{"id":74,"date":"2011-04-15T06:10:00","date_gmt":"2011-04-15T06:10:00","guid":{"rendered":"https:\/\/noi3.org\/site\/?p=74"},"modified":"2023-03-07T06:48:59","modified_gmt":"2023-03-07T06:48:59","slug":"cristian-negrea-revoltele-arabe-proteste-i-rzboi-civil","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/site.noi3.org\/?p=74","title":{"rendered":"Revoltele arabe, proteste \u015fi r\u0103zboi civil"},"content":{"rendered":"
<\/div>\n
\n

Sursa foto: globalsecurity.org<\/em><\/p>\n

Nu demult discutam cu un prieten \u015fi sus\u0163ineam faptul c\u0103 \u0163\u0103rile arabe nu au fost capabile s\u0103 creeze un stat viabil \u015fi func\u0163ional, de la Oceanul Atlantic p\u00e2n\u0103 \u00een Asia Central\u0103. Pretutindeni existau doar dictaturi, fie sub forma monarhiilor \u00eenzestrate cu puteri absolute sau sub forma unor a\u015fa zise republici, \u00een care pre\u015fedin\u0163ii sunt \u00een func\u0163ie pe via\u0163\u0103 \u015fi au puteri discre\u0163ionare, mai mult, \u00een unele state \u00ee\u015fi las\u0103 mo\u015ftenire postul de lider absolut copiilor (de exemplu Siria), exact ca \u015fi \u00een cazul monarhiilor ereditare. Nu v\u0103d care este diferen\u0163a \u00eentre ele, atunci. A\u015fa \u015fi era, p\u00e2n\u0103 de cur\u00e2nd. State cu conducere decrepit\u0103, indiferente la starea cet\u0103\u0163enilor de r\u00e2nd, \u00een care orice opozi\u0163ie era brutal reprimat\u0103. Avantajul majorit\u0103\u0163ii dintre ele era faptul c\u0103 st\u0103teau pe un imens rezervor de petrol, care le asigurau o important\u0103 \u015fi constant\u0103 resurs\u0103 financiar\u0103, din care l\u0103sau din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd c\u00e2te ceva \u015fi pentru muritorii de r\u00e2nd. Conducerea lor spera c\u0103 este de ajuns pentru a-\u015fi conserva puterea nelimitat\u0103. Nu este de mirare c\u0103 opozi\u0163ia s-a radicalizat, mul\u0163i ajung\u00e2nd \u00een bra\u0163ele ideologiilor fundamentaliste gen Al Queda, numai a\u015fa puteau vedea o schimbare. Este clar, radicalismul musulman \u00ee\u015fi are originea \u015fi \u00een oprimarea de acas\u0103. Dac\u0103 legile democra\u0163iei ar fi fost l\u0103sate din timp s\u0103 se dezvolte, poate aceste state ar fi ajuns ast\u0103zi la o democra\u0163ie asem\u0103n\u0103toare cu cea a Turciei care, chiar imperfect\u0103, este mult mai mult dec\u00e2t ceea ce exist\u0103 \u00een aceste state arabe la ora actual\u0103, sau ce ar putea deveni \u00een viitorul apropiat.<\/span><\/p>\n

Dar conducerea lor, la fel ca \u015fi sus\u0163inerea occidental\u0103 sau sovietic\u0103 din timpul R\u0103zboiului Rece, c\u00e2nd fiecare prefera aici un regim sigur, chiar dac\u0103 era autocratic, a \u00eempiedicat acest lucru. Despre sus\u0163inerea sovietic\u0103 nu mai vorbim, ei chiar \u00eencurajau tendin\u0163ele dictatoriale conform doctrinelor proprii, aplicate la ei acas\u0103 sau \u00een statele satelit. Astfel am ajuns ast\u0103zi s\u0103 avem toate aceste state arabe conduse de dictaturi dure, care dup\u0103 c\u0103derea Uniunii Sovietice au f\u0103cut doar schimb\u0103ri de fa\u0163ad\u0103, \u00een ideea de a-\u015fi men\u0163ine rolul preponderent \u00een conducerea fiec\u0103rei \u0163\u0103ri \u00een parte.<\/span><\/p>\n

Au pierdut din vedere un singur lucru: puterea informa\u0163iei.<\/span><\/p>\n

\u00cenc\u0103 din anii 70 ai secolului trecut, Alvin Toffler scria despre rolul informa\u0163iei, care devenise un factor esen\u0163ial. Marx spunea doar despre munc\u0103, p\u0103m\u00e2nt \u015fi capital, dar Toffler insista c\u0103 \u00een timpurile moderne, informa\u0163ia a ajuns s\u0103 surclaseze ceilal\u0163i factori, devenind preponderent. F\u0103r\u0103 rolul informa\u0163iei nu am putea explica trecerea de la societatea industrial\u0103 la cea postindustrial\u0103 sau informa\u0163ional\u0103. Informa\u0163ia \u015fi setea de informa\u0163ie a stat la baza dezvolt\u0103rii calculatoarelor \u015fi a tuturor derivatelor acestuia, inclusiv internetul, iar de aici dezvoltarea informa\u0163ional\u0103 a devenit de nest\u0103vilit. Telefoanele mobile, re\u0163elele de socializare, internetul disponibil oriunde \u015fi oric\u00e2nd, la \u00eenceput prin internet cafe, apoi prin aplica\u0163iile internetului pe mobil, toate sunt rodul informa\u0163iei care a schimbat \u015fi continu\u0103 s\u0103 schimbe lumea.<\/span><\/p>\n

Dar o schimb\u0103 \u015fi din punct de vedere geopolitic. Victor Suvorov (a nu se confunda cu generalul rus din secolul XVIII de trist\u0103 amintire pentru rom\u00e2ni), pseudonimul lui Vladimir Rezun, fost agent GRU care \u015fi-a petrecut mult\u0103 vreme prin arhivele militare sovietice, dup\u0103 ce a defectat \u00een Marea Britanie a scris c\u00e2teva c\u0103r\u0163i. Prima a fost povestea vie\u0163ii sale (GRU. Cenu\u015f\u0103 f\u0103r\u0103 epole\u0163i, citat\u0103 \u015fi de Grigore Cartianu \u00een cartea sa Crimele Revolu\u0163iei. S\u00e2ngeroasa diversiune a KGB-i\u015ftilor din FSN), dar urm\u0103toarele patru (Sp\u0103rg\u0103torul de ghea\u0163\u0103, Ultima republic\u0103, Ziua M, Epurarea), bazate \u00een mare parte pe ceea ce a g\u0103sit \u00een arhivele militare sovietice, au zguduit comunitatea istoric\u0103 interna\u0163ional\u0103 vizavi de al doilea r\u0103zboi mondial. El a citit informa\u0163iile de acolo, apoi a scris bazat doar pe ceea ce s-a publicat oficial, o revela\u0163ie care a schimbat multe interpret\u0103ri. <\/span><\/p>\n

