c\u0103 sunt \u00een 1940, \u00een preajma pr\u0103bu\u015firii hotarelor noastre. E de spus numai c\u0103 fiecare om trebuie s\u0103-\u015fi dea seama c\u0103 soarta lui personal\u0103, afar\u0103 de beneficiarii regimului, depinde de ce se joac\u0103 acuma. Se joac\u0103 integritatea teritorial\u0103 a Rom\u00e2niei, se joac\u0103 stabilitatea ei, se joac\u0103 identitatea, sentimentului c\u0103 e\u015fti rom\u00e2n, se joac\u0103 ap\u0103rarea \u0163\u0103rii. Statul de ast\u0103zi nu mai apar\u0103 Rom\u00e2nia. Statul de ast\u0103zi apar\u0103 pe altcineva, dar nu ob\u015ftea rom\u00e2neasc\u0103.De aceea fiecare dintre noi, cu mijloacele pe care le are, trebuie s\u0103 spun\u0103 NU. \u201eNu!\u201d \u2013 la ceea ce se preg\u0103te\u015fte \u00een momentul de fa\u0163\u0103 \u015fi s\u0103 revenim la tradi\u0163iile noastre, s\u0103 revenim la puterea noastr\u0103 din totdeauna.<\/p>\n
Autor: Prof. Acad. DINU C. GIURESCU<\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Ini\u0163iativa de a desfiin\u0163a jude\u0163ele se \u00eenscrie \u00eentr-un \u015fir de ac\u0163iuni care sunt menite, pe de-o parte, s\u0103 destrame unitatea teritorial\u0103 a \u0163\u0103rii \u015fi, pe…<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":703,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[27],"tags":[349,348,350],"class_list":["post-704","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-economie","tag-giurescu","tag-judete","tag-reorganizare"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/704","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=704"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/704\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/703"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=704"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=704"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=704"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}