{"id":77,"date":"2011-04-09T15:23:00","date_gmt":"2011-04-09T15:23:00","guid":{"rendered":"https:\/\/noi3.org\/site\/?p=77"},"modified":"2023-03-07T06:47:30","modified_gmt":"2023-03-07T06:47:30","slug":"cristian-negrea-noi-i-bulgarii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/site.noi3.org\/?p=77","title":{"rendered":"Noi \u015fi bulgarii"},"content":{"rendered":"
\"Cristian<\/a><\/div>\n
\n
<\/div>\n

Statuia lui Ovidiu din Constan\u0163a, r\u0103sturnat\u0103 de pe soclu de c\u0103tre bulgari \u00een 1916<\/em><\/p>\n

\u00cen istoria noastr\u0103 lung\u0103 \u015fi complicat\u0103 am avut parte de multe, de lupte cu vecinii, cu imperiile care ne-au c\u0103lcat sau inten\u0163ionat s\u0103 ne ocupe sau s\u0103 ne \u00eempart\u0103, cu n\u0103v\u0103litori, cu tot ce putea \u00eencerca un popor statornic. Situa\u0163ia noastr\u0103 s-a complicat enorm \u015fi prin faptul c\u0103 am r\u0103mas o insul\u0103 latin\u0103 \u00eentr-o mare slav\u0103, lovit\u0103 dintr-o parte de o for\u0163\u0103 fino-ugric\u0103. \u015ei rezultatele s-au v\u0103zut: poporul rom\u00e2n latin a fost redus tot mai mult ca \u015fi areal de r\u0103sp\u00e2ndire, p\u00e2n\u0103 a ajuns cam la situa\u0163ia de ast\u0103zi. Nu mai exist\u0103 rom\u00e2ni \u00een c\u00e2mpia panonic\u0103, de\u015fi ei existau \u00eenainte de sosirea ungurilor, erau chiar foarte mul\u0163i. Rom\u00e2nii din sudul Dun\u0103rii au ajuns o minoritate persecutat\u0103 \u015fi nu se \u015ftie dac\u0103 \u00een c\u00e2teva zeci de ani vor mai exista. La fel \u015fi \u00een Balcani. La est de Nistru, de la o comunitate important\u0103, care la jum\u0103tatea secolului trecut se extindea destul de numeroas\u0103 \u015fi dincolo de Bug (vezi studiul lui Anton Golopen\u0163ia din 1942, Rom\u00e2nii de la est de Bug), ast\u0103zi nu mai putem vorbi de rom\u00e2ni ca \u015fi de o comunitate, poate doar ca \u015fi de elemente uitate \u00een masa de locuitori de acolo.<\/p>\n

Dar cum \u015fi de ce s-a ajuns la o astfel de situa\u0163ie care ast\u0103zi ni se pare at\u00e2t de greu de \u00een\u0163eles \u015fi de crezut? Mai ales de ce? De ce rom\u00e2nii au fost practic extermina\u0163i pe vaste teritorii, \u015fi au ajuns s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 majoritari doar \u00een arealul actual? De ce rom\u00e2nii protejeaz\u0103 minorit\u0103\u0163ile aflate pe teritoriul lor, \u00een timp ce al\u0163ii fac toate eforturile s\u0103 extermine \u015fi s\u0103 dezna\u0163ionalizeze minorit\u0103\u0163ile rom\u00e2ne de pe la ei?<\/p>\n

Nimeni nu ar putea da un r\u0103spuns satisf\u0103c\u0103tor la aceste \u00eentreb\u0103ri. S-ar putea scrie tomuri \u00eentregi, mii de pagini, \u015fi tot nu cred c\u0103 am g\u0103si r\u0103spunsurile. Adev\u0103rul este unul singur, to\u0163i vecinii no\u015ftri de ieri \u015fi de azi ar fi mult mai bucuro\u015fi dac\u0103 noi nu am fi existat. Sau dac\u0103 am fi \u00eencetat s\u0103 exist\u0103m, la un moment dat \u00een decursul istoriei. \u015ei pentru asta nu au precupe\u0163it niciun efort, \u015fi nici ast\u0103zi situa\u0163ia nu este mult diferit\u0103.<\/p>\n

\u00cen disperarea noastr\u0103 de a g\u0103si un singur vecin despre care s\u0103 putem spune c\u0103 ne este aliat \u015fi prieten (afar\u0103 de Marea Neagr\u0103), ne-am \u00eendreptat privirile \u00een jur. Ini\u0163ial, am sperat c\u0103 bulgarii ar putea fi ace\u015ftia, din moment ce dinspre ru\u015fi \u015fi unguri, mai t\u00e2rziu austro-unguri, nu aveam la ceva bun s\u0103 ne a\u015ftept\u0103m, dup\u0103 istoria \u00eens\u00e2ngerat\u0103 a rela\u0163iilor noastre. Istoric vorbind, de la bulgari am fi avut cele mai multe motive s\u0103 ne a\u015ftept\u0103m la o bun\u0103 rela\u0163ie, chiar alian\u0163\u0103.<\/p>\n

Fr\u0103\u0163ia rom\u00e2no-bulgar\u0103<\/strong><\/p>\n

Bulgaria a ap\u0103rut ca stat pe harta Europei \u015fi \u00een urma jertfei noastre de s\u00e2nge care ne-a adus independen\u0163a, \u00een r\u0103zboiul de la 1877-1878, la Plevna, Grivi\u0163a, Rahova \u015fi Sm\u00e2rdan. P\u00e2n\u0103 atunci, to\u0163i patrio\u0163ii na\u0163ionali\u015fti bulgari asupri\u0163i de imperiul otoman \u00ee\u015fi g\u0103seau refugiu \u015fi protec\u0163ie \u00een Rom\u00e2nia, de unde \u00ee\u015fi puteau desf\u0103\u015fura f\u0103r\u0103 interven\u0163ii sau obstruc\u0163ion\u0103ri activitatea lor na\u0163ionalist\u0103. Dup\u0103 apari\u0163ia Bulgariei, la un moment dat, chiar s-a vehiculat intens ideea unirii Rom\u00e2niei \u015fi Bulgariei sub sceptrul regelui Carol I, dup\u0103 detronarea \u0163arului Alexandru de Battemberg (1879-1886). Chiar Stambolov, dictatorul Bulgariei, i-a oferit regelui Carol I al Rom\u00e2niei coroana Bulgariei. Manifestul adresat rom\u00e2nilor la 1885 de c\u0103tre patriotul bulgar Zaharia Stoianov, \u015feful delega\u0163iei venite la Bucure\u015fti spre a preg\u0103ti uniunea personal\u0103 a Bulgariei cu Rom\u00e2nia, reliefa sentimentele bulgarilor fa\u0163\u0103 de Rom\u00e2nia, cel pu\u0163in atunci. Un fragment:<\/p>\n