Ideea de baz\u0103 r\u0103m\u00e2ne aceea, relevat\u0103 \u015fi de multe din documentele din arhivele noastre din acea perioad\u0103, c\u0103 Stalin preg\u0103tea el \u00eensu\u015fi un atac \u00eempotriva Germaniei \u00een 1941, dar Hitler i-a luat-o \u00eenainte. Nu are rost s\u0103 insist asupra argumentelor, cei interesa\u0163i le pot citi \u015fi judeca, dar ceea ce este relevant pentru rolul informa\u0163iei apare chiar din aceste c\u0103r\u0163i, referitor la atitudinea lui Stalin. Stalin a preg\u0103tit atacul \u00eempotriva Germaniei dup\u0103 ce aceasta a \u00eenvins \u015fi supus Fran\u0163a, a izgonit Anglia de pe continent, \u015fi avea \u00een fa\u0163\u0103 doar Reichul german. Dac\u0103 ar fi atacat primul, Germania s-ar fi pr\u0103bu\u015fit, iar Uniunea Sovietic\u0103 \u015fi-ar fi putut duce armatele p\u00e2n\u0103 la Atlantic, \u00eentreaga Europ\u0103 devenind sovietic\u0103, conform tezelor lui Lenin, dac\u0103 o clas\u0103 muncitoare dintr-o \u0163ar\u0103 era prea slab\u0103 s\u0103 c\u00e2\u015ftige puterea, era rolul clasei muncitoare mai puternice din alt\u0103 \u0163ar\u0103, sprijinite de Armata Ro\u015fie, s\u0103 o ajute, la fel cum a \u00eencercat \u00een 1918 \u00een Rom\u00e2nia, Basarabia, Polonia, Finlanda \u015fi cum a reu\u015fit tot atunci \u00een Ucraina, Georgia sau Siberia. Dar odat\u0103 cu atacul lui Hitler la 22 iunie 1941, Stalin a \u00een\u0163eles c\u0103 a pierdut. \u00cei va bate pe nem\u0163i, dar nu va ajunge la Atlantic, germanii au c\u00e2\u015ftigat timp pentru ca britanicii s\u0103-\u015fi revin\u0103, pentru ca americanii s\u0103 intervin\u0103 \u015fi ei, iar Europa va fi divizat\u0103 \u00eentre comuni\u015fti \u015fi capitali\u015fti. Iar at\u00e2ta timp c\u00e2t capitali\u015ftii vor fi st\u0103p\u00e2ni pe jum\u0103tate din Europa, comuni\u015ftii nu vor putea fi \u00eenving\u0103tori. Fiindc\u0103 informa\u0163ia va circula, iar cei din lag\u0103rul socialist vor afla c\u0103 ceilal\u0163i tr\u0103iesc mai bine. \u015ei va fi punctul din care va \u00eencepe rezisten\u0163a \u00eempotriva regimului comunist. De aceea, crunt dezam\u0103git, Stalin nu s-a adresat poporului sovietic timp de trei s\u0103pt\u0103m\u00e2ni de la \u00eenceputul atacului german din 22 iunie 1941.<\/span><\/p>\n

Merg\u00e2nd mai departe, e suficient s\u0103 ne g\u00e2ndim la ceea ce au \u00eensemnat pentru noi, rom\u00e2nii, posturile de radio Europa Liber\u0103 \u015fi Vocea Americii. Pe undele radio aflam lucruri \u015fi fapte care propaganda oficial\u0103 ni le ascundea, \u015ftiam c\u0103 nu departe erau oameni ca \u015fi noi care tr\u0103iau \u00een libertate. Iar acea libertate o doream \u015fi noi. De aici au \u00eenceput s\u0103 creasc\u0103 germenii rezisten\u0163ei, ca \u015fi Solidaritatea polonez\u0103. Totul s-a redus la informa\u0163ie. \u00cen timpul revolu\u0163iei din decembrie 1989, tot de la posturile de radio str\u0103ine am aflat despre Timi\u015foara, informa\u0163ia a fost catalizatorul revolu\u0163iei rom\u00e2ne.<\/span><\/p>\n

Timpurile au evoluat tot mai rapid, \u015fi datorit\u0103 calculatoarelor \u015fi internetului, care au f\u0103cut ca informa\u0163ia s\u0103 circule instantaneu dintr-un col\u0163 \u00een altul al lumii. Acum o sut\u0103 de ani, un mesaj ajungea de la Washington la Moscova \u00een c\u00e2teva zile \u015fi nu era disponibil oricui, acum orice informa\u0163ie ajunge instantaneu, la c\u00e2teva secunde dup\u0103 ce se petrece evenimentul, \u015fi oricine \u00eel poate vedea. Mai mult, oricine are un telefon mobil poate lua imagini \u015fi le poate transmite \u00een toat\u0103 lumea.<\/span><\/p>\n

De aceea, evenimentele mondiale se petrec mult mai rapid, \u015ftiri despre revolte sau revolu\u0163ii fac \u00eenconjurul lumii instantaneu. Revolu\u0163iile din 1848 s-au propagat dintr-o \u0163ar\u0103 \u00een alta \u00een luni de zile, c\u00e2t i-a trebuit informa\u0163iei s\u0103 circule, ast\u0103zi informa\u0163ia circul\u0103 \u00een secunde.<\/span><\/p>\n

Mai mult, \u00een trecut mobilizarea la o demonstra\u0163ie se f\u0103cea prin anun\u0163uri \u00een ziare, prin zvonuri sau informa\u0163ii ce circulau din gur\u0103 \u00een gur\u0103. Ast\u0103zi asist\u0103m la smart-mob-uri, mobiliz\u0103ri prin SMS sau prin intermediul re\u0163elelor de socializare cum ar fi Facebook sau Twitter.<\/span><\/p>\n

Nu degeaba am asistat \u00een ultimii ani la revolu\u0163ii mai mult sau mai pu\u0163in reu\u015fite. Ca \u015fi num\u0103r, \u00een ultimii zece ani au fost mai multe revolte care unele au ajuns s\u0103 fie revolu\u0163ii dec\u00e2t \u00een anteriorii cincizeci de ani. Totul ca \u015fi rezultat al dezvolt\u0103rii tehnologice care a permis circula\u0163ia informa\u0163iei. Ca \u015fi dovad\u0103 este faptul c\u0103 Africa, unde aceast\u0103 tehnologie a informa\u0163iei este mult \u00eenapoiat\u0103, r\u0103m\u00e2ne mult \u00een urma mi\u015fc\u0103rilor ce fr\u0103m\u00e2nt\u0103 ast\u0103zi lumea, dar mai sunt \u015fi alte considerente.<\/span><\/p>\n

Se pot enumera multe revolte sau revolu\u0163ii din ultimii ani, dar cred c\u0103 prima revolu\u0163ie Twitter va r\u0103m\u00e2ne cea din 7 aprilie 2009 din Republica Moldova. Aici pentru prima oar\u0103 rolul re\u0163elelor de socializare \u00een mobilizarea participan\u0163ilor \u015fi transmiterea desf\u0103\u015fur\u0103rii revolu\u0163iei pe \u00eentreg globul a fost determinant, din moment ce televiziunile de stat au ignorat pur \u015fi simplu evenimentele, transmi\u0163\u00e2nd desene animate sau muzic\u0103 popular\u0103 \u00een timp ce centrul Chi\u015fin\u0103ului era un vulcan. Iar succesul ei, prin prisma aducerii la cuno\u015ftin\u0163a \u00eentregii lumi a dezideratelor \u015fi aspira\u0163iilor tinerilor ie\u015fi\u0163i \u00een strad\u0103, a fost o baz\u0103 pentru alte mi\u015fc\u0103ri de opozi\u0163ie fa\u0163\u0103 de conducerea opresiv\u0103. <\/span><\/p>\n

\u00cen acest context, al avansului tehnologic, trebuie s\u0103 g\u00e2ndim \u015fi revoltele ce au urmat \u00een alte \u0163\u0103ri, inclusiv \u00een cele arabe. Dar acest avans tehnologic \u00een comunica\u0163ii nu este neap\u0103rat declan\u015fatorul revolu\u0163iilor, mai mult este un catalizator. Cauzele sunt mult mai ad\u00e2nci \u015fi mai profunde.<\/span><\/p>\n

Revolu\u0163iile arabe, cazuri particulare<\/strong><\/span><\/p>\n

O idee care persist\u0103 \u00een mintea oric\u0103rui observator occidental este cea conform c\u0103reia arabii s-au ridicat la unison pentru libertate. Mul\u0163i a\u015fa-zi\u015fi anali\u015fti s-au \u015fi gr\u0103bit s\u0103 fac\u0103 o paralel\u0103 \u00eentre revolu\u0163iile arabe de ast\u0103zi \u015fi cele est-europene din 1989. O capcan\u0103 \u00een care poate c\u0103dea oricine cu u\u015furin\u0163\u0103, dac\u0103 nu este oarecum avizat asupra geografiei etnice \u015fi tribale, precum \u015fi a celei geopolitice. Ar fi un expozeu prea vast care ar dep\u0103\u015fi cu mult cadrul acestui articol, de aceea m\u0103 voi m\u0103rgini la unele relief\u0103ri succinte.<\/span><\/p>\n

