{"id":7052,"date":"2018-08-02T17:38:51","date_gmt":"2018-08-02T17:38:51","guid":{"rendered":"https:\/\/noi3.org\/site\/?p=7052"},"modified":"2018-11-13T14:27:45","modified_gmt":"2018-11-13T14:27:45","slug":"simbolurile-hunedoarei","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/site.noi3.org\/?p=7052","title":{"rendered":"Simbolurile Hunedoarei"},"content":{"rendered":"
Gimnastica rom\u00e2neasc\u0103, cet\u0103\u0163ile dacice, p\u0103linca \u015fi vir\u015fli de Brad, Iancu de Hunedoara \u015fi Castelul Huniazilor, minerii din Valea Jiului, Parcul Na\u0163ional Retezat, zimbrii \u015fi dinozaurii de la Ha\u0163eg etc. Ce au toate acestea \u00een comun? Sunt branduri\/simboluri ale jude\u0163ului Hunedoara, lucruri cu care ne m\u00e2ndrim sau de care ne ru\u015fin\u0103m. Unele dintre aceste branduri au dep\u0103\u015fit de mult\u0103 vreme grani\u0163ele \u0163\u0103rii, altele sunt valori doar pentru noi.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
\n

<\/p>\n

Unele dintre aceste branduri au dep\u0103\u015fit de mult\u0103 vreme grani\u0163ele \u0163\u0103rii, altele sunt valori doar pentru noi.<\/div>\n
<\/div>\n

Gimnastica rom\u00e2neasc\u0103, cet\u0103\u0163ile dacice, p\u0103linca \u015fi vir\u015fli de Brad, Iancu de Hunedoara \u015fi Castelul Huniazilor, minerii din Valea Jiului, Parcul Na\u0163ional Retezat, zimbrii \u015fi dinozaurii de la Ha\u0163eg etc. Ce au toate acestea \u00een comun? Sunt branduri\/simboluri ale jude\u0163ului Hunedoara, lucruri cu care ne m\u00e2ndrim sau de care ne ru\u015fin\u0103m. Unele dintre aceste branduri au dep\u0103\u015fit de mult\u0103 vreme grani\u0163ele \u0163\u0103rii, altele sunt valori doar pentru noi.<\/p>\n

<\/div>\n

Cu ce se poate m\u00e2ndri jude\u0163ul Hunedoara, dac\u0103 nu cu aceste branduri (definite ca seturi de valori, sau percep\u0163iii pe care consumatorii le asociaz\u0103 unui produs, unui serviciu, unui loc) ? Ce facem pentru cultivarea acestor branduri? Exist\u0103 o strategie local\u0103? Hunedoara Liber\u0103 \u00eencearc\u0103 s\u0103 r\u0103spund\u0103 \u00een r\u00e2ndurile care urmeaz\u0103 tuturor acestor \u00eentreb\u0103ri.<\/p>\n

Gimnastica feminin\u0103<\/span><\/p>\n

La sf\u00e2r\u0219itul anilor 70, Nicolae Ceau\u015fescu a f\u0103cut un cadou nesperat jude\u0163ului Hunedoara, mut\u00e2nd lotul olimpic de gimnastic\u0103 feminin\u0103 la Deva, dup\u0103 ce autorit\u0103\u0163ile locale au reu\u015fit s\u0103 construiasc\u0103 o sal\u0103 de gimnastic\u0103 \u00een doar \u015fase luni.<\/p>\n

A fost \u00eenceputul unui drum pres\u0103rat cu sute de medalii olimpice, mondiale \u015fi europene. Gimnastica rom\u00e2neasc\u0103 este un brand care s-a autopromovat prin rezultatele ob\u0163inute de-a lungul anilor. Bine\u00een\u0163eles c\u0103 \u015fi mediul de la Deva a fost propice pentru un asemenea lucru, dar nu poate fi negat nici ajutorul dat de autorit\u0103\u0163ile locale. A existat \u00eent\u00e2i o \u015fcoal\u0103 general\u0103, care apoi s-a transformat \u00een colegiu. Condi\u0163iile s-au \u00eembun\u0103t\u0103\u0163it de-a lungul anilor. Pe aici au trecut o mul\u0163ime de antrenori, pe care ast\u0103zi \u00eei g\u0103sim \u00een toat\u0103 lumea. Fiecare a participat la construirea acestui brand.\u00a0\u0218i mutarea lotului de la Deva a fost una dintre cauzele e\u0219ecului din ultimii ani din gimnastica rom\u00e2neasc\u0103.<\/p>\n