\u201eNu exist\u0103 un singur bulgar, mai mult sau mai pu\u0163in inteligent \u015fi patriot, care s\u0103 nu fi c\u0103lcat p\u0103m\u00e2ntul liber al Rom\u00e2niei \u015fi s\u0103 nu se fi folosit de ospitalitatea fr\u0103\u0163easc\u0103 a rom\u00e2nilor. \u00centr-o epoc\u0103 de jum\u0103tate de secol, \u00eentr-o epoc\u0103 neagr\u0103 \u015fi groaznic\u0103 pentru noi, privirea poporului bulgar a fost pururea a\u0163intit\u0103 asupra malului st\u00e2ng al Dun\u0103rii. Tot ce era onest \u015fi nobil, tot ce avea vreo ini\u0163iativ\u0103 era cuprins de ideea de a salva patria sa nenorocit\u0103, tot ce n-a putut s\u0103 respire \u00een Bulgaria robit\u0103, lucra \u015fi tr\u0103ia \u00een sf\u00e2nta Rom\u00e2nie. \u00cemi aduc aminte, precum \u00ee\u015fi aduc aminte to\u0163i amicii mei, c\u0103 cuvintele: Rom\u00e2nia, Bucure\u015fti, Ploie\u015fti, Giurgiu, Br\u0103ila, Gala\u0163i, \u015fi a\u015fa mai departe, au fost pentru noi cuvinte sfinte \u015fi egale cu cuvinte din Sf\u00e2nta Scriptur\u0103. C\u00e2nd vreunul din patrio\u0163ii no\u015ftri, prigonit crud de guvernul otoman, sc\u0103pa \u00een fine din ghearele str\u0103inului ne\u00eendur\u0103tor, el g\u0103sea refugiul \u00eentr-un ora\u015f al Rom\u00e2niei. Da, fra\u0163ilor rom\u00e2ni, p\u0103m\u00e2ntul vostru a fost pentru noi p\u0103m\u00e2ntul f\u0103g\u0103duit. La \u00eenceputul rena\u015fterii noastre na\u0163ionale, cele dint\u00eei voci care ne trezir\u0103 din somnul robiei, s-au auzit \u00een Rom\u00e2nia. \u0162ara voastr\u0103 a fost pentru noi focarul luminat al libert\u0103\u0163ii, speran\u0163a \u00een via\u0163\u0103 nou\u0103, \u00een progres. De\u015fi vasali puterilor sultanului, rom\u00e2nii au \u00eeng\u0103duit, ba chiar au patronat organizarea comitetelor revolu\u0163ionare, au permis lui Pernovski s\u0103 pronun\u0163e discursurile sale \u00eenfocate, au permis lui Liuben Karavelov tip\u0103rirea ziarelor \u201eSvoboda\u201d \u015fi \u201eNezavisimosti\u201d. Voi a\u0163i permis neast\u00e2mp\u0103ratului Botev sa ne trimit\u0103 \u201eCuv\u00e2ntul refugiatului bulgar\u201d \u015fi apoi s\u0103 editeze \u201eZnamea\u201d, organe de publicitate care, dac\u0103 ar fi ap\u0103rut acum \u00een Bulgaria, ar fi indignat desigur elementele din care se compune tagma tr\u0103d\u0103torilor patriei noastre mult \u00eencercate. P\u0103m\u00e2ntul vostru a hr\u0103nit pe apostolii libert\u0103\u0163ii bulgare, pe lupt\u0103torii uria\u015fi ai independen\u0163ei noastre… Salutare dar p\u0103m\u00e2ntului sf\u00e2nt al Rom\u00e2niei, fie binecuv\u00e2ntat! Rom\u00e2nia a fost a doua patrie pentru mii de martiri ai no\u015ftri. <\/em><\/p>\n

Dup\u0103 eliberarea Bulgariei simpatia poporului rom\u00e2n a r\u0103mas nem\u0103rginit\u0103 pentru noi. La 1885, c\u00e2nd du\u015fmanul n\u0103v\u0103li sub zidurile Slivnicei \u015fi Vidinului, c\u00e2nd am fost p\u0103r\u0103si\u0163i de Europa \u00eentreag\u0103, atunci numai \u00een Parlamentul rom\u00e2n s-a g\u0103sit o inim\u0103 plin\u0103 de comp\u0103timire pentru noi; numai \u00een Parlamentul rom\u00e2n s-a ridicat o voce pentru cauza dreapt\u0103 a poporului bulgarului… Din Rom\u00e2nia ne vin razele binef\u0103c\u0103toare ale libert\u0103\u0163ii, razele de\u015ftept\u0103rii noastre morale… Cu \u00eentristare \u015fi am\u0103r\u0103ciune ne g\u00e2ndim c\u0103 p\u00e2n\u0103 acum n-am r\u0103spl\u0103tit cu nimic poporul rom\u00e2n pentru toate acestea. \u00cen temelia libert\u0103\u0163ii noastre zac osemintele fiilor Rom\u00e2niei , iar noi nici dou\u0103 cuvinte de mul\u0163umire n-am pronun\u0163at p\u00e2n\u0103 acum…\u201d<\/em><\/p>\n

Impresionant\u0103 aceast\u0103 dovad\u0103 de prietenie, nu-i a\u015fa? La acel moment p\u0103rea c\u0103 noi \u015fi bulgarii vom fi ca fra\u0163ii, chiar se punea problema unirii sub aceea\u015fi domnie, a regelui Carol I al Rom\u00e2niei, ba chiar marele Mihai Eminescu pusese un pariu pe aceast\u0103 tem\u0103, dup\u0103 un document recent descoperit. Atunci, de unde at\u00e2ta ur\u0103 a bulgarilor \u00eempotriva noastr\u0103, doar dup\u0103 c\u00e2\u0163iva ani? De unde \u015fi de ce? Au fost dou\u0103 lucruri care i-au transformat pe bulgari din cei mai mari prieteni ai no\u015ftri \u00een unii dintre cei mai \u00eend\u00e2rji\u0163i du\u015fmani. Dar s\u0103 vedem contextul \u00een care s-a petrecut aceast\u0103 transformare.<\/p>\n