\u00cen primul r\u00e2nd, revolu\u0163iile arabe nu pot fi v\u0103zute ca un tot unitar, ca o mi\u015fcare generalizat\u0103 a maselor ale c\u0103rei scopuri supreme ar fi libertatea \u015fi democra\u0163ia. Aceste dou\u0103 deziderate sunt total necunoscute Orientului Mijlociu \u015fi nordului Africii, ele reprezint\u0103 pentru marea majoritate a popula\u0163iei doar ni\u015fte cuvinte cu \u00een\u0163eles deosebit de vag. De\u015fi au o caracteristic\u0103 comun\u0103, respectiv principiul dominoului, av\u00e2ntul revolu\u0163ionar propag\u00e2ndu-se \u00een valuri de la un stat la altul, tocmai din cauza catalizatorului informa\u0163ional despre care am vorbit, fiecare revolu\u0163ie \u00een parte are principalele ei motiva\u0163ii diferite. \u015ei foarte pu\u0163ine sunt animate de principii democratice sau de idealul libert\u0103\u0163ii pentru to\u0163i, practic o infim\u0103 parte din popula\u0163ie \u00een\u0163elege ce sunt acestea, doar cei mai educa\u0163i sau cei care au c\u0103l\u0103torit \u00een Occident, dar \u015fi dintre ace\u015ftia, o parte sunt dispre\u0163uitori \u015fi critici fa\u0163\u0103 de aceste valori, v\u0103z\u00e2ndu-le doar prin prisma obiceiurilor \u015fi moralit\u0103\u0163ii discutabile din societatea occidental\u0103.<\/span><\/p>\n

Declan\u015fatorul, care a dovedit c\u0103 se poate, a fost Tunisia. Pentru prima dat\u0103 \u00een istoria arabilor, un lider este r\u0103sturnat \u00een urma protestelor popula\u0163iei. La 14 ianuarie 2011, dup\u0103 23 de ani c\u00e2t a stat la putere, pre\u015fedintele tunisian Zine El Abidine Ben Ali a demisionat \u015fi a fugit \u00een Arabia Saudit\u0103 \u00een urma a 28 de zile de proteste \u015fi demonstra\u0163ii, soldate cu un num\u0103r \u00eenc\u0103 necunoscut de mor\u0163i \u015fi r\u0103ni\u0163i \u00een urma ac\u0163iunilor represive ale for\u0163elor de ordine. Situa\u0163ia nu s-a calmat, protestele \u015fi ac\u0163iunile de strad\u0103 au continuat, demonstran\u0163ii cer\u00e2nd, dup\u0103 formarea unui guvern de uniune na\u0163ional\u0103 care cuprindea \u015fi introducerea legii mar\u0163iale, demisia membrilor din guvern care apar\u0163ineau partidului fostului pre\u015fedinte, chiar dizolvarea acestui partid, lucru realizat \u00een 9 martie. La 3 martie a fost anun\u0163ate alegeri pentru Adunarea Constituant\u0103 la 24 iulie, alegerile generale urm\u00e2nd s\u0103 fie fixate ulterior. P\u00e2n\u0103 la urm\u0103, protestele tunisienilor nu au fost pentru libertate \u015fi democra\u0163ie, ci \u00eempotriva \u015fomajului, cre\u015fterii pre\u0163urilor la alimente, corup\u0163iei \u015fi condi\u0163iilor grele de trai, asta \u00eentr-o \u0163ar\u0103 v\u0103zut\u0103 ceva mai bogat\u0103 dec\u00e2t altele din regiune. Fitilul care a aprins bomba a fost \u00een semnul de protest suprem al unui t\u00e2n\u0103r asupra c\u0103ruia poli\u0163ia corupt\u0103 a comis un abuz \u015fi autorit\u0103\u0163ile locale la fel de corupte au refuzat s\u0103-i asculte pl\u00e2ngerea, iar acesta \u015fi-a dat foc. <\/span><\/p>\n

Acest succes al tunisienilor a declan\u015fat revolu\u0163ii \u015fi revolte una dup\u0103 alta \u00een lumea arab\u0103, ar\u0103t\u00e2nd c\u0103 se poate, \u00eentr-o lume \u00een care orice manifesta\u0163ie contra puterii era reprimat\u0103 prompt, de cele mai multe ori cu cruzime. Se cunosc cazurile kurzilor gaza\u0163i de Saddam Hussein sau revoltele \u00een\u0103bu\u015fite cu tancurile de Hafez al-Assad \u00een Siria. Dar fiecare revolt\u0103 sau revolu\u0163ie \u00een parte are motiva\u0163ia sa.<\/span><\/p>\n

Pre\u015fedintele Hosni Mubarak al Egiptului conducea \u0163ara din 1981, de la asasinarea \u00een timpul unei parade militare a fostului pre\u015fedinte Anwar el Sadat deoarece cu doi ani \u00eenainte \u00eencheiase pace cu Israelul, de c\u0103tre un comando al organiza\u0163iei fundamentaliste Fra\u0163ii Musulmani. C\u00e2nd \u00een 2005 membrii organiza\u0163iei au c\u00e2\u015ftigat 20% din alegeri, Hosni Mubarak a desfiin\u0163at organiza\u0163ia. Ace\u015fti membri ai Fra\u0163ilor Musulmani au avut un important rol \u00een protestele din Egipt \u00een 2011. De men\u0163ionat \u015fi faptul c\u0103 Ayman al-Zawahiri, liderul Jihadului Islamic care a fuzionat cu Al-Queda a lui Osama bin Laden, devenind num\u0103rul 2 \u00een organiza\u0163ie, a fost ini\u0163ial membru \u00een Fra\u0163ii Musulmani. \u00cen Egipt, protestele au fost direc\u0163ionate \u00een special \u00eempotriva regimului Hosni Mubarak, practic \u00eempotriva persoanei acestuia. Nu este deci de mirare c\u0103 diferite for\u0163e, inclusiv Fra\u0163ii Musulmani, s-au implicat \u015fi \u00eencearc\u0103 s\u0103 profite de ele.<\/span><\/p>\n

\u00cen Bahrein, reac\u0163ia a fost din partea popula\u0163iei majoritar \u015fiite \u00eempotriva familiei regale sunnite. Aici de fapt asist\u0103m la un teren de confruntare \u00eentre Iranul \u015fiit \u015fi Arabia Saudit\u0103 sunnit\u0103, ambele \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 trag\u0103 sforile \u015fi s\u0103 profite de situa\u0163ie pentru a-\u015fi \u00eent\u0103ri propriile pozi\u0163ii.<\/span><\/p>\n

Yemenul a fost timp de zeci de ani o \u0163ar\u0103 sf\u00e2\u015fiat\u0103, \u00eemp\u0103r\u0163it\u0103 \u00een dou\u0103, teatrul r\u0103zboaielor civile, a tribalismului \u015fi interven\u0163iilor str\u0103ine. A r\u0103mas \u015fi dup\u0103 reunificare o \u0163ar\u0103 instabil\u0103, nu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor aici \u00ee\u015fi are baza \u015fi o puternic\u0103 celul\u0103 Al-Queda.<\/span><\/p>\n

Siria, o alt\u0103 dictatur\u0103 dur\u0103, a reac\u0163ionat dur la primele manifesta\u0163ii \u015fi nu este prima dat\u0103. Aparatul represiv este deosebit de puternic, armata la fel. Siria are un trecut \u00eenc\u0103rcat de implic\u0103ri \u00een statele vecine sau de represiune pe plan intern. S-a implicat \u00een Liban, \u00een r\u0103zboaiele cu Israelul cu care, spre deosebire de Egipt, nu a \u00eencheiat pace, \u00een represiuni \u00eempotriva kurzilor \u015fi sprijin a insurgen\u0163ei din Irak. Bashar al Assad este hot\u0103r\u00e2t s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 la putere prin orice mijloace, la fel ca \u015fi Gaddafi.<\/span><\/p>\n