Dac\u0103 este s\u0103 contabiliz\u0103m num\u0103rul de medalii ob\u021binute de gimnastele din Rom\u00e2nia la diferite competi\u021bii interna\u021bionale, putem spune c\u0103 Deva este capitala mondial\u0103 a acestui sport. \u0218i se pare c\u0103 \u0219irul rupt este pe cale s\u0103 fie re\u00eennodat de Nicolae Forminte.<\/p>\n

Castelul Corvinilor \u0218i Ioan (Iancu) de Hunedoara<\/span><\/p>\n

Istoria Hunedoarei se confund\u0103 cu Castelul Huniazilor. D\u0103ruit \u00een data de 18 octombrie 1409 de regele Ungariei, Sigismund de Luxemburg, familiei lui Iancu de Hunedoara, castelul a intrat \u00een anul 1918 \u00een proprietatea statului rom\u00e2n.<\/p>\n

Un alt \u201ebrand\u201d al jude\u0163ului este Iancu (Ioan) de Hunedoara. Cinstit \u00een toat\u0103 lumea catolic\u0103 \u00een fiecare zi la ora 12, c\u00e2nd clopotele bat \u00een memoria sa, Iancu de Hunedoara a fost uitat anul trecut de autorit\u0103\u0163ile jude\u0163ului, care aproape au ignorat manifest\u0103rile de comemorare a celui care a oprit \u00een anul 1456 \u00eenaintarea turcilor \u00een Europa, prin victoria de la Belgrad. De altfel, la dou\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni dup\u0103 acea b\u0103t\u0103lie, Iancu de Hunedoara a murit de cium\u0103 la Zemun. Atunci, papa Calixt al III-lea a hot\u0103r\u00e2t, \u00een semn de omagiu \u015fi aducere-aminte, ca \u00een fiecare zi la ora 12 s\u0103 se trag\u0103 clopotele \u00een bisericile catolice de peste tot \u00een lume pentru Iancu de Hunedoara.<\/p>\n

Aceasta a fost ora la care armata lui Iancu de Hunedoara a \u00eenvins oastea lui Mehmed al II-lea, cuceritorul Constantinopolului \u00een 1453. Iancu de Hunedoara a fost o personalitate at\u00e2t de puternic\u0103 a epocii \u00een care a tr\u0103it \u00eenc\u00e2t se considera c\u0103 voievozii Moldovei \u015fi Munteniei erau proteja\u0163ii s\u0103i. Iancu de Hunedoara a fost voievod al Transilvaniei \u015fi guvernator al Ungariei.<\/p>\n

Cet\u0103\u0163ile unice<\/span><\/p>\n

Cet\u0103\u0163ile dacice sunt un alt brand mondial al jude\u0163ului. Cet\u0103\u0163ile dacice reprezint\u0103 cea mai mare aglomerare de monumente istorice UNESCO pe metrul p\u0103trat din Rom\u00e2nia. Uitate mult\u0103 vreme de autorit\u0103\u0163i, cet\u0103\u0163ile dacice au revenit \u00een discu\u0163ie dup\u0103 ce 13 persoane au fost acuzate \u015fi trimise \u00een judecat\u0103 pe motiv c\u0103 ar fi g\u0103sit \u00een siturile arheologice din Mun\u0163ii Or\u0103\u015ftiei 15 br\u0103\u0163\u0103ri dacice din aur, pe care apoi le-ar fi traficat pe pia\u0163a neagr\u0103 din str\u0103in\u0103tate. Sarmizegetusa Regia a intrat \u00een administrarea Consiliului Jude\u021bean \u00een urm\u0103 cu 4 ani.<\/p>\n

Ulpia Traiana Sarmizegetusa a fost capitala Daciei Romane. Practic, \u00een jude\u021bul Hunedoara se afl\u0103 cele dou\u0103 inimi ale poporului rom\u00e2n.<\/p>\n