Dup\u0103 r\u0103zboiul ruso-rom\u00e2no-turc din 1877-1878, \u00een urm\u0103 c\u0103ruia Bulgaria a ap\u0103rut pe hart\u0103, pacea de la San Stefano (3 martie 1878) le d\u0103dea bulgarilor un teritoriu imens, cu ie\u015fire la patru m\u0103ri, respectiv Marea Neagr\u0103, Marea Egee, Marea Adriatic\u0103 \u015fi Marea Marmara. Dar pacea de la Berlin (1878) le reducea acest teritoriu, l\u0103s\u00e2nd sudul \u00een m\u00e2na Turciei, pentru a potoli Rusia, care dorea pentru acest nou vasal al s\u0103u, respectiv Bulgaria, un teritoriu c\u00e2t mai vast, pentru a-i fi mai u\u015for s\u0103 ajung\u0103 la Istambul, cheia M\u0103rii Negre \u015fi ie\u015firea spre Mediterana, conform planului imperial schi\u0163at \u00eenc\u0103 de Petru cel Mare. Cum era \u015fi firesc, Rusia vedea \u00een acest r\u0103zboi \u015fi aceast\u0103 pace doar o simpl\u0103 etap\u0103 spre \u00eentinderea posesiunilor ei c\u00e2t mai mult spre Istambul, \u00een a\u015fa fel \u00eenc\u00e2t Marea Neagr\u0103 s\u0103 devin\u0103 o mare ruseasc\u0103. St\u0103p\u00e2nind cheia M\u0103rii Negre, str\u00e2mtorile, acest lucru ar fi devenit un fapt \u00eemplinit. De aceea, timp de mai bine de dou\u0103 sute de ani, Rusia a dus nenum\u0103rate r\u0103zboaie \u00eempotriva Imperiului Otoman, omul bolnav al Europei, cum \u00eei spuneau diploma\u0163ii secolului XIX, pentru mo\u015ftenirea acestui imperiu. C\u00e2nd Rusia, respectiv Imperiul \u0162arist, a ajuns prea departe, au intervenit inclusiv militar puterile occidentale, marile imperii coloniale, care \u00ee\u015fi vedeau amenin\u0163ate posesiunile de ambi\u0163iile nem\u0103surate ale \u0163arilor. Imperiul Britanic se temea de extinderea ru\u015filor \u00een Asia Central\u0103, de unde ar fi putut ajunge s\u0103 amenin\u0163e perla coroanei, India. De aici a izbucnit r\u0103zboiul Crimeei (1853-1856), unde Fran\u0163a \u015fi Anglia au luptat al\u0103turi de turci \u00eempotriva ru\u015filor, pentru a le st\u0103vili av\u00e2ntul expansionist. Aici a avut loc legendarul atac al cavaleriei u\u015foare, despre care am vorbit \u00eentr-un articol anterior.\u00a0\u00cen urma \u00eenfr\u00e2ngerii Rusiei, diploma\u0163ii occidentali au decis crearea unui bloc solid care s\u0103 poat\u0103 sta \u00een calea ambi\u0163iilor expansioniste ale Rusiei c\u0103tre Balcani \u015fi Istambul. Cea mai bun\u0103 solu\u0163ie g\u0103sit\u0103 este crearea unui bloc rom\u00e2nesc solid, mai ales c\u0103 rom\u00e2nii nu erau slavi \u015fi s-ar fi \u00eempotrivit tendin\u0163elor expansioniste ale Rusiei care ar fi \u00eencercat s\u0103 fac\u0103 leg\u0103tura cu slavii sudici, respectiv s\u00e2rbii \u015fi bulgarii. \u00cen acest context ar trebui privit\u0103 unirea de la 1859, doar la trei ani dup\u0103 \u00eencheierea r\u0103zboiului Crimeei. Mai ales c\u0103 dup\u0103 acest r\u0103zboi, Moldovei i se \u00eenapoiaz\u0103 sudul Basarabiei, aproximativ actualul Bugeac, parte din Basarabia r\u0103pit\u0103 la 1812.<\/p>\n

La 1878, r\u0103zboiul ruso-rom\u00e2no-turc aduce independen\u0163a Rom\u00e2niei \u015fi apari\u0163ia pe harta lumii a Bulgariei, mai \u00eent\u00e2i imens\u0103, conform tratatului de la San Stefano, apoi redus\u0103 aproximativ \u00een limitele ei etnice, conform Congresului de la Berlin. Era oarecum normal, patru milioane de bulgari st\u0103p\u00e2nind un teritoriu de opt milioane de locuitori, doar ungurii mai aveau astfel de preten\u0163ii.<\/p>\n

Referitor la noi, ru\u015fii ne iau sudul Basarabiei \u015fi \u201ene dau \u00een schimb\u201d Dobrogea, teritoriu pe care ei nu l-au st\u0103p\u00e2nit niciodat\u0103, deci nu prea aveau cum s\u0103-l dea. Dobrogea, majoritar populat\u0103 de rom\u00e2ni, a fost st\u0103p\u00e2nit\u0103 de turci p\u00e2n\u0103 atunci, iar \u00eenainte de ace\u015ftia a fost \u00een cuprinsul \u0162\u0103rii Rom\u00e2ne\u015fti a lui Mircea cel B\u0103tr\u00e2n, iar \u00eenainte de el, \u00een voivodatul rom\u00e2nului Dobrotici, de unde \u00eei vine \u015fi denumirea. Dobrotici, aliatul lui Mircea cel B\u0103tr\u00e2n, murind f\u0103r\u0103 urma\u015fi, \u015fi-a l\u0103sat voivodatul acestuia.<\/p>\n

De la prieteni la du\u015fmani<\/strong><\/p>\n

O poezie intitulat\u0103 \u201eC\u00e2ntec de ur\u0103\u201d, scris\u0103 de Ivan Arnandofv, poetul cur\u0163ii din Sofia, membru al comisiei de educa\u0163ie bulgar\u0103, a devenit un fel de Marseillez\u0103 a soldatului bulgar \u015fi sun\u0103 cam a\u015fa:<\/p>\n

\u201eSoarele a r\u0103s\u0103rit la orizont, vopsit \u00een s\u00e2ngele du\u015fmanilor. Ce a\u015ftep\u0163i, tinere bulgar? Ridic\u0103-\u0163i m\u00e2inile sus \u015fi las\u0103 s\u0103 \u0163i le binecuv\u00e2nteze razele-i \u00eens\u00e2ngerate. Iar dup\u0103 aceea, v\u00e2r\u0103-le \u00een m\u0103runtaiele unei femei tinere, ca s\u0103 faci geloas\u0103 purpura regal\u0103 a lui Apollo. Ca t\u0103m\u00e2ia aburilor, pe care-i trimite aurora regelui cerurilor, f\u0103 s\u0103 urce boarea s\u00e2ngelui, cea pl\u0103cut\u0103 zeilor! \u00cenainte, tinere bulgar, mereu \u00eenainte! <\/em><\/p>\n

Covorul pe care-l formeaz\u0103 trupurile de catifea ale femeilor \u015fi copiilor e mai moale ca iarba lui april. Gust\u0103 mai \u00eent\u00e2i roua, umple sufletul t\u0103u de farmecul fructului delicios al tinere\u0163ii lor \u015fi apoi, c\u00e2nd vei fi beat de voluptate \u015fi de eroism, arunci cojile netrebnice \u015fi treci peste ele ca pe un covor regal. Potcoavele calului t\u0103u s\u0103 se \u00eenfig\u0103 \u00een s\u00e2nul frumoaselor femei, pentru ca laptele ce d\u0103 via\u0163\u0103 du\u015fmanilor no\u015ftri s\u0103 sece. Ce a\u015ftep\u0163i, tinere bulgar? \u00cenainte, mereu \u00eenainte!<\/em><\/p>\n

Copil al uraganului, f\u0103 ca tat\u0103l t\u0103u, pretutindeni pe unde treci. S\u0103 nu r\u0103m\u00e2n\u0103 piatr\u0103 pe piatr\u0103, nici un prunc s\u0103 nu se alinte la s\u00e2nul mamei sale, nici un b\u0103tr\u00e2n s\u0103 nu se sprijine pe um\u0103rul nepotului s\u0103u. Arunc\u0103 \u0163estele lor la c\u00e2inii fl\u0103m\u00e2nzi acre se ling pe bot s\u0103lbatic, \u00een noapte, adulmec\u00e2nd apropierea sa \u015fi sufletele lor \u00een Tartar, acolo unde genunea se preg\u0103te\u015fte s\u0103 \u00eenghit\u0103 orice suflet nevrednic s\u0103 ridice ochii spre lumina Soarelui bulg\u0103resc. \u015ei \u00eenainte de a se ivi ziua lui Dumnezeu, s\u0103 nu r\u0103m\u00e2n\u0103 pe ruinele pe care le vei fi sem\u0103nat dec\u00e2t schelete \u015fi spectre \u015fi s\u0103 nu se urce la cer dec\u00e2t mireasma trupurilor arse, cea pl\u0103cut\u0103 zeilor Olimpului bulgar. \u00cenainte, mereu \u00eenainte!\u201d<\/em> etc.<\/p>\n