Continuarea \u015fi finalizarea revolu\u0163iilor<\/strong><\/span><\/p>\n

\u00cen cazul revolu\u0163iilor, s-a dovedit \u00een istorie c\u0103 r\u0103sturnarea puterii este doar \u00eenceputul, partea cea mai u\u015foar\u0103 a procesului. Dac\u0103 este \u00een\u0103bu\u015fit\u0103, nu se mai pune problema continu\u0103rii, dar dac\u0103 iese \u00eenving\u0103toare, este abia \u00eenceputul. \u015ei foarte rar cei ce \u00eencep o revolu\u0163ie o \u015fi termin\u0103.<\/span><\/p>\n

Dup\u0103 r\u0103sturnarea regimului, \u00eencepe o goan\u0103 a diferitelor grup\u0103ri, p\u00e2n\u0103 atunci unite de un \u0163el unic, de a-\u015fi impune propria viziune \u015fi de a acapara puterea. \u00cen cadrul acestei lupte pentru \u00eenlocuirea regimului detestat \u00eencep s\u0103 se uite idealurile care au unit \u00eentreg spectrul opozi\u0163iei spre o \u0163int\u0103 comun\u0103: r\u0103sturnarea regimului opresiv. Iar \u00een final, se poate constata c\u0103 schimbarea este, de cele mai multe ori, doar de suprafa\u0163\u0103. <\/span><\/p>\n

Chiar \u015fi cea mai celebr\u0103 revolu\u0163ie din lume, cea francez\u0103 de la 1789, a continuat sub forma terorii institu\u0163ionalizate simbolizate cel mai bine de ghilotin\u0103, c\u00e2nd diferitele frac\u0163iuni se luptau \u00eentre ele, pentru a se \u00eencheia sub dictatura lui Napoleon. Idealurile au fost pierdute pe drum, iar puterea de\u0163inut\u0103 de Napoleon nu era cu nimic mai prejos dec\u00e2t cea pe care o avea Ludovic al XVI-lea \u00eenainte de 1789.<\/span><\/p>\n

Puterea nu este cucerit\u0103 de cel mai numeros grup, ci de cel mai bine organizat \u015fi lipsit de scrupule, cum s-a \u00eent\u00e2mplat \u00een Rusia anului 1917, c\u00e2nd o minoritate, bol\u015fevicii, a cucerit \u015fi p\u0103strat puterea v\u0103rs\u00e2nd r\u00e2uri de s\u00e2nge pentru asta \u015fi instaur\u00e2nd un regim de teroare la care \u0163arul nici nu ar fi putut visa. Din acest punct de vedere, \u00een toate \u0163\u0103rile arabe, fundamentali\u015ftii islamici sunt cei mai avantaja\u0163i. Au un scop, au o viziune, sunt hot\u0103r\u00e2\u0163i \u015fi lipsi\u0163i de scrupule. Al\u0163ii, chiar dac\u0103 au vederi democratice, \u00een haosul ce poate urma, nu au prea multe \u015fanse. Ca \u015fi exemplu poate fi revolu\u0163ia din Iran din 1979, al c\u0103rei program ini\u0163ial era mult mai democratic dec\u00e2t ar fi dispu\u015fi chiar ei s\u0103 recunoasc\u0103, dar a e\u015fuat \u00eentr-o dictatur\u0103 teocratic\u0103 condus\u0103 de Khomeini. Revolta popula\u0163iei din 2009 a fost \u00een\u0103bu\u015fit\u0103.<\/span><\/p>\n

Sunt unii anali\u015fti care combat aceast\u0103 idee, ag\u0103\u0163\u00e2ndu-se de posibilitatea alegerilor libere, organizate imediat dup\u0103 r\u0103sturnarea regimului opresiv. \u00cen cazul democra\u0163iilor tinere sau firave, scrutinul poate avea rezultate surprinz\u0103toare (v\u0103 aminti\u0163i cazul lui Hitler \u00een Germania). Chiar \u015fi revolu\u0163ia rom\u00e2n\u0103 din 1989 a adus la conducere vechii comuni\u015fti, mai bine organiza\u0163i \u015fi care aveau \u015fi p\u00e2rghiile puterii la \u00eendem\u00e2n\u0103. Un alt caz, \u00een lumea arab\u0103, Hamasul a ajuns la conducere tot prin vot popular. Irakul \u015fi Afghanistanul sunt alte exemple.<\/span><\/p>\n

Adev\u0103rul este c\u0103 democra\u0163ia se \u00eenva\u0163\u0103, nimeni nu o poate impune, iar asta este ceea ce nu au \u00een\u0163eles americanii \u00een Irak, de exemplu. Iar poporul care o \u00eencearc\u0103, va trebui s\u0103 o \u00eenve\u0163e pe propria piele. Alegerile libere vor trebui s\u0103 fie libere, iar popula\u0163ia s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 cu ceea ce a votat, av\u00e2nd posibilitatea s\u0103 schimbe situa\u0163ia tot prin alegeri libere. Dar de obicei, cei ce c\u00e2\u015ftig\u0103 ini\u0163ial alegerile, se consider\u0103 legitima\u0163i s\u0103 conduc\u0103 destinele \u0163\u0103rii un timp mai \u00eendelungat dec\u00e2t p\u00e2n\u0103 la urm\u0103toarele alegeri, deci vor \u00eencerca s\u0103-\u015fi conserve puterea tocmai prin mijloace nedemocratice, a\u015fa cum s-a \u00eent\u00e2mplat \u00een \u0163\u0103rile Asiei Centrale. Dac\u0103 democra\u0163ia incipient\u0103 nu este supravegheat\u0103, inevitabil vor ap\u0103rea derapajele dictatoriale. Este cazul relatat sub form\u0103 alegoric\u0103 de George Orwell \u00een \u201eFerma animalelor\u201d.<\/span><\/p>\n

Democra\u0163ia se \u00eenva\u0163\u0103 \u015fi se \u00eenva\u0163\u0103 cu greu. Un caz fericit este cel al statelor din Europa de Est. Dar situa\u0163ia difer\u0103 fa\u0163\u0103 de \u0163\u0103rile arabe, chiar dac\u0103 unii se gr\u0103besc s\u0103 fac\u0103 fel de fel de similitudini. Revolu\u0163iile din 1989 din Europa de Est au ap\u0103rut \u00een urma pr\u0103bu\u015firii unui imperiu, un cutremur geopolitic major, comparabil \u00een istorie doar cu un alt cutremur geopolitic major, anul 1918, c\u00e2nd nu s-a pr\u0103bu\u015fit un singur imperiu, ci patru (Austro-Ungar, Rus, German \u015fi Otoman). Iar \u0163\u0103rile din Europa de Est au beneficiat de sprijin \u015fi expertiz\u0103 occidental\u0103, mai ales c\u0103 \u0163elurile lor erau aderarea la NATO \u015fi UE, deci trebuiau s\u0103 se conformeze unor norme comune, democra\u0163ia fiind una dintre ele. \u00cen cazul \u0163\u0103rilor arabe, care ar fi \u0163elul \u015fi motiva\u0163ia, sau cine le-ar acorda sprijin, ca s\u0103 fac\u0103 ce? S\u0103 adere unde?<\/span><\/p>\n

De aici se vede c\u0103 parcursul spre democra\u0163ie al \u0163\u0103rilor arabe cuprinse de revolu\u0163ie are o probabilitate redus\u0103. Mai degrab\u0103 le putem vedea, cel pu\u0163in o mare parte dintre ele, m\u0103 refer la cele \u00een care revolu\u0163iile ar putea fi \u00eenving\u0103toare, revenind la dictatur\u0103, sau devenind ni\u015fte simulacre de democra\u0163ie, conduse de aceia\u015fi cleptocra\u0163i sau de al\u0163ii (ca \u015fi \u00een Asia Central\u0103, de exemplu), sau pur \u015fi simplu devenind state fundamentaliste. Este o probabilitate mult mai mare dec\u00e2t de a le vedea democra\u0163ii viabile \u00een viitorul apropiat.<\/span><\/p>\n