\u0162ara dinozaurilor \u015fi a zimbrilor<\/span><\/p>\n

Zona \u0162\u0103rii Ha\u0163egului a intrat \u00een anul 2005 \u00een circuitul geoparcurilor europene. Acesta este un concept care presupune protejarea mediului \u015fi a patrimoniului cultural \u015fi istoric. Descoperirea, la sf\u00e2r\u015fitul secolului al XIX-lea, a unor ale resturi ale unor dinozauri ierbivori pitici, de \u201edoar\u201d \u015fase metri lungime \u015fi doi metri \u00een\u0103l\u0163ime au f\u0103cut ca \u0162ara Ha\u0163egului s\u0103 fie inclus\u0103 \u00een circuitul european al geoparcurilor. \u00cen plus, la Densu\u015f \u2013 Ciula, paleontologii au mai scos la iveal\u0103 fosilele unui pterozaur, un monstru zbur\u0103tor, ale c\u0103rui aripi de 12 metri, ca ni\u015fte membrane sub\u0163iri \u00eentinse, erau asem\u0103n\u0103toare cu cele ale liliacului. Acest pterozaur, cu un cap de trei metri, de dimensiunile unui avion mai u\u015for, este \u015fi cel mai mare descoperit p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi \u00een \u00eentreaga lume. Al\u0103turi de exemplarele adulte au fost g\u0103site cuiburi cu ou\u0103 \u015fi, raritate \u00een materie, oasele puilor. Conform speciali\u015ftilor, ace\u015fti dinozauri pitici au tr\u0103it \u00een urm\u0103 cu aproximativ 65 de milioane de ani. Faptul c\u0103 ace\u015ftia erau pitici se poate explica prin existen\u0163a unor resurse de hran\u0103 restr\u00e2nse.<\/p>\n

\u0162ara Ha\u0163egului este \u00eenconjurat\u0103 de mun\u0163i: Retezat, \u015eureanu, Poiana Rusc\u0103. \u00cen plus, con\u0163ine situri de importan\u0163\u0103 geologic\u0103 deosebit\u0103, dar tot aici exist\u0103 \u015fi alte locuri de interes diferit \u2013 arheologic, cultural, istoric. Cele mai cunoscute depozite cu dinozauri din Europa se afl\u0103 \u00een \u0162ara Ha\u0163egului \u015fi reprezint\u0103 o asociere de zece specii de dinozauri (ierbivori si carnivori), al\u0103turi de alte specii de animale, inclusiv mamifere.<\/p>\n

Rezerva\u021bia de zimbri de la Ha\u021beg este, de asemenea, un simbol\/brand al jude\u021bului.<\/p>\n

M\u0103n\u0103stirea Prislop \u0219i Arsenie Boca<\/span><\/p>\n

Cu doi ani \u00eenainte s\u0103 moar\u0103, Arsenie Boca \u0219i-a exprimat dorin\u021ba s\u0103 fie \u00eenmorm\u00e2ntat la m\u0103n\u0103stirea Prislop. Nimeni nu \u0219i-ar fi putut imagina \u00een 1989 c\u0103 peste ani morm\u00e2ntul s\u0103u \u0219i m\u0103n\u0103stirea vor deveni locuri de pelerinaj pentru ortodoc\u0219i, dar \u0219i motivul pentru care jude\u021bul Hunedoara va deveni at\u00e2t de vizitat. De dincolo de morm\u00e2nt, Arsenie Boca a f\u0103cut cunoscut jude\u021bul \u00een \u021bar\u0103, dar i-a ajutat \u0219i pe de\u021bin\u0103torii de hoteluri \u0219i restaurante. Tot datorit\u0103 lui Castelul Corvinilor, Cetatea Devei, Rezerva\u021bia de zimbri, Ulpia Traiana Sarmizegetusa au tot mai mul\u021bi vizitatori.<\/p>\n

