{"id":7046,"date":"2018-04-08T19:15:34","date_gmt":"2018-04-08T19:15:34","guid":{"rendered":"https:\/\/noi3.org\/site\/?p=7046"},"modified":"2018-11-13T14:28:39","modified_gmt":"2018-11-13T14:28:39","slug":"ce-intelesuri-ascunse-are-rugaciunea-tatal-nostru","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/site.noi3.org\/?p=7046","title":{"rendered":"Ce \u00een\u021belesuri ascunse are rug\u0103ciunea ‘Tat\u0103l Nostru’"},"content":{"rendered":"

Exist\u0103 peste 200 de traduceri \u00een limba rom\u00e2n\u0103 ale rug\u0103ciunii Tat\u0103l nostru. Iosif Camar\u0103, cercet\u0103tor al Universit\u0103\u021bii Alexandru Ioan Cuza din Ia\u0219i, le-a studiat pe toate \u0219i a explicat, potrivit\u00a0Digi24<\/a>, ce \u00een\u021belesuri ascunse are unul dintre cele mai cunoscute texte \u00een limba rom\u00e2n\u0103.<\/p>\n

<\/p>\n

\"post<\/p>\n

Exist\u0103 peste 200 de traduceri \u00een limba rom\u00e2n\u0103 ale rug\u0103ciunii Tat\u0103l nostru. Iosif Camar\u0103, cercet\u0103tor al Universit\u0103\u021bii Alexandru Ioan Cuza din Ia\u0219i, le-a studiat pe toate \u0219i a explicat, potrivit\u00a0Digi24<\/a>, ce \u00een\u021belesuri ascunse are unul dintre cele mai cunoscute texte \u00een limba rom\u00e2n\u0103.<\/p>\n

Despre \u201ep\u00e2inea noastr\u0103 cea de toate zilele\u201d \u0219tim de c\u00e2nd suntem mici. Dar dac\u0103 \u00een\u021belesul textului original era cu totul altul? Dac\u0103\u00a0primele traduceri nu au fost fidele originalului?\u00a0\u00cen limba rom\u00e2n\u0103 au circulat peste 200 de versiuni scrise ale rug\u0103ciunii Tat\u0103l Nostru, fiecare diferit\u0103 de cealalt\u0103.<\/p>\n

Iosif Camar\u0103, cercet\u0103tor \u00een domeniul \u0219tiin\u021belor umaniste, le-a studiat pe toate \u0219i a explicat \u00eentr-un articol pe site-ul universit\u0103\u021bii ie\u0219ene\u00a0numeroasele transform\u0103ri suferite \u00een ultimele cinci secole, prin \u00een\u021belesurile diverse pe care le-a c\u0103p\u0103tat uneori prin schimbarea unui singur cuv\u00e2nt \u0219i amprentele culturale aproape invizibile p\u0103strate de unul dintre cele mai cunoscute texte rom\u00e2ne\u0219ti.<\/p>\n

Tat\u0103l nostru\u00a0\/ P\u0103rintele nostru\u00a0 \/ Ocina\u0219<\/p>\n

\u201eP\u0103rintele nostru\u201d pare c\u0103 ar fi ap\u0103rut pentru ca rug\u0103ciunea s\u0103 semene mai mult cu textul \u00een latin\u0103 \u201ePater Noster\u201d, prima versiune \u00een care apare termenul \u201ep\u0103rintele\u201d fiind destinat\u0103 intelectualilor str\u0103ini care se interesau de limba rom\u00e2n\u0103. Explica\u021bia este \u00eens\u0103 cu totul alta: este o variant\u0103 specific\u0103 a graiurilor din nordul \u021b\u0103rii (zona Moldovei \u0219i Adrealului). Nu sunt rare cazurile c\u00e2nd c\u0103r\u021bile editate \u00een acea zon\u0103 \u00eel schimbau pe \u201etat\u0103\u201d \u00een \u201ep\u0103rinte\u201d, iar c\u0103r\u021bile editate \u00een sud schimbau termenul \u201ep\u0103rinte\u201d \u00een \u201etat\u0103\u201d. \u201eOcina\u0219\u201d\u00a0 este \u00eenceputul rug\u0103ciunii \u00een slavon\u0103 (ot\u010de\u00a0na\u0161u), iar \u00een zone din Transilvania aceast\u0103 titulatur\u0103 \u00eenc\u0103 se p\u0103streaz\u0103 \u0219i are sensul de \u201erug\u0103ciune\u201d.\u00a0Pentru cercet\u0103tori, acesta este un indiciu c\u0103 pe vremuri rom\u00e2nii din acea zon\u0103 se rugau \u00een slavon\u0103.<\/p>\n