Libia \u015fi interven\u0163ia alia\u0163ilor, drumul spre nic\u0103ieri<\/strong><\/span><\/p>\n

Am l\u0103sat la urm\u0103 cazul Libiei, deoarece aici apare un element esen\u0163ial care \u00eel diferen\u0163iaz\u0103 fa\u0163\u0103 de celelalte revolu\u0163ii din lumea arab\u0103, \u015fi anume interven\u0163ia militar\u0103 a alia\u0163ilor.<\/span><\/p>\n

\u00cen toate revolu\u0163iile din istorie a fost determinant\u0103 atitudinea \u015fi pozi\u0163ia care au luat-o la un moment dat for\u0163ele armate, cei instrui\u0163i \u015fi \u00eenarma\u0163i s\u0103 lupte. Nu exist\u0103 \u015fi nu a existat un caz de r\u0103sturnare prin for\u0163\u0103 a puterii, fie c\u0103 vorbim de o revolu\u0163ie sau de o lovitur\u0103 de stat, f\u0103r\u0103 complicitatea sau participarea m\u0103car a unei p\u0103r\u0163i din for\u0163ele armate sau a for\u0163elor preg\u0103tite s\u0103 men\u0163in\u0103 ordinea. Chiar \u015fi revolu\u0163ia rom\u00e2n\u0103 din 1989 a \u00eenvins abia atunci c\u00e2nd s-a strigat \u201eArmata e cu noi!\u201d. La fel s-a petrecut peste tot, inclusiv \u00een Rusia \u00een 1991, o parte din armat\u0103 a trecut de partea lui Boris Eltsin. \u00cen Tunisia \u015fi Egipt, la fel, de la un moment dat nu a mai intervenit. Mi se par absurde unele declara\u0163ii, chiar de la noi la \u00eenceputul anilor 90, c\u00e2nd liderii de atunci spuneau c\u0103 manifestan\u0163ii ar fi putut realiza o lovitur\u0103 de stat, c\u00e2nd orice patrul\u0103 militar\u0103 decis\u0103 \u00eei putea m\u0103tura chiar din sediile ocupate. Orice revolu\u0163ie sau lovitur\u0103 de stat, pentru a reu\u015fi, are nevoie de participarea m\u0103car a unei p\u0103r\u0163i a armatei. De aceea majoritatea loviturilor de stat sunt date de liderii militari. A\u015fa s-a \u00eent\u00e2mplat \u015fi \u00een Egipt, c\u00e2nd Gamal Abder Nasser a ajuns la putere, sau \u00een Libia, \u00een 1969, c\u00e2nd colonelul Muammar Gaddafi a r\u0103sturnat monarhia. \u00cen cazul revoltelor din Libia, armata s-a \u00eemp\u0103r\u0163it, o parte de partea lui Gaddafi, o alt\u0103 parte, mai mic\u0103, de partea revolu\u0163ionarilor.<\/span><\/p>\n

\u00cen Libia, revoltele au \u00eenceput \u00een 15 februarie, inspirate de cele din Tunisia \u015fi Egipt. Poli\u0163ia a intervenit cu brutalitate, dar protestatarii au revenit, incendiind sediile poli\u0163iei din Benghazi, al doilea ora\u015f ca m\u0103rime din Libia dup\u0103 capitala Tripoli, devenit cur\u00e2nd fieful opozi\u0163iei. Surpriza cea mai mare a venit din cadrul for\u0163elor armate, au fost raportate numeroase cazuri \u00een care solda\u0163ii au refuzat s\u0103 respecte ordinul de a trage \u00eempotriva manifestan\u0163ilor, ba chiar au fost unit\u0103\u0163i care au trecut deschis de partea opozi\u0163iei, fapt despre care am vorbit mai sus.<\/span><\/p>\n

Confruntat cu dezert\u0103rile \u015fi loialitatea discutabil\u0103 a unei p\u0103r\u0163i din for\u0163ele armate, regimul Gaddafi a recurs la mercenari, \u015fi nu este pentru prima dat\u0103. \u015ei \u00een trecut Gaddafi a recurs la mercenari pe care i-a trimis \u00een lupt\u0103 \u00een Ciad, Liban sau Sudan, \u00een r\u0103zboaie \u00een care Libia s-a implicat sau chiar le-a provocat (\u00een Ciad). Nu trebuie s\u0103 uit\u0103m c\u0103 \u00een decurs de 42 de ani, Gaddafi s-a implicat \u00een multe r\u0103zboaie \u015fi aventuri extrateritoriale, precum \u015fi \u00een activit\u0103\u0163i teroriste. A \u00eencercat chiar \u015fi un r\u0103zboi \u00eempotriva SUA, prin atacarea flotei americane din Mediterana \u00een 1986, rezultat cu dobor\u00e2rea c\u00e2torva aparate libiene de avia\u0163ia american\u0103. Mai apoi, s-a implicat \u00een activit\u0103\u0163i teroriste, detonarea unei bombe \u00eentr-o discotec\u0103 din Berlinul de Vest care a ucis doi solda\u0163i americani \u015fi a r\u0103nit peste 230 de oameni, sau cel mai cunoscut atentat libian, detonarea unei bombe \u00eentr-o curs\u0103 aerian\u0103 civil\u0103 care s-a pr\u0103bu\u015fit deasupra satului Lockerbie, din Sco\u0163ia, ucig\u00e2nd 259 de pasageri \u015fi 11 oameni afla\u0163i la sol. Bomba a fost reglat\u0103 s\u0103 distrug\u0103 aparatul deasupra oceanului, \u00een a\u015fa fel \u00eenc\u00e2t toate dovezile s\u0103 dispar\u0103, dar a explodat deasupra Sco\u0163iei.<\/span><\/p>\n

Mercenarii au venit din triburile de tuaregi din Mali, precum \u015fi din Nigeria, Ciad sau Kenya. Au fost raportate, dar neconfirmate, zvonuri privind mercenari s\u00e2rbi sau din Belarus. Se mai adaug\u0103 ni\u015fte rapoarte neconfirmate referitoare la zboruri \u00eentre Belarus \u015fi Tripoli, care aduceau armament \u015fi muni\u0163ii.<\/span><\/p>\n

Spre sf\u00e2r\u015fitul lunii februarie, opozi\u0163ia se putea considera st\u0103p\u00e2n\u0103 pe Benghazi, Misrata, \u015fi porturile Ras Lanouf \u015fi Mersa Brega, avans\u00e2nd \u015fi ocup\u00e2nd alte importante por\u0163iuni din Libia. Contraofensiva trupelor fidele lui Gaddafi le d\u0103 \u00eenapoi, cu atacuri masive de tancuri \u015fi avia\u0163ie, ocup\u0103 Zawiyah \u015fi Ras Lanouf, \u00een 15 martie ajung\u00e2nd aproape de Benghazi, amenin\u0163\u00e2nd opozi\u0163ia cu anihilarea total\u0103.<\/span><\/p>\n