Interesant\u0103 profesiune de credin\u0163\u0103, tipic\u0103 unui popor asiatic, uralo-altaic, pentru care bruma de civiliza\u0163ie european\u0103 pare c\u0103 nu era dec\u00e2t o crust\u0103 sub\u0163ire, gata s\u0103 se sparg\u0103 la orice pornire r\u0103zboinic\u0103.<\/p>\n

Revenind, dou\u0103 mari probleme au transformat prietenia \u015fi iubirea bulgarilor fa\u0163\u0103 de noi \u00een cea mai aprig\u0103 ur\u0103, pe l\u00e2ng\u0103 caracterul poporului ca \u015fi neam uralo-altaic, cu influen\u0163e slave, care s-a v\u0103zut deodat\u0103, de la popor supus turcilor la un mic imperiu, iar apoi redus la limita lor etnic\u0103.<\/p>\n

Prima a fost chestiunea macedonean\u0103.<\/p>\n

Popula\u0163ia arom\u00e2n\u0103 din Pind era numeroas\u0103, dar prea risipit\u0103 \u015fi prea departe de grani\u0163ele \u0163\u0103rii pentru a putea fi subiectul unei ac\u0163iuni de \u00eencorporare a ei \u00een grani\u0163ele statului rom\u00e2n. De aceea toate ac\u0163iunile statului rom\u00e2n au fost de p\u0103strare a caracterului ei etnic, dar \u015fi acestea foarte timide. Dar \u00een contextul luptei popoarelor balcanice pentru mo\u015ftenirea putredului Imperiu Otoman, popula\u0163ia arom\u00e2n\u0103 a devenit victim\u0103, prins\u0103 \u00eentre ac\u0163iunile de grecizare \u015fi cele de bulgarizare. Iar acestea se manifestau cu violen\u0163\u0103, cu flinta, cu cu\u0163itul \u015fi toporul. Arom\u00e2nii erau prin\u015fi \u00eentre bandele de antar\u0163i greci \u015fi cele de comitagii bulgari. Nu cred c\u0103 s-ar putea scrie vreodat\u0103 o istorie complet\u0103 a suferin\u0163elor arom\u00e2nilor \u00een acea perioad\u0103, precum \u015fi a celor r\u0103ma\u015fi chiar \u015fi ast\u0103zi prad\u0103 ac\u0163iunilor de eradicare a neamului lor, de \u015ftergere cu des\u0103v\u00e2r\u015fire a oric\u0103ror urme ale apartenen\u0163ei lor la neamul arom\u00e2n, ramur\u0103 a rom\u00e2nilor. La fel s-a \u00eent\u00e2mplat \u015fi se \u00eent\u00e2mpl\u0103 cu to\u0163i rom\u00e2nii r\u0103ma\u015fi \u00eenafara grani\u0163elor statului rom\u00e2n, fie c\u0103 vorbim de cei afla\u0163i ast\u0103zi \u00een componen\u0163a Ucrainei, Serbiei, Bulgariei, Ungariei, pretutindeni unde mai exist\u0103 rom\u00e2ni \u00een imensa mare slav\u0103 sau fino-ugric\u0103.<\/p>\n

Bulgarii au procedat cu metod\u0103 \u00een st\u00e2rpirea popula\u0163iei arom\u00e2ne pretutindeni unde a g\u0103sit-o, folosind violen\u0163a extrem\u0103, inclusiv asasinatele \u00een mas\u0103. Nu a fost \u00eendeajuns, a ucis \u015fi \u00eenafara teritoriului s\u0103u, \u015fi nu s-a sfiit s\u0103 o fac\u0103 chiar pe teritoriul Rom\u00e2niei, \u0163ara c\u0103reia \u00eei datora at\u00e2t de mult.<\/p>\n

\u00cen luna iunie a anului 1900 profesorul Mih\u0103ileanu, unul dintre conduc\u0103torii mi\u015fc\u0103rii na\u0163ionale arom\u00e2ne\u015fti este asasinat pe str\u0103zile Bucure\u015ftilor de c\u0103tre un comitagiu bulgar trimis de Sofia cu aceast\u0103 misiune special\u0103. C\u0103petenia comitagiilor, Sarafov, pusese la cale acest asasinat \u015fi multe altele, tocmai de la Bucure\u015fti. Opinia public\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 se revolt\u0103 \u015fi un conflict militar este evitat cu mult\u0103 greutate. Autorii morali ai crimei au fost da\u0163i \u00een judecat\u0103 de nevoie de c\u0103tre bulgari, dar au fost achita\u0163i de justi\u0163ia bulg\u0103reasc\u0103 \u015fi du\u015fi \u00een triumf de popula\u0163ia Sofiei. O tot mai mare aversiune contra Rom\u00e2niei c\u00e2\u015ftiga teren.<\/p>\n

A doua a fost problema Dobrogei.<\/p>\n

La Congresul de la Berlin, Rusia oferise Rom\u00e2niei Dobrogea ca o compensa\u0163ie pentru r\u0103pirea din nou a celor trei jude\u0163e din sudul Basarabiei. Teritoriul oferit de ru\u015fi cuprindea \u015fi cea mai mare parte a Cadrilaterului, c\u0103 doar nu d\u0103deau de la ei, ci din teritoriul aflat atunci \u00een st\u0103p\u00e2nirea Imperiului Otoman. \u00cen urma refuzului nostru de a accepta cedarea sudului Basarabiei, Rusia r\u0103zbun\u0103toare propusese congresului o frontier\u0103 sudic\u0103 ce trecea imediat pe la sud de linia ferat\u0103 Cernavod\u0103 \u2013 Constan\u0163a. Interven\u0163ia Fran\u0163ei a f\u0103cut ca frontiera s\u0103 fie stabilit\u0103 ca o linie tras\u0103 \u00eentre un punct la r\u0103s\u0103rit de Silistra \u015fi Mangalia inclusiv. Urmau o serie de stipula\u0163iuni care trebuiau aplicate de o comisie mixt\u0103, care s-a tergiversat p\u00e2n\u0103 pe la 1880, c\u00e2nd a fost trasat\u0103 net defavorabil pentru Rom\u00e2nia, \u00een urma reavoin\u0163ei delega\u0163ilor ru\u015fi. Rom\u00e2nia a declarat c\u0103 nu accept\u0103 aceast\u0103 frontier\u0103 \u015fi \u015fi-a rezervat dreptul s\u0103 cear\u0103 aplicarea strict\u0103 a Tratatului de la Berlin, deoarece nu se respectase voin\u0163a congresului, l\u0103s\u00e2nd \u00een m\u00e2inile bulgarilor Silistra cu forturile ei, cheia ap\u0103r\u0103rii \u00eentregii regiuni, ca \u015fi o permanent\u0103 amenin\u0163are \u00eempotriva Dobrogei. Mai mult, linia nu era dreapt\u0103, ci f\u0103cea dou\u0103 intr\u00e2nduri dintre care unul se apropia p\u00e2n\u0103 la 35 km de linia ferat\u0103 strategic\u0103 Cernavod\u0103 – Constan\u0163a.<\/p>\n

