De-a lungul timpului, sanctuarele misterioase din Sarmizegetusa Regia au st\u00e2rnit interesul pasiona\u0163ilor de astronomie. Un studiu realizat de Franz Kerek, un specialist \u00een astronomie de la Institutul Max Planck din Munchen, ofer\u0103 o ipotez\u0103 neobi\u015fnuit\u0103 despre motivele pentru care dacii \u015fi-au a\u015fezat capitala \u00een Mun\u0163ii Or\u0103\u015ftiei.<\/p>\n
Lucrarea s-a numit \u201eM\u0103sur\u0103tori astronomice precise ale siturilor antice din Dacia, asupra mega-triunghiului Sarmizegetusa Regia \u2013 Par\u00e2ng \u2013 Retezat\u201d \u015fi a fost publicat\u0103 de dr. Franz Kerek, \u00eempreun\u0103 cu prof. univ. dr. Florin St\u0103nescu, \u00een\u00a0British Archaeological Reports.<\/p>\n
Studiul ajut\u0103, potrivit autorului, la deslu\u015firea misterului amplasamentului ales de daci pentru a construi sanctuarele din Sarmizegetusa. \u201eAdic\u0103 pe o pant\u0103 de deal care nu are niciun sens militar strategic sau civic. R\u0103spunsul expus \u00een publica\u0163iile mele este c\u0103 a fost o localizare sacral-astronomic\u0103, la intersec\u0163ia pitagoreic\u0103 \u00eentre linia spre v\u00e2rful Retezat \u015fi cea spre mijlocul mun\u0163ilor Par\u00e2ng\u201d, afirm\u0103 Franz Kerek.<\/p>\n
Retezatul \u201ed\u0103ltuit\u201d\u00a0<\/strong><\/p>\n \u201eSarmizegetusa Regia din Carpa\u0163ii Meridionali a fost considerat\u0103 capitala \u00eemp\u0103r\u0103\u0163iei dacice (84 \u00ee.Ch.-106 d.Hr.), dar loca\u0163ia ei geografic\u0103 \u015fi sanctuarele sale enigmatice fac din ea, mai verosimil, o destina\u0163ie sacral-religioas\u0103. Credin\u0163a dacic\u0103 a fost o religie pitagorean\u0103 \u015fi sus\u0163inem c\u0103 Sarmizegetusa a fost a\u015fezat\u0103 \u00een conformitate cu aliniamentele astronomice precise \u015fi cu doctrinele pitagoreene ale structurilor armonice bine ordonate \u00een cer \u015fi pe p\u0103m\u00e2nt.<\/p>\n Sarmizegetusa se afl\u0103 la v\u00e2rful unghiului drept al unui mega triunghi format cu dou\u0103 v\u00e2rfuri proeminente ale mun\u021bilor Retezat \u015fi Par\u00e2ng, o ipotez\u0103 confirmat\u0103 \u00een detaliu de date precise ob\u021binute prin satelit \u015fi GPS. Iarna, dealul Sarmizegetusei este la apus aliniat spre Retezat \u015fi acest eveniment ceresc poate fi observat din acest loc. Recenta descoperire a br\u0103\u0163\u0103rilor masive de aur din Sarmizegetusa sus\u0163ine, de asemenea, acest statut al s\u0103u, de destina\u0163ie sacr\u0103-ceremonial\u0103. Am identificat dou\u0103 drepte dimensionate exact pe v\u00e2rfurile mega-triunghiului, probabil construite de astronomii daci pentru a spori prin triangulare precizia m\u0103sur\u0103torilor unghiului azimutului. Marginea de 160 de metri a piramidei trunchiate a Retezatului a fost, probabil, aranjat\u0103 prin netezirea, de c\u0103tre oameni, a v\u00e2rfului. Traseele de construc\u0163ii similare pot fi identificate \u00een jurul v\u00e2rfurilor Piatra T\u0103iat\u0103 \u015fi Coasta lui Rus, din Mun\u0163ii Par\u00e2ng\u201d, sus\u0163ine cercet\u0103torul, \u00een rezumatul celor \u015fase pagini ale studiului.<\/p>\n Mistere nedeslu\u015fite\u00a0<\/strong><\/p>\n Franz Kerek sus\u0163ine c\u0103 \u00een ziua solsti\u0163iului de iarn\u0103, cei care ajung \u00een Sarmizegetusa Regia pot vedea un fenomen inedit. Atunci de pe dealul situat deasupra sanctuarului se poate observa cum soarele asfin\u0163e\u015fte pe o traiectorie care \u00eel face s\u0103 se ascund\u0103 exact dup\u0103 v\u00e2rful Retezat.