Trebuie s\u0103 facem o parantez\u0103 aici. Regimul lui Gaddafi timp de 42 de ani, una dintre cele mai longevive dictaturi personale din istorie, s-a caracterizat printr-o teroare crunt\u0103, cu execu\u0163ia opozan\u0163ilor retransmis\u0103 pe posturile TV. El \u015fi-a cl\u0103dit puterea tot pe structuri tribale, la fel ca \u015fi Saddam Hussein, oferind celor fideli din tribul s\u0103u enorme beneficii \u00een schimbul loialit\u0103\u0163ii absolute. Ace\u015ftia, \u00een func\u0163ii cheie \u015fi control\u00e2nd toate p\u00e2rghiile puterii, au prea multe de pierdut \u00een cazul \u00een care Gaddafi este r\u0103sturnat de la putere. Spre deosebire de Saddam Hussein \u00een 2003, ei nu sunt amenin\u0163a\u0163i de o supraputere care \u00ee\u015fi arunc\u0103 \u00eentreaga for\u0163\u0103 armat\u0103 \u00eempotriva lor, ci doar de o firav\u0103 opozi\u0163ie c\u0103reia i s-a al\u0103turat c\u00e2teva unit\u0103\u0163i militare, nu prea bine dotate cu armament, ceea ce s-a \u015fi v\u0103zut \u00een momentul contraofensivei for\u0163elor fidele regimului. Nu aveau de ce s\u0103 dezerteze, nu era o amenin\u0163are real\u0103. Dar \u00een momentul \u00een care au \u00eenceput atacurile alia\u0163ilor \u00een sprijinul rebelilor, au \u00eenceput s\u0103 apar\u0103 dezert\u0103rile, chiar dintre membrii de vaz\u0103 ai regimului, cum ar fi ambasadori \u015fi diploma\u0163i, chiar \u015fi ministrul de externe Moussa Koussa. Nu trebuie uitat nici faptul c\u0103 imediat dup\u0103 c\u0103derea regimului irakian al lui Saddam Hussein, de spaim\u0103, Gaddafi a declarat c\u0103 renun\u0163\u0103 la terorism \u015fi la dezvoltarea de arme de distrugere \u00een mas\u0103, chiar SUA restabilind rela\u0163iile diplomatice cu Libia.<\/span><\/p>\n

Dar dat\u0103 fiind situa\u0163ia creat\u0103 acum, puterile occidentale au fost puse \u00eentr-o dilem\u0103 f\u0103r\u0103 ie\u015fire. For\u0163ele de opozi\u0163ie \u00eempotriva unei dictaturi erau pe cale s\u0103 fie exterminate sub ochii lor de c\u0103tre cele ale unui regim opresiv \u015fi criminal. Dac\u0103 ar fi intervenit, lumea le-ar fi putut acuza de neocolonialism \u015fi de amestec \u00een treburile interne ale unui stat, dac\u0103 nu ar fi intervenit, ar fi putut fi acuzate de f\u0103\u0163\u0103rnicie, din moment ce propag\u0103 ideea democra\u0163iei, dar c\u00e2nd ea este amenin\u0163at\u0103, se mul\u0163umesc s\u0103 asiste de pe margine. La fel au f\u0103cut-o \u015fi \u00een cazul revolu\u0163iei din Ungaria din 1956, \u00een Cehoslovacia \u00een 1968 \u015fi de multe alte ori. <\/span><\/p>\n

Dilema era f\u0103r\u0103 ie\u015fire, de aceea au apelat la ONU. \u015ei alia\u0163ii au decis nici una, nici alta, adic\u0103 nici interven\u0163ie, nici neinterven\u0163ie. Ca a\u015fa se poate explica situa\u0163ia actual\u0103, zon\u0103 de interdic\u0163ie aerian\u0103, apoi lovituri aeriene pentru protejarea civililor. ONU d\u0103 o rezolu\u0163ie privind o zon\u0103 de excludere aerian\u0103, bine\u00een\u0163eles ineficient\u0103. <\/span><\/p>\n

La fel s-a petrecut \u015fi la sf\u00e2r\u015fitul r\u0103zboiului din Golf \u00een 1991, c\u00e2nd Irakul a fost \u00eenvins \u015fi kurzii din nord \u015fi \u015fii\u0163i din sud s-au r\u0103sculat \u00eempotriva regimului irakian. Coali\u0163ia a declarat o zon\u0103 de excludere aerian\u0103, dar care nu se referea la elicoptere. Din aceste elicoptere irakiene au fost lansate gazele de lupt\u0103 care au \u00een\u0103bu\u015fit revoltele kurzilor \u015fi \u015fii\u0163ilor \u00een 1991, un episod despre care nu prea se mai vorbe\u015fte. \u015ei acum, zona de excludere aerian\u0103 s-a dovedit total ineficient\u0103, deoarece for\u0163ele guvernamentale aveau suficiente for\u0163e terestre, cu tancuri \u015fi artilerie, pentru a zdrobi opozi\u0163ia \u015fi f\u0103r\u0103 s\u0103 recurg\u0103 la lovituri aeriene. S-a mers atunci mai departe, aprob\u00e2ndu-se ac\u0163iuni pentru \u201eprotejarea civililor\u201d.<\/span><\/p>\n

Au \u00eenceput loviturile contra \u0163intelor libiene terestre, inclusiv \u00eempotriva tancurilor. La 19 martie avioane franceze atac\u0103 \u015fi distrug patru tancuri la sud de Benghazi. Americanii \u015fi britanicii lanseaz\u0103 114 rachete Tomahawk de pe navele din larg spre \u0163inte din interiorul Libiei. Trei bombardiere strategice invizibile americane B-2 Spirit arunc\u0103 bombe asupra aeroporturilor libiene. Un avion al for\u0163elor libiene libere lanseaz\u0103 un atac kamikaze \u00een Tripoli, se raporteaz\u0103 moartea unuia dintre fii lui Gaddafi, Khamis, dar televiziunea libian\u0103 dezminte \u015ftirea.<\/span><\/p>\n

Luptele continu\u0103 \u015fi nu se \u015ftie cum se vor termina. Dar sunt unele aspecte care trebuie discutate. Rusia \u015fi China s-au ab\u0163inut \u00een Consiliul de Securitate al ONU, ceea ce ne face s\u0103 ne punem unele \u00eentreb\u0103ri. Petru Bogatu se \u00eentreab\u0103 dac\u0103 nu cumva soarta Moldovei, disputat\u0103 \u00eentre alia\u0163i \u015fi Rusia, s\u0103 fi fost piesa de schimb. <\/span><\/p>\n

Culmea este c\u0103 printre cele mai belicoase state sus\u0163in\u0103toare a interven\u0163iei armate a fost Fran\u0163a, reprezentat\u0103 de pre\u015fedintele Szarkozy. Aceea\u015fi Fran\u0163\u0103 care s-a opus categoric \u015fi zgomotos interven\u0163iei \u00eempotriva unui alt dictator, la fel de s\u00e2ngeros, \u00een 2003 \u00eempotriva Irakului lui Saddam Hussein. SUA s-au \u0163inut mai deoparte, f\u0103r\u0103 s\u0103 fac\u0103 prea multe declara\u0163ii, dat\u0103 fiind experien\u0163a lor \u00een astfel de probleme, ei nedorind alte probleme de acest gen.<\/span><\/p>\n

Alt aspect important se refer\u0103 la atitudinea american\u0103. SUA nu au prea mar\u015fat pe cartea interven\u0163iei \u00een Libia, nu numai datorit\u0103 atitudinii pre\u015fedintelui Obama \u00een general, dar \u015fi datorit\u0103 experien\u0163ei \u00een astfel de interven\u0163ii \u00een ultimii ani, respectiv Afghanistan \u015fi Irak. De aceea au insistat ca opera\u0163iunea s\u0103 fie condus\u0103 de NATO, ceea ce s-a \u015fi \u00eent\u00e2mplat, de cur\u00e2nd a trecut sub comand\u0103 NATO. Totu\u015fi, pentru a nu-\u015fi pune alia\u0163ii europeni \u00eentr-o pozi\u0163ie jenant\u0103, a sus\u0163inut militar interven\u0163ia. 62% din atacurile aeriene \u015fi sus\u0163inerea lor logistic\u0103, respectiv ceea ce se nume\u015fte airlifturi, au fost americane. Arunc\u00e2nd o privire \u00een urm\u0103, la campania de bombardamente aeriene din Kosovo \u00een 1999, un general european a declarat public c\u0103 f\u0103r\u0103 implicarea american\u0103, alia\u0163ii europeni nu ar fi fost capabili s\u0103 duc\u0103 o campanie de bombardament nici pe sfert de dimensiunea celei din Kosovo. Aspect care ne spune multe, coroborat cu ceea ce avem acum \u00een Libia, despre capabilit\u0103\u0163ile NATO f\u0103r\u0103 americani.<\/span><\/p>\n