\u00centre timp ostilitatea Rusiei fa\u0163\u0103 de Rom\u00e2nia cre\u015ftea din ce \u00een ce mai mult, ru\u015fii v\u0103z\u00e2nd \u00een ocuparea din nou a sudului Basarabiei doar o etap\u0103 \u00een planul lor expansionist. Revenirea Dobrogei la Rom\u00e2nia era necesar\u0103, altfel marile puteri nu ar fi acceptat rezolu\u0163iile congresului, din moment ce nu doreau o leg\u0103tur\u0103 direct\u0103 \u00eentre ru\u015fi \u015fi \u201efr\u0103\u0163iorii\u201d lor bulgari. Ori, Rusia tocmai asta urm\u0103rea, trecerea Dobrogei la bulgari pentru a-\u015fi asigura accesul direct spre Constantinopol, cheia M\u0103rii Negre \u015fi poarta spre Mediterana. Mai mult, cre\u015fterea c\u00e2t mai mare a Bulgariei \u00een dauna tuturor, prin acest aliat fidel \u015fi devotat urm\u00e2nd s\u0103 controleze \u00eentreaga regiune. Iar bulgarii au prins ideea din zbor, devenind ro\u015fi de ambi\u0163ii imperiale nem\u0103surate \u015fi nejustificate. Numai ca \u015fi un exemplu, proiectul de tratat mult mai ofensiv \u00eentre Rusia \u015fi Bulgaria din 1909, menit s\u0103-l \u00eenlocuiasc\u0103 pe cel din 1902, cuprinde \u015fi urm\u0103toarele: \u201e\u00cen cazul unei reu\u015fite fericite a unui r\u0103zboi \u00eempotriva Austro-Ungariei \u015fi Rom\u00e2niei… Rusia se angajeaz\u0103 s\u0103 fac\u0103 tot posibilul pentru m\u0103rirea teritoriului bulgar cu localit\u0103\u0163ile cu popula\u0163ie bulgar\u0103, situate \u00eentre Marea Neagr\u0103 \u015fi malul drept al Dun\u0103rii.\u201d O form\u0103 oarecum neutral\u0103 care ascunde anexarea Dobrogei la Bulgaria.<\/p>\n

Rom\u00e2nia \u015fi r\u0103zboaiele balcanice<\/strong><\/p>\n

\u00cen vara lui 1912, profit\u00e2nd de situa\u0163ia dificil\u0103 \u00een care se g\u0103sea Turcia \u015fi \u00eendemnate de ru\u015fi, Bulgaria, Serbia, Muntenegru \u015fi Grecia se aliar\u0103 \u015fi declarar\u0103 r\u0103zboi Turciei pentru posesiunile europene ale acesteia, la 18 octombrie 1912 (stil nou, respectiv 5 octombrie stil vechi).<\/p>\n

Turcii se ar\u0103tar\u0103 mai prejos de cea mai pesimist\u0103 a\u015fteptare, \u00een c\u00e2teva s\u0103pt\u0103m\u00e2ni toat\u0103 Tracia, Macedonia \u015fi Serbia veche erau \u00een m\u00e2na alia\u0163ilor, turcii ap\u0103r\u00e2nd doar bariera de la Ceatalgea, din fa\u0163a Constantinopolelui, \u015fi trei cet\u0103\u0163i, Adrianopol, Scutari \u015fi Ianina. Puterile europene, speriate de posibilitatea extinderii conflictului balcanic \u00eentr-unul european (cum de altfel s-a \u00eent\u00e2mplat doi ani mai t\u00e2rziu), for\u0163ar\u0103 \u00eencheierea unui armisti\u0163iu la 3 decembrie, tratativele urm\u00e2nd s\u0103 aib\u0103 loc la Londra. Trageri de timp, negocieri sterile, apoi o lovitur\u0103 de stat a junilor turci aduce la putere pe Mahmud \u015eevket, iar luptele re\u00eencep, termin\u00e2ndu-se cu c\u0103derea celor trei cet\u0103\u0163i turce\u015fti.<\/p>\n

De la declararea r\u0103zboiului, Rom\u00e2nia \u00eei asigurase pe bulgari de deplina sa neutralitate, invoc\u00e2nd principiul echilibrului balcanic. Nu avea \u00eempotriv\u0103 lupta pentru \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea situa\u0163iei cre\u015ftinilor din Imperiul Otoman, dar era pentru men\u0163inerea integrit\u0103\u0163ii Turciei. Guvernul rom\u00e2n ad\u0103ugase \u00eens\u0103: \u201eDac\u0103 totu\u015fi, schimb\u0103ri teritoriale se vor produce \u00een Balcani, Rom\u00e2nia va avea \u015fi ea s\u0103-\u015fi spun\u0103 cuv\u00e2ntul s\u0103u\u201d. La Londra, c\u00e2nd era clar c\u0103 schimb\u0103ri profunde se vor produce \u00een Balacani, Rom\u00e2nia a cerut o compensa\u0163ie teritorial\u0103 la frontiera disputat\u0103 a Dobrogei. Rom\u00e2nia a cerut jum\u0103tatea nordic\u0103 a Cadrilaterului, p\u00e2n\u0103 la linia Rusciuc \u2013 Silistra \u2013 \u015eumla \u2013 Varna, deci o f\u00e2\u015fie de teritoriu la sud de frontiera dobrogean\u0103, p\u00e2n\u0103 la limita Turtucaia \u2013 Balcic, teritoriu locuit predominant de turci, apoi de g\u0103g\u0103uzi, bulgarii fiind \u00een minoritate. Era nevoie de aceast\u0103 compensa\u0163ie, \u00een ideea c\u0103 Bulgaria se m\u0103rise considerabil \u015fi devenise extrem de agresiv\u0103 fa\u0163\u0103 de vecinii ei, o atitudine imperialist\u0103 sus\u0163inut\u0103 din umbr\u0103 de c\u0103tre Rusia. Iar aceast\u0103 linie este o necesitate strategic\u0103, din punct de vedere militar. Linia care o face spre sud-est asigur\u0103 protec\u0163ia capitalei noastre la un atac dinspre sud. Bucure\u015ftiul este la o distan\u0163\u0103 mic\u0103 fa\u0163\u0103 de Dun\u0103re, orice for\u0163are a fluviului de c\u0103tre o armat\u0103 amenin\u0163\u00e2nd direct capitala. Dar existen\u0163a liniei de frontier\u0103 spre sud-est asigur\u0103 protec\u0163ia capitalei, prin faptul c\u0103 o armat\u0103 ce ar \u00eencerca s\u0103 treac\u0103 fluviul va putea fi atacat\u0103 din flanc de pe aceast\u0103 linie, sau i-ar fi t\u0103iate liniile de comunica\u0163ii. Exact a\u015fa s-a \u00eent\u00e2mplat \u00een 1916, c\u00e2nd armata germano-bulgaro-turc\u0103 a lui Mackensen nu a putut merge direct spre Bucure\u015fti, \u00een ciuda superiorit\u0103\u0163ii lor, ci pentru a nu fi ataca\u0163i din flanc, mai \u00eent\u00e2i au trebuit s\u0103 resping\u0103 trupele noastre p\u00e2n\u0103 \u00een Dobrogea, abia apoi s\u0103 treac\u0103 Dun\u0103rea spre Bucure\u015fti.<\/p>\n