Care e\u0219ti \u00een\u00a0ceruri\u00a0\/ cer,<\/p>\n

Singularul \u201ecer\u201d apare sporadic \u00een variantele rom\u00e2ne\u0219ti ale rug\u0103ciunii.\u00a0Explica\u021bia cea mai probabil\u0103 este faptul c\u0103, \u00een rostire, oamenii foloseau singularul pentru c\u0103 mai t\u00e2rziu \u00een text \u00a0ap\u0103rea \u201ecer\u201d la singular. Interesant este cum s-a impus folosirea pluralului pentru a diferen\u021bia sensul (cerurile sunt casa lui Dumnezeu) de cel singular (cerul este ceva \u00eennorat sau albastru).<\/p>\n

sfin\u00ad\u021beasc\u0103-Se numele T\u0103u,<\/p>\n

\u00cen original, are de fapt sensul de \u201es\u0103 fie sfin\u021bit\u201d \u0219i nu de reflexiv: numele este sfin\u021bit de oameni, prin comportamentul lor. Ideea este mai bine explicat\u0103 la Sf\u00e2ntul Ioan Gur\u0103 de Aur, care spune c\u0103 Evanghelia nu ar fi trebuit s\u0103 fie scris\u0103, ci ar fi trebuit s\u0103 fie dedus\u0103 din comportamentul credincio\u0219ilor.<\/p>\n

vie\u00a0\/ s\u0103 vin\u0103\u00a0\u00eemp\u0103r\u0103\u021bia Ta,<\/p>\n

Din secolul al XVI-lea p\u00e2n\u0103 azi circul\u0103 varianta \u201evie\u201d pentru \u201es\u0103 vin\u0103\u201d. Este o form\u0103 deja disp\u0103rut\u0103 din limba literar\u0103, dar ea nu este resim\u021bit\u0103 ca anormal\u0103 aici.<\/p>\n

fie\/\u00a0fac\u0103-se voia Ta,\u00a0precum \u00een cer a\u0219a \u0219i pe p\u0103\u00adm\u00e2nt.<\/p>\n

\u00cen varianta original\u0103 din greac\u0103, cuv\u00e2ntul folosit \u00eenseamn\u0103 \u201ea se face\u201d, \u201ea se \u00eent\u00e2mpla\u201d, \u201ea se produce\u201d, dar \u00eel \u00eenlocuie\u0219te uneori \u0219i pe \u201ea fi\u201d. Cele mai vechi traduceri rom\u00e2ne\u0219ti \u00eel aveau pe \u201efie\u201d, o traducere dup\u0103 slavon\u0103 \u0219i latin\u0103. \u201eFac\u0103-se\u201d a ap\u0103rut mai t\u00e2rziu, \u00een secolul al XVII-lea, sub influen\u021ba originalului grecesc, apoi dispare \u0219i revine un secol mai t\u00e2rziu, devenind azi expresia standard.<\/p>\n