Putem vorbi despre branduri locale doar \u00een momentul \u00een care acestea sunt asumate at\u00e2t de sectorul privat, c\u00e2t \u015fi de cel public. Aceasta este condi\u0163ia esen\u0163ial\u0103 \u00een construirea unor asemenea branduri. De asemenea, important este s\u0103 nu \u00eencerc\u0103m s\u0103 promov\u0103m un brand \u00een dauna altuia, ci doar \u00eempreun\u0103. Ca poten\u0163ial, Hunedoara ar putea beneficia de cele mai diverse m\u0103rci locale, \u00eencep\u00e2nd de la cele legate de istoria jude\u0163ului, \u00eentr-o idee de turism istoric, care s\u0103 cuprind\u0103 inclusiv aspectele multiculturale ale istoriei zonei, continu\u00e2nd apoi cu cele de turism balnear, al ariilor protejate, trec\u00e2nd prin cele de istorie industrial\u0103 \u015fi, evident, p\u00e2n\u0103 la cele legate de sport. Aceste branduri nu pot s\u0103 lipseasc\u0103 din strategia de dezvoltare a jude\u0163ului.<\/p>\n

Minerii, \u201eeroi\u201d mondiali<\/span><\/p>\n

Un brand, din p\u0103cate, negativ al jude\u0163ului Hunedoara \u00eel reprezint\u0103 minerii din Valea Jiului. Imaginile cu minerii care au c\u0103s\u0103pit popula\u0163ia civil\u0103 \u00een Bucure\u015fti, \u00een iunie 1990, au f\u0103cut \u00eenconjurul lumii. Pancartele pe care st\u0103tea scris \u201eAzi \u00een Hunedoara \/ M\u00e2ine \u00een toat\u0103 \u0163ara!\u201d au putut fi v\u0103zute \u00een imagini preluate de principalele televiziuni din \u00eentreaga lume. Cuv\u00e2ntul \u201eminer\u201d a devenit un \u201ebrand negativ\u201d, care ani \u00een \u015fir s-a confundat cu jude\u0163ul Hunedoara.<\/p>\n

Din 1990 \u00eencoace, \u201eminer\u201d este o etichet\u0103 pus\u0103 tuturor celor care \u00eencearc\u0103 s\u0103 \u00ee\u015fi impun\u0103 prin for\u0163\u0103 punctul de vedere. Imaginea ortacilor, care, \u00een 1977, au sechestrat \u00een min\u0103 un premier comunist, a fost estompat\u0103 de imaginile unor brute cu ciomege, care au lovit cu s\u0103lb\u0103ticie orice trec\u0103tor \u201edubios\u201d din Pia\u0163a Universit\u0103\u0163ii, \u00een iunie 1990. Minerii din Valea Jiului mai au \u00eenc\u0103 de luptat cu imaginea de mas\u0103 de manevr\u0103 pentru regimul Iliescu.<\/p>\n