La preten\u0163iile Rom\u00e2niei, Bulgaria cere protec\u0163ia Rusiei, iar aceasta merge at\u00e2t de departe \u00eenc\u00e2t la 30 ianuarie ne trimite o not\u0103 \u00een care amenin\u0163\u0103 cu r\u0103zboiul. \u00cencuraja\u0163i de ru\u015fi, bulgarii refuz\u0103 orice tratative. At\u00e2t Rusia, c\u00e2t \u015fi Austro-Ungaria erau direct interesate \u00een Balcani \u015fi f\u0103ceau manevrele \u015fi presiunile de rigoare. Tergivers\u0103rile tipic balcanice \u00een semnarea p\u0103cii \u00eei exasperar\u0103 pe englezi p\u00e2n\u0103 \u00eentr-at\u00e2t \u00eenc\u00e2t la 15 mai 1913, Sir Edward Grey, ministrul de externe britanic, a trimis o not\u0103 presei \u015fi delaga\u0163iilor: \u201eSir Edward Grey a \u00een\u015ftiin\u0163at pe delega\u0163ii balcanici c\u0103 acei care doresc s\u0103 semneze preliminariile p\u0103cii trebuie s\u0103 o fac\u0103 f\u0103r\u0103 \u00eent\u00e2rziere. Cei care nu sunt dispu\u015fi s\u0103 semneze, vor face mai bine s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 Londra, deoarece e inutil pentru ei s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 aici \u015fi s\u0103 continue o discu\u0163ie al c\u0103rei unic rezultat e o am\u00e2nare f\u0103r\u0103 de sf\u00e2r\u015fit.\u201d Dou\u0103 zile mai t\u00e2rziu, delega\u0163ii semnar\u0103 pacea prin care Turcia ceda toate provinciile sale europene. Dar cearta dintre alia\u0163i pentru \u00eemp\u0103r\u0163irea pr\u0103zii se mut\u0103 \u00een Balcani \u015fi \u00een capitalele statelor interesate, Rusia f\u0103c\u00e2nd eforturi pentru a \u00eempiedica izbucnirea unui r\u0103zboi \u00eentre alia\u0163ii de ieri, iar Conferin\u0163a ambasadorilor de la Petersburg lu\u0103 asupra ei sarcina de a aplana conflictul bulgaro-rom\u00e2n pe chestiunea grani\u0163ei dobrogene.<\/p>\n

Al doilea r\u0103zboi balcanic \u015fi interven\u0163ia Rom\u00e2niei<\/strong><\/p>\n

Megalomania \u015fi agresivitatea Bulgariei se accentuar\u0103, preten\u0163iile sale asupra teritoriilor smulse Turciei \u00eentrec\u00e2nd orice a\u015ftept\u0103ri. Simpatia Rusiei se mut\u0103 asupra Serbiei, \u00een timp ce Austro-Ungaria sus\u0163inea Bulgaria, \u00een dorin\u0163a ei de a sl\u0103bi Serbia \u015fi eventualele ei preten\u0163ii asupra teritoriilor locuite de s\u00e2rbi din cuprinsul monarhiei dualiste. R\u0103zboiul \u00eentre fo\u015ftii alia\u0163i devenise inevitabil, iar acum s\u00e2rbii \u015fi grecii fac propuneri de alian\u0163\u0103 Rom\u00e2niei, de\u015fi ini\u0163ial to\u0163i o doreau \u00een afara disputelor. Cancelariile europene se \u00eendreptau tot mai mult asupra Rom\u00e2niei, devenit\u0103 factor de echilibru, mai mult, ea devenise arbitrul \u00een Balcani.<\/p>\n

De\u015fi \u0163arul Nicolae al Rusiei amenin\u0163ase direct pe cei ce ar porni r\u0103zboiul \u00eentre fra\u0163i, la 16\/29 iunie 1913, la ordinul direct al \u0163arului Ferdinand al Bulgariei, bulgarii dezl\u0103n\u0163uir\u0103 un atac devastator asupra s\u00e2rbilor pe \u00eentregul front. Cu toate c\u0103 exista o alian\u0163\u0103 secret\u0103 \u00eentre Rom\u00e2nia \u015fi Puterile Centrale, \u00eentre care \u015fi Austro-Ungaria, \u00eenc\u0103 din 1883, interesele Rom\u00e2niei \u015fi opinia public\u0103 \u00eei cereau s\u0103 mearg\u0103 \u00eempotriva bulgarilor sus\u0163inu\u0163i deschis de Austro-Ungaria. La 20 iunie\/3 iulie 1913 primul ministru Titu Maiorescu supunea regelui Carol I decretul de mobilizare al armatei rom\u00e2ne.<\/p>\n

Inten\u0163ia comandamentului rom\u00e2n era s\u0103 ocupe Cadrilaterul cu o armat\u0103 secundar\u0103 \u015fi \u00een acela\u015fi timp for\u0163a principal\u0103 s\u0103 treac\u0103 Dun\u0103rea \u015fi s\u0103 \u00eenainteze rapid c\u0103tre Sofia spre a dicta \u00eencetarea r\u0103zboiului \u015fi \u00eencheierea p\u0103cii. Regele Carol trecea pentru a doua oar\u0103 Dun\u0103rea \u00een fruntea armatei rom\u00e2ne. Prima dat\u0103 pentru a aduce independen\u0163a Rom\u00e2niei \u015fi s\u0103 ajute la crearea statului bulgar. A doua oar\u0103, 36 de ani mai t\u00e2rziu, pentru a da o lec\u0163ie vecinului ingrat \u015fi agresiv \u015fi pentru a aduce lini\u015fte Balcanilor.<\/p>\n

Corpul V de armat\u0103, sub comanda generalului Culcer, cu o divizie de rezerv\u0103, ocup\u0103 Cadrilaterul p\u00e2n\u0103 la linia Turtucaia \u2013 Balcic. \u00cen acela\u015fi timp masa principal\u0103 trecuse Dun\u0103rea \u00eentre Bechet \u015fi Turnu M\u0103gurele. Corpul I armat\u0103 \u015fi divizia 1 cavalerie au trecut pe vase pe la Bechet, \u00eendrept\u00e2ndu-se spre Rahova, iar divizia 1 cavalerie sub comanda generalului Bogdan apuc\u0103 oblic spre sud-vest, spre nodul de comunica\u0163ii Ferdinandovo, t\u0103ind retragerea din fa\u0163a s\u00e2rbilor a armatei bulgare comandate de generalul Kutincev. O brigad\u0103 bulgar\u0103 trecuse deja de Ferdinandovo \u015fi se \u00eendrepta spre Sofia prin pasul Ginci, c\u00e2nd ariergarda intr\u0103 \u00een contact cu divizia de cavalerie a generalului Bogdan (10 iulie). Acesta manevr\u0103 foarte bine, \u00eenc\u00e2t bulgarii, de\u015fi superiori, crezur\u0103 c\u0103 au \u00een fa\u0163\u0103 trupe mult mai numeroase. Prin telegrama expediat\u0103 de generalul Sirakov \u015fi interceptat\u0103 de rom\u00e2ni, acesta spunea c\u0103 are \u00een fa\u0163\u0103 avangarda unui corp de armat\u0103 cu \u015fapte baterii de artilerie. Bulgarii se demoralizar\u0103 \u015fi \u00eentreaga brigad\u0103 a fost luat\u0103 prizonier\u0103 de divizia lui Bogdan. Armata lui Kutincev se descompuse, dezertorii \u015fi prizonierii fiind dezarma\u0163i \u015fi l\u0103sa\u0163i s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 la casele lor.<\/p>\n