P\u00e2inea s\u0103\u021bioas\u0103 \/\u00a0P\u00e2inea noastr\u0103 cea de toate zilele\u00a0\/ P\u00e2inea cea de-a pururea \/\u00a0P\u00e2inea noastr\u0103 cea spre fiin\u021b\u0103\u00a0d\u0103-ne-o nou\u0103 ast\u0103zi<\/p>\n

Dintre toate pasajele din rug\u0103ciune, acesta a fost cel mai controversat \u0219i a suferit cele mai multe transform\u0103ri. Chiar \u0219i \u00een prezent, circul\u0103 dou\u0103 variante, dintre care cea mai folosit\u0103 poate fi interpretat\u0103 pur material \u2013 \u201ep\u00e2inea cea de toate zilele\u201d, iar cea de-a\u00a0doua \u2013\u00a0 \u201ep\u00e2inea noastr\u0103 cea spre fiin\u021b\u0103\u201d cu o semnifica\u021bie mistic\u0103, spiritual\u0103, aproape opus\u0103 concretului \u0219i materialului existen\u021bei zilnice.<\/p>\n

\u00cen primele traduceri scrise ale rug\u0103ciunii, termenul folosit este \u201es\u0103\u021bioas\u0103\u201d, un cuv\u00e2nt care a circulat mereu \u00een popor cu referire la proprietatea hranei de a fi nutritiv\u0103 (azi este cunoscut mai mult un termen \u00eenrudit, \u201esa\u021bietate\u201d). Din studierea pasajului \u00een vechile versiuni rom\u00e2ne\u0219ti, s-a ajuns la concluzia c\u0103 \u00een textul slavon cuv\u00e2ntul folosit se scria similar cu \u201es\u0103\u021bioas\u0103\u201d, dar nu identic, iar traducerea, chiar dac\u0103 potrivit\u0103 ca sens \u00een context, nu ar fi fost 100% corect\u0103. Varianta \u201es\u0103\u021bioas\u0103\u201d apare atestat\u0103 vreme de dou\u0103 secole.<\/p>\n

\u00cen paralel, mai ales \u00een zona Transilvaniei, circula \u0219i varianta \u201ep\u00e2inea noastr\u0103 cea de toate zilele\u201d, o traducere care probabil vine din limba latin\u0103. A ap\u0103rut astfel \u0219i \u00een prima traducere rom\u00e2neasc\u0103 a Noului Testament, din 1648, iar de acolo a fost preluat\u0103 \u00een textele religioase \u0219i s-a impus cu aceast\u0103 form\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een prezent.<\/p>\n

O variant\u0103 mai pu\u021bin cunoscut\u0103, dar\u00a0care se p\u0103streaz\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een zilele noastre \u00een Basarabia, este \u201ep\u00e2inea noastr\u0103 cea de pururea\u201d, care a ap\u0103rut \u00een diverse traduceri timp de un secol. Varianta a ap\u0103rut inclusiv ca \u00eencercare de a conferi o\u00a0interpretare mistic\u0103 sau metafizic\u0103 a pasajului. \u00cen Rom\u00e2nia, \u00eenc\u0103 poate fi auzit\u0103 \u00een slujbe \u00een care se c\u00e2nt\u0103 \u201eTat\u0103l nostru\u201d \u00een varianta compus\u0103 de Ciprian Porumbescu, \u00een locul clasicului Anton Pann.<\/p>\n

\u201eP\u00e2inea noastr\u0103 cea spre fiin\u021b\u0103\u201d a ap\u0103rut la \u00eenceputul secolului al XIX-lea, datorit\u0103 unei noi traduceri din greac\u0103. Aceasta s-a realizat sub influen\u021ba isihasmului, un curent mistic ce punea accentul pe concentrarea min\u021bii \u0219i pe lini\u0219tea interioar\u0103. \u00cen 1850, Anton Pann a realizat o versiune muzical\u0103 a rug\u0103ciunii, opt\u00e2nd pentru aceast\u0103 expresie. Se c\u00e2nt\u0103 astfel \u00een biserici p\u00e2n\u0103 \u00een prezent \u0219i este considerat\u0103 norm\u0103, al\u0103turi de \u201ecea de toate zilele\u201d.<\/p>\n