Prin mi\u015fc\u0103rile sociale, care deja au intrat \u00een istorie, Valea Jiului este un brand. S\u0103 nu uit\u0103m c\u0103 aici, indiferent de or\u00e2nduirea social\u0103, au avut loc evenimente care au marcat istoria Rom\u00e2niei \u015fi m\u0103 refer la ceea ce s-a \u00eent\u00e2mplat \u00een 1929, 1977, dup\u0103 care a urmat periplul Valea Jiului \u2013 Bucure\u015fti de patru ori \u015fi apoi cele dou\u0103 \u00eencerc\u0103ri de a ajunge \u00een Capital\u0103 \u00een 1999. Din p\u0103cate, \u015fi acum imaginea V\u0103ii Jiului \u015fi a minerilor este una negativ\u0103. \u00cenc\u0103 se vorbe\u015fte de o zon\u0103 u\u015for manipulabil\u0103. Singura solu\u0163ie pentru aceast\u0103 zon\u0103, \u00een contextul na\u0163ional, desigur, este redarea demnit\u0103\u0163ii na\u0163ionale.
\u00cencep\u00e2nd cu anul 1990, minerii din Valea Jiului au f\u0103cut patru incursiuni \u00een Bucure\u015fti. Prima oar\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul lunii ianuarie 1990, minerii au sosit \u00een Capital\u0103 s\u0103-l \u201eapere\u201d pe Ion Iliescu. Au venit \u00een Bucure\u015fti \u015fi la sf\u00e2r\u015fitul lunii februarie, c\u00e2nd au \u00eencercat s\u0103 boicoteze mitingul partidelor istorice: PNL, PN\u0162CD \u015fi PSDR. \u00cen iunie 1990, minerii din Valea Jiului au intrat \u00een istorie, dup\u0103 ce au ajuns \u00een Capital\u0103. Femei \u015fi b\u0103rba\u0163i, tineri \u015fi b\u0103tr\u00e2ni au fost molesta\u0163i, agresa\u0163i, b\u0103tu\u0163i sau lovi\u0163i cu topoare, lan\u0163uri, buc\u0103\u0163i de cablu, r\u0103ngi, nelipsind pumnul sau bocancul, c\u0103lca\u0163i \u00een picioare, f\u0103cu\u0163i ghem \u015fi azv\u00e2rli\u0163i \u00een dube, v\u00e2r\u00e2\u0163i \u00een portbagajele unor autoturisme \u015fi du\u015fi nu se \u015ftie unde. Au existat atunci mor\u0163i \u015fi r\u0103ni\u0163i. Au fost atacate \u015fi devastate institu\u0163ii de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt \u015fi cultur\u0103, unele redac\u0163ii de ziare, sedii de partide, unde s-ar fi g\u0103sit arme \u015fi muni\u0163ii (acuza\u0163ii grave, gratuite, pentru c\u0103 ulterior au fost retrase) \u015fi a fost devastat\u0103 casa lui Ion Ra\u0163iu, fost candidat la pre\u015fedin\u0163ie \u00een mai 1990. \u00cen septembrie 1991, minerii din Valea Jiului au ajuns iar \u00een Capital\u0103, iar \u00een urma acestei descinderi premierul de atunci, Petre Roman, \u015fi guvernul condus de acesta au demisionat. Ultimele dou\u0103 \u201eexcursii\u201d ale ortacilor din Valea Jiului au avut loc \u00een ianuarie \u015fi februarie 1999, dar s-au oprit la Cozia \u015fi Stoene\u015fti.<\/p>\n

Branduri culinare<\/span><\/p>\n

Brandurile culinare \u015fi bahice cu care se m\u00e2ndre\u015fte jude\u0163ul Hunedoara \u2013 vir\u015fli \u015fi p\u0103linca de Brad \u2013 nu sunt recunoscute ca m\u0103rci \u00een Uniunea European\u0103. P\u0103linca de Brad apare \u00eens\u0103 pe o list\u0103 cu denumirile geografice protejate si recunoscute \u00een Rom\u00e2nia pentru b\u0103uturile spirtoase. Vir\u015flii se prepar\u0103 din carne macr\u0103 de oaie, dar doar dup\u0103 ce st\u0103 dou\u0103 zile la rece pentru macerare. Carnea se macin\u0103, se condimenteaz\u0103, iar apoi se introduce \u00een intestine de oaie. Vir\u015flii se r\u0103sucesc pe m\u00e2n\u0103, pentru a forma perechi. Fiecare pereche se taie, se pune pe b\u00e2te de lemn \u015fi se \u0163ine la cuptor timp de dou\u0103 ore. Cuptorul se arde doar cu lemn de fag uscat. C\u00e2t despre p\u0103linca de Brad, re\u0163eta dup\u0103 care se fabric\u0103 e p\u0103strat\u0103 secret\u0103 de mo\u0163i.<\/p>\n<\/div>\n

\n

Articolul original<\/a><\/p>\n

\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Gimnastica rom\u00e2neasc\u0103, cet\u0103\u0163ile dacice, p\u0103linca \u015fi vir\u015fli de Brad, Iancu de Hunedoara \u015fi Castelul Huniazilor, minerii din Valea Jiului, Parcul Na\u0163ional Retezat, zimbrii \u015fi dinozaurii…<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":7426,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[32],"tags":[1476],"class_list":["post-7052","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-istorie","tag-hunedoara-simbol-virsli-boca-arsenie-parinte-huniazi-castel"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/7052","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=7052"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/7052\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":7427,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/7052\/revisions\/7427"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/7426"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=7052"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=7052"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=7052"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}