Sub protec\u0163ia acestei flancgarde, corpurile II, III \u015fi IV, cu o divizie independent\u0103 de cavalerie \u015fi c\u00e2teva divizii de rezerv\u0103 trecur\u0103 Dun\u0103rea pe la Corabia. Podul preg\u0103tit dinainte, construit din portiere de c\u00e2te cinci pontoane metalice cuplate, a fost lansat \u00een \u015fapte ore, succes remarcabil pentru pontonierii rom\u00e2ni. Ajunse pe teritoriul bulgar, trupele noastre \u00eenaintar\u0103 cu vitez\u0103 \u00een c\u00e2teva zile fiind \u00een Balcani. Corpul I era la Orhania, ocup\u00e2nd trec\u0103toarea Arab-Konak, poarta Sofiei. Din \u00een\u0103l\u0163imea pasului, solda\u0163ii rom\u00e2ni vedeau noaptea luminile capitalei, iar aviatorii rom\u00e2ni, utiliz\u00e2nd pentru prima oar\u0103 aeroplanul \u00een r\u0103zboi, planau deasupra Sofiei. Corpul IV era Etropol, iar elemente \u00eenaintate erau Tatar-Bazargic, \u00eenaint\u00e2nd p\u00e2n\u0103 la 10 km de Filippopol, recunoa\u015fteri de patrule f\u0103cur\u0103 leg\u0103tura cu armata greac\u0103.<\/p>\n

\u00cen 18 zile armata rom\u00e2n\u0103 fusese mobilizat\u0103, concentrat\u0103, trecuse Dun\u0103rea \u015fi ajunsese la 20 km de Sofia \u015fi 10 km de Filippopol, trecuse Balcanii \u015fi f\u0103cuse leg\u0103tura cu armata greac\u0103. Capitala inamic\u0103, Sofia, lipsit\u0103 de ap\u0103rare, era la dispozi\u0163ia rom\u00e2nilor. La 5\/18 iulie, regele Ferdinand al Bulgariei adres\u0103 regelui Carol al Rom\u00e2niei rug\u0103mintea de a stopa \u00eenaintarea trupelor rom\u00e2ne, declar\u00e2ndu-se gata de a primi condi\u0163iile Rom\u00e2niei \u015fi a \u00eencepe tratativele de pace. Interven\u0163ia din Bulgaria a ar\u0103tat capabilit\u0103\u0163ile \u015fi entuziasmul armatei rom\u00e2ne, prezent\u00e2ndu-se la mobilizare un num\u0103r mult mai mare dec\u00e2t cei chema\u0163i, dar a relevat \u015fi unele sl\u0103biciuni, cum ar fi vulnerabilitatea la epidemii. Din p\u0103cate, \u00een entuziasmul general, nu s-au tras \u00eenv\u0103\u0163\u0103mintele necesare.<\/p>\n

Pacea s-a \u00eencheiat la Bucure\u015fti, tratativele fiind conduse de Titu Maiorescu. Rom\u00e2nia ie\u015fise din acest r\u0103zboi cu Cadrilaterul, cu un prestigiu european considerabil m\u0103rit, dar \u015fi cu un du\u015fman implacabil \u00een care toat\u0103 ura n\u0103scut\u0103 din invidie, deziluzie \u015fi umilin\u0163a \u00eendurat\u0103 lua propor\u0163ii exaltate. De\u015fi generalul Fiicev, delegatul Bulgariei la Bucure\u015fti, recuno\u015ftea c\u0103 Bulgaria achita nota de plat\u0103 la care o condamnase l\u0103comia \u015fi miopia ei politic\u0103.<\/p>\n

\u015ei datorit\u0103 interven\u0163iei \u00een r\u0103zboiul balcanic, rela\u0163iile Rom\u00e2niei cu Puterile Centrale au continuat s\u0103 se r\u0103ceasc\u0103 iremediabil, \u00een schimb Rom\u00e2nia se apropia din ce \u00een ce mai mult de alian\u0163a franco-rus\u0103. Nu degeaba Nicolae Iorga a spus \u201ecampania din Bulgaria a fost primul capitol al r\u0103zboiului Rom\u00e2niei \u00een contra Austro-Ungariei\u201d.<\/p>\n

Urm\u0103rile p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi<\/strong><\/p>\n

C\u00e2nd Rom\u00e2nia a intrat \u00een r\u0103zboiul mondial, a fost asigurat\u0103 de ru\u015fi c\u0103 nu trebuie s\u0103-\u015fi fac\u0103 probleme cu bulgarii, deoarece ace\u015ftia nu vor \u00eendr\u0103zni s\u0103 lupte \u00eempotriva eliberatorilor \u015fi protectorilor lor. De aceea ne-au promis dou\u0103 divizii \u00een Cadrilater, pentru a-i descuraja pe bulgari de la orice atitudine belicoas\u0103. Chiar \u015fi solda\u0163ilor ru\u015fi din aceste divizii li s-a spus ca \u00een cazul pu\u0163in probabil \u00een care ar fi ataca\u0163i, s\u0103 strige tare \u201eRuskii!\u201d \u015fi bulgarii \u00eei vor l\u0103sa \u00een pace.<\/p>\n

Nu numai c\u0103 nu s-a \u00eent\u00e2mplat a\u015fa, dar Bulgaria a atacat \u00een Cadrilater f\u0103r\u0103 declara\u0163ie de r\u0103zboi, aceasta fiind trimis\u0103 a doua zi. Un alt eveniment \u00een r\u0103zboaiele moderne, c\u00e2nd atacul a fost dat \u00eenainte de a se trimite vreo declara\u0163ie de r\u0103zboi a fost numit \u201eZiua infamiei\u201d, respectiv 7 decembrie 1941. Declara\u0163ia de r\u0103zboi ar fi trebuit \u00eenm\u00e2nat\u0103 la Washington chiar \u00een momentul atacului, dar din cauza redact\u0103rii dificile a declara\u0163iei \u015fi a decodific\u0103rii \u00eencete a mesajului cifrat de la Tokio c\u0103tre ambasada japonez\u0103, a fost \u00eenm\u00e2nat\u0103 c\u00e2teva ore mai t\u00e2rziu. \u015ei a fost \u201eziua infamiei\u201d. Iar c\u00e2nd bulgarii ne-au atacat f\u0103r\u0103 declara\u0163ie de r\u0103zboi, al\u0103turi de turci \u015fi germanii condu\u015fi de Mackensen?<\/p>\n