Este important de notat c\u0103 cele dou\u0103 expresii folosite ast\u0103zi pot fi considerate, de fapt, sinonime. \u201eSpre fiin\u021b\u0103\u201d poate avea sensul de \u201espre asigurarea existen\u021bei\u201d, iar \u201ede toate zilele\u201d a cunoscut interpret\u0103ri mistice, care trimit spre ideea de ve\u0219nice.<\/p>\n

Traducerea a fost \u00eengreunat\u0103 de faptul c\u0103, \u00een originalul grec termenul folosit pe l\u00e2ng\u0103 cuv\u00e2ntul \u201ep\u00e2ine\u201d este un cuv\u00e2nt care apare doar \u00een rug\u0103ciune \u0219i nic\u0103ieri \u00een alt\u0103 parte a textului biblic.<\/p>\n

\u0219i ne iart\u0103 nou\u0103\u00a0datoriile\/\u00a0gre\u0219elile\u00a0noastre,<\/p>\n

precum \u0219i noi iert\u0103m\u00a0datornicilor\/\u00a0gre\u0219i\u021bilor no\u0219\u00adtri.<\/p>\n

De\u0219i cuplul \u201edatorii \/ datornici\u201d pare unul mai modern \u0219i cu trimitere spre pia\u021ba financiar\u0103, termenii reprezint\u0103 de fapt versiunile mai vechi ale rug\u0103ciunii, indiferent c\u0103 erau traduse din slavon\u0103, greac\u0103 sau latin\u0103.\u00a0\u00a0 Aceast\u0103 cerere face trimitere la parabola datornicului care a fost iertat de \u00eemp\u0103ratul s\u0103u pentru o datorie de 10.000 de talan\u021bi, dar care, la r\u00e2ndul s\u0103u, nu a iertat o datorie modic\u0103 a confratelui s\u0103u. Datoria desemneaz\u0103 aici binele pe care omul nu-l face \u0219i r\u0103ul pe care \u00eel face. Dar chiar \u00een pasajul care urmeaz\u0103 rug\u0103ciunii de la Matei este explicitat sensul, ar\u0103t\u00e2ndu-se c\u0103 prin datorie se \u00een\u021belege p\u0103catul. Echivalarea cu \u201egre\u0219ale-gre\u0219i\u021bilor\u201d, ap\u0103rut\u0103 \u00een Occident, dar \u0219i \u00een traduceri rom\u00e2ne\u0219ti \u00eenc\u0103 din secolul al XVI-lea, a fost introdus\u0103 tocmai pentru a elimina confuzia legat\u0103 de o interpretare material\u0103 a rug\u0103ciunii.<\/p>\n

\u0218i nu ne duce pe noi \u00een ispit\u0103\u00a0\/ n\u0103past\u0103 \/ b\u00e2ntuial\u0103 \/ tenta\u021bie<\/p>\n

\u00cen lumea catolic\u0103, la finalul anului 2017, aceast\u0103 parte a rug\u0103ciunii a fost subiectul unor \u0219tiri cu titluri precum: \u201eAm \u00een\u021beles gre\u0219it rug\u0103ciunea \u00een ultimii 2000 de ani?\u201d. Totul a plecat de la o afirma\u021bie a Papei Francisc, care a sus\u021binut c\u0103 traducerea este gre\u0219it\u0103, iar rug\u0103ciunea ar trebui nuan\u021bat\u0103, astfel \u00eenc\u00e2t sensul s\u0103 fie \u201enu ne l\u0103sa pe noi s\u0103 c\u0103dem \u00een ispit\u0103\u201d.<\/p>\n