S-a vorbit mult despre petrol. Este adev\u0103rat, mai mult de jum\u0103tate din veniturile Libiei sunt din v\u00e2nz\u0103rile de petrol. Dar majoritatea petrolului libian este v\u00e2ndut \u00een Europa, atunci de ce puterile europene sunt cele mai belicoase? \u00cenc\u0103 un lucru, oricine va veni la putere \u00een Libia dup\u0103 Gaddafi, va dori s\u0103-\u015fi v\u00e2nd\u0103 petrolul, iar cel mai apropiat consumator este cel european. Iar referitor la ideea c\u0103 americanii au intervenit \u00een Irak pentru a-\u015fi asigura petrolul de acolo, pot spune c\u0103 mai trebuie mul\u0163i ani s\u0103 ia petrol din Irak p\u00e2n\u0103 \u00ee\u015fi vor putea acoperi costurile interven\u0163iei \u015fi men\u0163inerii acolo. <\/span><\/p>\n

O alt\u0103 tem\u0103 de discu\u0163ie se refer\u0103 la dilema militar\u0103. Din nou asist\u0103m la un caz clasic \u00een care decizia politic\u0103 nu \u0163ine cont de cea militar\u0103. \u00cen momentul \u00een care trimi\u0163i solda\u0163ii \u00een lupt\u0103, trebuie s\u0103 ai un obiectiv clar. Ce dore\u015fti s\u0103 realizezi prin interven\u0163ia armat\u0103? Trebuie specificat un obiectiv clar, nu unul vag, ci unul specific, realizabil \u015fi m\u0103surabil \u00eentr-un timp dat. Nu po\u0163i ordona armatei s\u0103 distrug\u0103 terorismul \u00eentr-un an de zile, deoarece nu este realizabil. Dar po\u0163i s\u0103 ordoni ocuparea unui ora\u015f, a unei \u0163\u0103ri, r\u0103sturnarea unui regim prin for\u0163\u0103 armat\u0103. Dar militarii trebuie s\u0103 spun\u0103 clar la ce costuri s\u0103 te a\u015ftep\u0163i \u015fi s\u0103 estimeze \u015fi un scenariu de dup\u0103, at\u00e2t cel mai optimist, c\u00e2t \u015fi cel mai pesimist. \u015ei trebuie s\u0103 \u0163ii cont de ele, s\u0103-\u0163i adaptezi ac\u0163iunile \u00een func\u0163ie de asta, altfel ajungi ca \u015fi pre\u015fedintele Bush s\u0103 declari misiune \u00eendeplinit\u0103, iar ulterior s\u0103 mai moar\u0103 c\u00e2teva mii de solda\u0163i \u00een Irak. <\/span><\/p>\n

Obiectivul nu poate fi doar r\u0103sturnarea regimului, ci ce vei face dup\u0103 aceea. Am vorbit despre revolu\u0163ii c\u0103 partea cea mai u\u015foar\u0103 este r\u0103sturnarea opresorului, apoi vine partea dificil\u0103. \u00cen cazul unei interven\u0163ii militare se aplic\u0103 acela\u015fi principiu. Americanii i-au r\u0103sturnat pe talibani \u00een Afghanistan \u015fi pe Saddam Hussein \u00een Irak, dar asta nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 au rezolvat problema, de fapt problemele de abia acum \u00eencep.<\/span><\/p>\n

Politicienii au decis, loviturile aeriene au pornit cu scopul de a proteja civilii. Dar intervenind militar, deja s-au situat de partea uneia din for\u0163ele \u00een conflict. Iar aici apare dilema f\u0103r\u0103 ie\u015fire despre care vorbeam mai devreme. P\u00e2n\u0103 unde poate fi dus\u0103 interven\u0163ia militar\u0103 aliat\u0103? P\u00e2n\u0103 la r\u0103sturnarea lui Gaddafi? \u015ei ce va face alian\u0163a, respectiv NATO, care conduce acum ostilit\u0103\u0163ile, dup\u0103 c\u0103derea regimului? Se va da la o parte, risc\u00e2nd astfel un nou r\u0103zboi civil? Sau va ocupa Libia, pentru a asigura cadrul desf\u0103\u015fur\u0103rii alegerilor libere? Mai devreme vorbeam despre alegerile libere \u00een cadrul tinerelor democra\u0163ii. Avem exemplul Irakului \u015fi al Afghanistanului, alegerile au fost libere, dar rezultatele au fost previzibile, tot pe m\u0103sura diferen\u0163elor etnice sau tribale. Care e rolul sau scopul trupelor NATO? S\u0103 se asigure c\u0103 opozi\u0163ia nu va pierde, sau c\u0103 Gaddafi nu va c\u00e2\u015ftiga? Asta poate \u00eensemna perpetuarea unui r\u0103zboi civil ale c\u0103rui final nu se poate \u00eentrevede \u00een viitorul apropiat.<\/span><\/p>\n

C\u00e2nd trimi\u0163i solda\u0163ii la r\u0103zboi, trebuie s\u0103 \u015ftii de ce o faci \u015fi pentru ce. Trebuie s\u0103 le spui clar ceea ce vrei tu, ca politician, s\u0103 ob\u0163ii din lupta \u015fi jertfa lor. Dac\u0103 nici politicienii nu \u015ftiu, ajungi \u00eentr-o situa\u0163ie similar\u0103 cu Vietnamul. C\u00e2nd porne\u015fti un r\u0103zboi, trebuie s\u0103 ai obiectivul clar \u00een minte, dar se poate \u00eent\u00e2mpla s\u0103 nu fie de ajuns, a\u015fa cum s-a v\u0103zut \u00een Irak. Acolo obiectivul a fost r\u0103sturnarea lui Saddam Hussein, dar realizarea acestui obiectiv nu a rezolvat problema.<\/span><\/p>\n

Poate printre pu\u0163inele situa\u0163ii din ultima vreme, reac\u0163ia Rom\u00e2niei a fost corect\u0103. Nu s-a implicat \u00een prima faz\u0103, era o problem\u0103 prea \u00eendep\u0103rtat\u0103 de grani\u0163ele ei ca s\u0103 o poat\u0103 influen\u0163a cu ceva decisiv. \u00cen momentul \u00een care alia\u0163ii au decis interven\u0163ia, inclusiv prin NATO, Rom\u00e2nia trimite fregata \u201eRegele Ferdinand\u201d pentru a participa la ac\u0163iuni de blocad\u0103 a coastelor Libiei. Un exerci\u0163iu util pentru preg\u0103tirea marinei rom\u00e2ne \u00een condi\u0163ii de lupt\u0103, un aport al nostru la ac\u0163iunile NATO. <\/span><\/p>\n

Referitor la reac\u0163iile TV ale unor pseudoanali\u015fti militari sau de orice alt\u0103 natur\u0103, cum c\u0103 de ce nu particip\u0103m cu avia\u0163ia sau de ce nu ne punem m\u0103car la dispozi\u0163ia alia\u0163ilor cu avioanele noastre, am de spus unele aspecte nu prea m\u0103gulitoare. Aceia\u015fi anali\u015fti vituperau pe la posturi TV, ba c\u0103 de ce nu lu\u0103m unele sau altele avioane, ba c\u0103 de ce mai trebuie s\u0103 lu\u0103m avioane, care cost\u0103 at\u00e2\u0163ia bani, c\u00e2nd NATO ne protejeaz\u0103 oricum \u015fi multe altele.<\/span><\/p>\n