Tot bulgarii s-au comportat cu brutalitate \u00een timpul ocupa\u0163iei, tot ei au r\u0103sturnat statuia lui Ovidiu din Constan\u0163a (foto), \u00een ideea c\u0103 aceast\u0103 provincie va r\u0103m\u00e2ne pe veci a lor, deci s\u0103 \u015ftearg\u0103 tot ce amintea de latinitatea ei,\u00a0tot ei nu s-au dat du\u015fi din Dobrogea chiar dac\u0103 r\u0103zboiul era terminat \u015fi ei \u00eenvin\u015fi.<\/p>\n

\u00cen 1940, c\u00e2nd dup\u0103 ultimatumurile \u015fi ced\u0103rile Basarabiei \u015fi nordului Bucovinei, apoi a Ardealului de Nord, situa\u0163ia noastr\u0103 era mai dificil\u0103, bulgarii au cerut Cadrilaterul. L-am cedat \u015fi am f\u0103cut \u015fi schimburi de popula\u0163ie, pentru a nu r\u0103m\u00e2ne vreun motiv de disput\u0103.<\/p>\n

Din fericire, ast\u0103zi suntem alia\u0163i \u00een NATO \u015fi UE, dar nu putem s\u0103 nu remarc\u0103m excesele de mali\u0163iozitate \u015fi superioritate la adresa noastr\u0103 cu fiecare ocazie, de\u015fi ar fi bine ca fiecare s\u0103-\u015fi vad\u0103 b\u00e2rna din ochiul lui mai \u00eent\u00e2i.<\/p>\n

Dar exist\u0103 un aspect \u00een care politica \u015fi apuc\u0103turile bulgarilor nu s-au schimbat: tratamentul fa\u0163\u0103 de minorit\u0103\u0163i. Bulgarii au o lung\u0103 istorie \u00een \u00eencerc\u0103rile lor de dezna\u0163ionalizare a minorit\u0103\u0163ilor, chiar \u015fi \u00een perioada comunist\u0103, \u00een anii 80, a ie\u015fit un scandal serios referitor la practica bulgariz\u0103rii numelor etnicilor turci.<\/p>\n

Acela\u015fi lucru se petrece chiar \u015fi ast\u0103zi fa\u0163\u0103 de minoritatea rom\u00e2n\u0103, ca o constant\u0103, ieri arom\u00e2nii din Macedonia \u015fi azi cei din nord-vestul Bulgariei. O serie de reportaje au documentat soarta \u015fi situa\u0163ia rom\u00e2nilor din Bulgaria.<\/p>\n

\u201eRom\u00e2nii din Bulgaria se pot \u00eemp\u0103r\u0163i intr-un sector timocean, un sector dun\u0103rean (care se \u00eentinde de la r\u00e2ul Timoc \u015fi p\u00e2n\u0103 la litoralul M\u0103rii Negre) \u015fi un sector, \u00een interiorul \u0163\u0103rii \u015fi al Mun\u0163ilor Balcani. Sub raportul num\u0103rului lor, cu toata grija bulgarilor de a-i scoate \u00een statistici c\u00e2t mai pu\u0163ini, exist\u0103 numeroase statistici credibile, citate mai recent, dup\u0103 care num\u0103rul rom\u00e2nilor din Bulgaria s-ar ridica la 250 000 iar al arom\u00e2nilor la 150 000. Dup\u0103 alte statistici, num\u0103rul real al acestora ar fi cel pu\u0163in dublu.\u201d (http:\/\/www.gid-romania.com, sec\u0163iunea despre rom\u00e2nii din Bulgaria). Mai mult, comunitatea rom\u00e2neasc\u0103 nu este recunoscut\u0103 de c\u0103tre oficialit\u0103\u0163i, tocmai \u00eentr-un stat UE care s-a angajat s\u0103 protejeze drepturile minorit\u0103\u0163ilor. Din p\u0103cate, nici statul rom\u00e2n nu este prea interesat de p\u0103strarea identit\u0103\u0163ii culturale a acestor fra\u0163i, altfel nu ne explic\u0103m t\u0103cerea continu\u0103 asupra acestui subiect, mai ales c\u00e2nd exist\u0103 posibilitatea unor negocieri directe, \u00eentre vecini \u015fi alia\u0163i.<\/p>\n

Cu toate acestea, o raz\u0103 de speran\u0163\u0103 care poate fi \u015fi o lec\u0163ie dat\u0103 clasei noastre politice: ast\u0103zi, un afacerist rom\u00e2n din SUA, George Br\u0103iloiu, a dat 406000 de euro pentru \u00eentreaga colec\u0163ie de manuscrise Emil Cioran scoas\u0103 la licita\u0163ie \u00een Fran\u0163a. A declarat ulterior c\u0103 o va dona statului rom\u00e2n. Un gest extraordinar al unui rom\u00e2n adev\u0103rat, un afacerist necunoscut nou\u0103, spre deosebire de al\u0163i celebri autohtoni ce ies \u00een eviden\u0163\u0103 prin echipe de fotbal sau divor\u0163uri mediatizate, care nu prea s-au remarcat \u00een astfel de ac\u0163iuni, ci mai degrab\u0103 prin afaceri controversate. Aceasta este o adev\u0103rat\u0103 palm\u0103 meritat\u0103 dat\u0103 clasei politice rom\u00e2ne\u015fti. Un gest care ne aduce aminte de al\u0163i mari rom\u00e2ni ca Emanoil Gojdu sau Vasile Stroiescu. Un rom\u00e2n din diaspora, de departe, la fel ca \u015fi al\u0163i rom\u00e2ni din afara grani\u0163elor, unii chiar foarte aproape de noi, pe care ne gr\u0103bim s\u0103-i uit\u0103m sau s\u0103-i ignor\u0103m, preocupa\u0163i de problemele noastre domestice.<\/p>\n

Dar poate este mai important\u0103 ve\u015fnica noastr\u0103 b\u0103l\u0103c\u0103real\u0103 politic\u0103 intern\u0103 f\u0103r\u0103 sf\u00e2r\u015fit, tipic balcanic\u0103.<\/p>\n

Bibliografie<\/strong><\/p>\n

Constantin Kiri\u0163escu, Istoria r\u0103zboiului pentru \u00eentregirea Rom\u00e2niei<\/p>\n<\/div>\n

Read more<\/strong> http:\/\/cristiannegrea.blogspot.com\/2011\/04\/noi-si-bulgarii.html<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00cen istoria noastr\u0103 lung\u0103 \u015fi complicat\u0103 am avut parte de multe, de lupte cu vecinii, cu imperiile care ne-au c\u0103lcat sau inten\u0163ionat s\u0103 ne ocupe sau s\u0103 ne \u00eempart\u0103, cu n\u0103v\u0103litori, cu tot ce putea \u00eencerca un popor statornic. Situa\u0163ia noastr\u0103 s-a complicat enorm \u015fi prin faptul c\u0103 am r\u0103mas o insul\u0103 latin\u0103 \u00eentr-o mare slav\u0103, lovit\u0103 dintr-o parte de o for\u0163\u0103 fino-ugric\u0103. \u015ei rezultatele s-au v\u0103zut: poporul rom\u00e2n latin a fost redus tot mai mult ca \u015fi areal de r\u0103sp\u00e2ndire, p\u00e2n\u0103 a…<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":75,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[27],"tags":[73,52],"class_list":["post-77","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-economie","tag-bulgari","tag-razboi"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/77","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=77"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/77\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":8438,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/77\/revisions\/8438"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/75"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=77"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=77"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=77"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}