\u00cen lumea ortodox\u0103, pasajul nu a fost at\u00e2t de controversat. Transform\u0103rile prin care a trecut, \u00een versiunile scrise, au \u021binut de diversele sinonime ale cuv\u00e2ntului \u201eispit\u0103\u201d. Unul dintre ele este \u201eb\u00e2ntuial\u0103\u201d, un cuv\u00e2nt care \u00eenc\u0103 se p\u0103streaz\u0103 \u00een slujbele oficiate cu ocazia cununiei religioase.<\/p>\n

ci ne izb\u0103\u00adve\u0219te de\u00a0r\u0103u \/\u00a0cel r\u0103u\u00a0\/ viclean<\/p>\n

C\u00e2teva versiuni scrise f\u0103ceau trimitere la un \u201er\u0103u\u201d generalizat \u2013 toate nenorocirile care se \u00eent\u00e2mpl\u0103. Majoritatea traducerilor \u00eens\u0103 con\u021bin ideea unui r\u0103u personalizat \u2013 Diavolul, aceasta fiind interpretarea unanim\u0103 a pasajului. Expresia \u201ecel viclean\u201d, care circul\u0103 \u0219i \u00een prezent, a ap\u0103rut \u00een secolul al XVI-lea \u0219i a fost mereu preferat\u0103 \u00een Moldova, impun\u00e2ndu-se datorit\u0103 textelor tip\u0103rite aici.<\/p>\n

C\u0103ci a Ta este \u00eemp\u0103r\u0103\u021bia, puterea \u0219i slava,<\/p>\n

a Tat\u0103lui \u0219i a Fiului \u0219i a Sf\u00e2ntului Duh,<\/p>\n

acum \u0219i pururi \u0219i \u00een vecii vecilor.<\/p>\n

Cercet\u0103torii speculeaz\u0103 c\u0103 \u00eencheierea rug\u0103ciunii, cunoscut\u0103 sub numele de doxologie, nu ap\u0103rea probabil \u00een rug\u0103ciunea original\u0103. \u00cen Biblie, de\u0219i Tat\u0103l nostru apare \u00een dou\u0103 evanghelii \u2013 Matei \u0219i Luca \u2013 aceast\u0103 \u00eencheiere apare doar la Matei. Cel mai probabil, odat\u0103 ce a ajuns s\u0103 fie preluat\u0103 \u00een slujbele biserice\u0219ti, se sim\u021bea nevoia unei formule de \u00eencheiere.<\/p>\n

Interesant este c\u0103 \u201e\u00eemp\u0103r\u0103\u021bia\u201d, ca termen denumind o realitate istoric\u0103, a fost tradus diferit de la o limb\u0103 la alta, \u00een func\u021bie de formele de guvern\u0103m\u00e2nt cunoscute de vorbitori. \u00cen limba cuman\u0103, rug\u0103ciunea vorbe\u0219te despre \u201ehanatul T\u0103u\u201d, \u00een alte zone ale lumii apare versiunea \u201esultanatul\u201d sau \u201eregatul\u201d. \u00cen limba rom\u00e2n\u0103, s-a impus \u201e\u00eemp\u0103r\u0103\u021bia Ta\u201d, din perioada Imperiului Bizantin, de c\u00e2nd au r\u0103mas \u00een tradi\u021bia ortodox\u0103 \u0219i numeroase rug\u0103ciuni pentru \u00eemp\u0103rat.<\/p>\n

Amin\/ Adev\u0103r<\/p>\n

Cu o circula\u021bie foarte restr\u00e2ns\u0103, rug\u0103ciunea se \u00eencheia \u0219i cu \u201eadev\u0103r\u201d, reprezent\u00e2nd traducerea din ebraic\u0103 a lui \u201eamin\u201d. Rolul cuv\u00e2ntului este de a \u00eent\u0103ri cele spuse anterior, cu aceast\u0103 \u00eentrebuin\u021bare fiind prezent \u0219i \u00een alte pasaje din Biblie.<\/p>\n