Avia\u0163ia noastr\u0103 militar\u0103, a c\u0103rei coloan\u0103 vertebral\u0103 sunt avioanele Mig-21 Lancer (Mig-21 upgradate), a fost foarte potrivit\u0103 misiunilor avia\u0163iei militare \u00eenainte ca \u0163ara noastr\u0103 s\u0103 intre \u00een NATO. Misiunea ei era strict ap\u0103rarea teritoriului na\u0163ional \u00eempotriva unei agresiuni str\u0103ine. Pentru asta erau \u015fi potrivite, ca interceptoare \u015fi \u00een misiuni de patrulare. Dar odat\u0103 cu intrarea noastr\u0103 \u00een NATO, misiunile s-au mai schimbat. Am \u00eenceput s\u0103 particip\u0103m cu trupe \u00een misiuni interna\u0163ionale, de coali\u0163ie, dintre care unele cu un grad mai mare de complexitate, care implic\u0103 colaborarea for\u0163elor \u00eentrunite, terestre, aeriene \u015fi navale. \u00cenc\u0103 de acum \u015fapte ani, de la intrarea noastr\u0103 \u00een NATO, s-a pus problema \u00eenzestr\u0103rii avia\u0163iei noastre cu un aparat multirol modern \u015fi performant. Au ap\u0103rut ofertele, respectiv cele trei, \u015fi a \u00eenceput ciorov\u0103iala noastr\u0103 obi\u015fnuit\u0103, c\u0103 de ce unul \u015fi nu altul. Oricum, o decizie trebuia luat\u0103, dar s-a luat cam t\u00e2rziu, \u015fi dup\u0103 aceea nu au fost bani. M\u0103 tem c\u0103 \u00eent\u00e2rzierile acestea \u00een dot\u0103ri militare s\u0103 nu le pl\u0103tim noi, Doamne fere\u015fte, mult mai greu \u00een viitor.<\/span><\/p>\n

Revenind, chiar s\u0103 fi vrut, nu aveam cum s\u0103 particip\u0103m la bombardarea Libiei. \u00cen primul r\u00e2nd, Mig-21 Lancer sunt improprii misiunilor de bombardament, rolul s\u0103u fiind cel de interceptor sau avion de v\u00e2n\u0103toare. Nu poate duce suficiente bombe pentru a se justifica plecarea \u00een misiune. Al doilea aspect, nu poate fi realimentat \u00een aer, deci are o raz\u0103 de ac\u0163iune sc\u0103zut\u0103. Cu at\u00e2t mai hilar\u0103 mi s-a p\u0103rut declara\u0163ia conducerii Rom\u00e2niei, dup\u0103 11 septembrie 2001, c\u0103 pune la dispozi\u0163ie coali\u0163iei \u00eempotriva terorismului distrug\u0103torul M\u0103r\u0103\u015fe\u015fti \u015fi patru Mig-21 Lancer. Hai c\u0103 distrug\u0103torul M\u0103r\u0103\u015fe\u015fti, retrogradat la rangul de fregat\u0103 conform standardelor NATO, ar fi putut fi cu ceva de folos, dar cele patru Mig-21 Lancer ar fi fost destul de complicat s\u0103 le deplasezi \u00een Afghanistan. Oricum, Mig-urile noastre \u015fi-au cam f\u0103cut datoria, au efectuat \u015fi misiunea de protec\u0163ie aerian\u0103 a \u0163\u0103rilor baltice, dar resursa de zbor li se va termina \u00een 2013, iar dac\u0103 p\u00e2n\u0103 atunci nu lu\u0103m alte avioane, vor veni al\u0163ii s\u0103 ne protejeze spa\u0163iul aerian.<\/span><\/p>\n

Angajamentul pentru F-16 este benefic din anumite privin\u0163e. Este singurul avion dintre cele trei testat \u00een lupt\u0103, este un aranjament temporar spre un aparat din genera\u0163ia a cincia, F-35. Urm\u0103toarele noastre misiuni aeriene vor fi, \u00een cea mai mare parte, al\u0103turi de avia\u0163ia american\u0103, deci rom\u00e2nii vor trebui s\u0103 foloseasc\u0103 logistica \u015fi bazele americanilor, de aceea este nevoie de avioane care s\u0103 fie compatibile cu ale lor. Iar \u00een cazul \u00een care Rom\u00e2nia va fi implicat\u0103 \u00eentr-un r\u0103zboi, va fi nevoie de piese de schimb \u00een cantitate mare \u015fi \u00eenlocuirea rapid\u0103 a pierderilor, iar singurul furnizor care are astfel de stocuri este cel american.<\/span><\/p>\n

Nu se \u015ftie \u00eenc\u0103 cum se va sf\u00e2r\u015fi criza libian\u0103, dar situa\u0163ia umanitar\u0103 se agraveaz\u0103 din ce \u00een ce mai mult. Occidentalii, \u00een special francezii, vor \u00eencerca s\u0103 o arunce \u00een c\u00e2rca ONU, iar diploma\u0163ii \u00eenc\u0103 stau \u015fi caut\u0103 o solu\u0163ie de ie\u015fire. Singura care ar putea duce la o rezolvare rapid\u0103 este o renun\u0163are la putere de c\u0103tre Gaddafi, dar nu se \u00eentrevede o astfel de posibilitate, iar Gaddafi a demonstrat cu pre\u0163ul a sute de mor\u0163i c\u0103 exclude o astfel de posibilitate. Chiar dac\u0103 i s-ar promite imunitate, ceea ce este pu\u0163in probabil, Gaddafi nu va renun\u0163a. Iar imunitate nu i se poate promite, deoarece s-ar compromite chiar existen\u0163a TPI (Tribunalul Penal Interna\u0163ional) de la Haga. De acesta se teme cel mai mult Gaddafi, el av\u00e2nd de dat multe explica\u0163ii, at\u00e2t asupra prezentului, c\u00e2t mai ales asupra activit\u0103\u0163ii teroriste \u015fi r\u0103zboaielor provocate din trecut, unde crimele \u015fi atrocit\u0103\u0163ile nu au lipsit. Soarta lui Milo\u015fevici \u015fi audierile lui Hosni Mubarak \u00een Egipt nu prea \u00eei dau alternative.<\/span><\/p>\n

O alt\u0103 solu\u0163ie de ie\u015fire o constituie posibilitatea ca Gaddafi s\u0103 fie tr\u0103dat din interior, \u015fi pe asta mizeaz\u0103 puterile occidentale. Nu m-a\u015f mira ca s\u0103 se pun\u0103 \u015fi un premiu, neoficial, pe capul lui, a\u015fa cum a fost \u00een cazul lui Saddam Hussein. Altfel, NATO va trebui s\u0103 decid\u0103 dac\u0103 merge mai departe, p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t, r\u0103sturn\u00e2ndu-l pe Gaddafi, sau se retrage, l\u0103s\u00e2nd opozi\u0163ia s\u0103 fie m\u0103cel\u0103rit\u0103. Viitorul ne va l\u0103muri, dar reac\u0163iile continu\u0103 s\u0103 se propage, chiar \u015fi \u00een cele mai nea\u015fteptate col\u0163uri ale lumii, \u015fi nimic nu va fi cum a fost \u00eenainte. Dar despre asta \u00eentr-un articol viitor. <\/span><\/p>\n<\/div>\n

Read more<\/strong> http:\/\/cristiannegrea.blogspot.com\/2011\/04\/revoltele-arabe-proteste-si-razboi.html<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Nu demult discutam cu un prieten \u015fi sus\u0163ineam faptul c\u0103 \u0163\u0103rile arabe nu au fost capabile s\u0103 creeze un stat viabil \u015fi func\u0163ional, de la Oceanul Atlantic p\u00e2n\u0103 \u00een Asia Central\u0103. Pretutindeni existau doar dictaturi, fie sub forma monarhiilor \u00eenzestrate cu puteri absolute sau sub forma unor a\u015fa zise republici, \u00een care pre\u015fedin\u0163ii sunt \u00een func\u0163ie pe via\u0163\u0103 \u015fi au puteri discre\u0163ionare, mai mult, \u00een unele state \u00ee\u015fi las\u0103 mo\u015ftenire postul de lider absolut copiilor (de exemplu Siria), exact ca \u015fi \u00een cazul monarhiilor ereditare. Nu v\u0103d care este diferen\u0163a \u00eentre ele, atunci. A\u015fa \u015fi era, p\u00e2n\u0103…<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":72,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[27],"tags":[70,72,69,71],"class_list":["post-74","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-economie","tag-arabi","tag-libia","tag-occident","tag-revolte"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/74","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=74"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/74\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":8440,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/74\/revisions\/8440"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/72"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=74"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=74"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=74"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}