<\/p>\n \u201eA\u015fezarea capitalei dacice Sarmizegetusa-Regia \u00een armonie pitagorean\u0103 cu v\u00e2rfurile proeminente ale Mun\u0163ilor Retezat \u015fi Par\u00e2ng este confirmat\u0103 aici prin m\u0103sur\u0103tori precise GPS, care ofer\u0103 informa\u0163ii suplimentare provocatoare despre cultura astronomic\u0103 la nivel \u00eenalt a vechilor daci\u201d, concluzioneaz\u0103 raportul publicat \u00een\u00a0British Archaeological Reports.<\/p>\n Ipoteza lui Franz Kerek este mai pu\u0163in cunoscut\u0103 \u00een Rom\u00e2nia. Istoricii \u015fi arheologii au \u00eencercat de-a lungul timpului s\u0103 deslu\u015feasc\u0103 tainele sanctuarelor, iar unii au lansat ipoteze asem\u0103n\u0103toare, care au st\u00e2rnit numeroase controverse. Unul dintre ace\u015ftia a fost Hadrian Daicoviciu, care a vorbit despre rolul soarelui de andezit \u015fi al marelui sanctuar circular.<\/p>\n \u201eRostul acestui mare sanctuar n-a putut fi \u00eenc\u0103 deslu\u015fit, dar nu \u00eencape \u00eendoial\u0103 c\u0103 \u015fi \u00een construc\u0163ia lui se oglindesc anumite observa\u0163ii astronomice. Leg\u0103tura dintre calendarul dacic \u015fi religia dacilor este evident\u0103. O subliniaz\u0103 \u00eens\u0103\u015fi prezen\u0163a calendarului de piatr\u0103 \u00een incinta sacr\u0103, al\u0103turi de alte sanctuare, o subliniaz\u0103 spusele lui Iordanes despre rolul hot\u0103r\u00e2tor al lui Deceneu \u00een dezvoltarea preocup\u0103rilor astronomice la daci.<\/p>\n Natural, astronomi erau preo\u0163ii. Prin cuno\u015ftin\u0163ele lor despre mi\u015fcarea corpurilor cere\u015fti, prin reglementarea calendarului, at\u00e2t de necesar\u0103 agriculturii, de exemplu, ei \u00ee\u015fi sporeau autoritatea asupra maselor, ap\u0103r\u00e2nd \u00een fa\u0163a acestora nu ca ni\u015fte simpli c\u0103rturari, ci ca posesori ai unor puteri misterioase \u015fi supranaturale\u201d, scria Daicoviciu.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Un cercet\u0103tor de la Institutul Max Planck din Munchen sus\u0163ine c\u0103 a descoperit motivul pentru care dacii \u015fi-au \u00eenfiin\u0163at capitala la Sarmizegetusa Regia \u00een Mun\u0163ii…<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":7421,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[31],"tags":[138,1484,671],"class_list":["post-7387","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-altele-continut","tag-daci","tag-retezat","tag-sarmisegetuza"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/7387","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=7387"}],"version-history":[{"count":5,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/7387\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":7422,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/7387\/revisions\/7422"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/7421"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=7387"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=7387"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=7387"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}![\"Retezat\"](\"https:\/\/www.efemeride.ro\/mistere444\/uploads\/2017\/02\/Retezat.jpg\")
<\/p>\n