Iosif Camar\u0103 a studiat rug\u0103ciunea timp de trei ani, \u00een timpul doctoratului, \u0219i a continuat s\u0103 lucreze \u00een domeniu, \u00een cadrul\u00a0Departamentului de Cercetare Interdisciplinar \u2013 Domeniul Socio-Uman al Universit\u0103\u021bii \u201eAlexandru Ioan Cuza\u201d din Ia\u0219i. Este membru al\u00a0 Centrul de Studii Biblico-Filologice \u201eMonumenta linguae Dacoromanorum\u201d (MLD).<\/p>\n

Cea mai veche variant\u0103 a rug\u0103ciunii Tat\u0103l nostru s-a conservat \u00een limba greac\u0103, pe un papirus datat \u00een jurul anului 200. \u00cen privin\u021ba contextului \u00een care a ap\u0103rut rug\u0103ciunea \u00een limba rom\u00e2n\u0103, cercet. Iosif Camar\u0103 precizeaz\u0103 c\u0103 \u201ePrima versiune a rug\u0103ciunii Tat\u0103l nostru \u00een rom\u00e2ne\u0219te se p\u0103streaz\u0103 \u00eentr-un evangheliar din 1551-1553. Rug\u0103ciunea apare deci odat\u0103 cu primele texte rom\u00e2ne\u0219ti.\u201d<\/p>\n

O observa\u021bie deosebit de interesant\u0103 este cea legat\u0103 de vocabularul rug\u0103ciunii. \u201eTat\u0103l nostru este cartea de vizit\u0103 a limbii \u00een lume, c\u0103ci ea con\u021bine termeni fundamentali din graiul unei comunit\u0103\u021bi istorice \u2013 parternitate,\u00a0c\u00e2rmuire, voie, p\u00e2ine, r\u0103u etc.). A\u0219a se face c\u0103\u00a0a fost cel mai citat text \u00een vechile studii de comparativism lingvistic sau pur \u0219i simplu pentru a demonstra latinitatea limbii rom\u00e2ne\u201d,\u00a0explic\u0103 Iosif Camar\u0103<\/a>.<\/p>\n

\u201e\u00cen forma actual\u0103, rug\u0103ciunea Tat\u0103l nostru con\u021bine 60 de cuvinte, din care 90% sunt de origine latin\u0103, iar 10% sunt \u00eemprumuturi din alte limbi \u2013 sau derivate rom\u00e2ne\u0219ti din \u00eemprumuturi: slave (sfin\u021beasc\u0103, voia, gre\u0219alele, gre\u0219i\u021bilor, ispit\u0103, izb\u0103ve\u0219te) \u0219i maghiare (viclean).\u201d<\/p>\n

Prin urmare, rug\u0103ciunea p\u0103streaz\u0103 \u00een textul s\u0103u numeroase indicii despre felul \u00een care circula rug\u0103ciunea, despre limbile \u0219i curentele care au influen\u021bat lumea rom\u00e2neasc\u0103 \u00eentr-o anumit\u0103 perioad\u0103 a istoriei, dar \u0219i despre contactele culturale dintre \u021b\u0103rile \u00eenvecinate \u0219i provinciile istorice rom\u00e2ne\u0219ti<\/p>\n

\n

Articolul original<\/a><\/p>\n

\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Exist\u0103 peste 200 de traduceri \u00een limba rom\u00e2n\u0103 ale rug\u0103ciunii Tat\u0103l nostru. Iosif Camar\u0103, cercet\u0103tor al Universit\u0103\u021bii Alexandru Ioan Cuza din Ia\u0219i, le-a studiat pe…<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":7045,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[29],"tags":[1471],"class_list":["post-7046","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-religie","tag-rugaciune-tatal-nostru-religie"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/7046","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=7046"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/7046\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":7428,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/7046\/revisions\/7428"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/7045"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=7046"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=7046"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=7046"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}