\u00cen vara anului 1989, \u00een timp ce \u00een Rom\u00e2nia se preg\u0103tea realegerea lui Nicolae Ceau\u015fescu ca secretar general al PCR, la cel de-al XIV-lea congres, \u00een Polonia se organizau primele alegeri \u00een care comuni\u015ftii nu mai erau singurii competitori electorali.<\/p>\n\n\n\n
Pe parcursul anului 1989, drumul polonezilor c\u0103tre democra\u0163ie a fost marcat de mai multe momente-cheie: primele alegeri semilibere din 4 \u015fi 18 iunie, c\u00e2\u015ftigate categoric de sindicatul Solidaritatea, condus de Lech Valesa, vizita fostului pre\u015fedinte american, George Bush, la Var\u015fovia (10-11 iulie), aflat \u00eentr-un turneu diplomatic \u00een Europa \u015fi instalarea la 24 august a primului guvern necomunist, condus de Tadeusz Mazowieczki.<\/p>\n\n\n\n
Participarea Sindicatului Solidaritatea la primele alegeri semi-libere din iunie 1989 a fost precedat\u0103 de intrarea \u00een legalitate a acestei organiza\u0163ii, scoas\u0103 \u00een afara legii, la presiunile Moscovei, \u00een 1981, pe fondul numeroaselor greve generate de criza economic\u0103. Negocierile privind legalizarea Solidarit\u0103\u0163ii au fost lansate de generalul Wojciech Jaruzelski, secretar general al Partidului Muncitoresc Unit Polonez (PMUP) la 19 ianuarie, iar discu\u0163iile au \u00eenceput la 6 februarie, c\u00e2nd s-au parafat acordurile dintre Putere \u015fi Opozi\u0163ie privind restabilirea pluralismului politic. Dou\u0103 luni mai t\u00e2rziu se ajunge la un compromis.<\/p>\n\n\n\n
Conform \u00een\u0163elegerii din 5 aprilie, sistemul institu\u0163ional a fost \u00eennoit \u015fi locurile din cele dou\u0103 camere ale legislativului s-au \u00eemp\u0103r\u0163it astfel: la Camera Deputa\u0163ilor (Sejm), coali\u0163ia condus\u0103 de comuni\u015fti ob\u0163inea automat 65% din locuri, opozi\u0163ia 35%, iar \u00een Senat, cei 100 de senatori urmau s\u0103 fie ale\u015fi prin vot exprimat \u00een alegeri libere.<\/p>\n\n\n\n
Comuni\u015ftii au p\u0103strat ministerele cheie \u015fi primul loc \u00een structuri. Iaruzelski urma s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 pre\u015fedintele statului p\u00e2n\u0103 la alegerile preziden\u0163iale. La scrutinul din iunie, opozi\u0163ia a ob\u0163inut o victorie zdrobitoare, 99 de locuri din cele 100 din Senat. La 24 august, Polonia va deveni prima dintre fostele \u0163\u0103ri comuniste \u00een fruntea c\u0103reia a ajuns un guvern necomunist, condus de Tadeusz Mazowiecki, un colaborator al lui Lech Walesa. Din cei 24 mini\u015ftri, 13 sunt membri ai Solidarit\u0103\u0163ii. Era prima schimbare de acest fel \u00een estul Europei de la sf\u00e2r\u015fitul anilor `40.<\/p>\n\n\n\n
Papa Ioan Paul al II-lea \u015fi sup\u0103rarea lui Ceau\u015fescu<\/strong><\/p>\n\n\n\n Un rol important \u00een ecua\u0163ia pr\u0103bu\u015firii comunismului \u015fi instal\u0103rii democra\u0163iei \u00een Polonia l-a avut Papa Ioan Paul al II-lea. \u00censu\u015fi Nicolae Ceau\u015fescu l-a considerat pe fostul suveran pontif drept unul dintre responsabilii pentru mi\u015fc\u0103rile sociale de protest din Polonia, \u00een perioada 1978-1989. Conform lui Petre Opri\u015f, doctor \u00een istorie, Ceau\u015fescu a sus\u0163inut \u00een discu\u0163iile cu conduc\u0103torii unor partide comuniste \u015fi socialiste din Occident \u015fi din statele membre ale Organiza\u0163iei Tratatului de la Var\u015fovia c\u0103 liderii Partidului Muncitoresc Unit Polonez (PMUP) sunt vinova\u0163i deoarece au permis repre\u00adzen\u00adtan\u0163ilor bisericii catolice s\u0103-\u015fi men\u0163in\u0103 influen\u0163a deosebit\u0103 \u00een r\u00e2ndul cet\u0103\u0163enilor polonezi.<\/p>\n\n\n\n Dup\u0103 alegerea cardinalului polonez Karol Wojtyla ca Pap\u0103, sub numele de Ioan Paul al II-lea (16 octombrie 1978), Edward Gierek, liderul PMUP, a fost de acord cu revenirea acestuia \u00een \u0163ar\u0103, \u00eentr-un pelerinaj. Decizia a fost controversat\u0103 deoarece autorit\u0103\u0163ile de la Var\u015fovia \u015ftiau c\u0103 Suveranul Pontif generase probleme regimului comunist.<\/p>\n\n\n\n \u00cen primul s\u0103u pelerinaj \u00een Polonia (2-10 iunie 1979), Ioan Paul al II-lea a \u0163inut slujbe \u00een aer liber la M\u0103n\u0103stirea Czestochowa (de pe Muntele Sf\u00e2nt Jasna G\u00f3ra), la Biserica „Sf\u00e2nta Ana” din Cracovia, \u00een localit\u0103\u0163ile Nowy Tag (l\u00e2ng\u0103 grani\u0163a cu Cehoslovacia), Nowa Huta \u015fi, din nou, la Cracovia. Milioane de polonezi au participat la slujbele Papei, care a chemat la respectarea tradi\u0163iilor na\u0163ionale \u015fi a subliniat importan\u0163a libert\u0103\u0163ii \u015fi a drepturilor omului.<\/p>\n\n\n\n Dup\u0103 alegerile din Polonia, a urmat o incredibil\u0103 succesiune de evenimente, conform studiului \u201cAnul 1989 \u00een Europa Central\u0103 \u015fi de Est\u201d, de Eusebiu Narai. \u201cR\u00e2nd pe r\u00e2nd, guvernele comuniste au pierdut monopolul puterii \u00een Ungaria, Germania r\u0103s\u0103ritean\u0103, Bulgaria, Cehoslovacia \u015fi Rom\u00e2nia. \u00cen toate aceste \u0163\u0103ri, puterea a fost preluat\u0103 de guverne necomuniste. Majoritatea au evoluat \u00een direc\u0163ia unor autentice sisteme democratice pluripartite \u015fi a economiei de pia\u0163\u0103. Toate cele cinci sisteme comuniste s-au pr\u0103bu\u015fit \u00een perioada cuprins\u0103 \u00eentre \u00eenceputul lui noiembrie \u015fi sf\u00e2r\u015fitul lui decembrie 1989. \u00cen mod surprinz\u0103tor, aceste revolu\u0163ii au fost precedate de d\u0103r\u00e2marea Zidului Berlinului, la 9 noiembrie 1989. Gestul de a dansa pe zid, care cu c\u00e2teva luni \u00een urm\u0103 ar fi \u00eensemnat moarte sigur\u0103, s-a dovedit un simbol al transform\u0103rilor suferite de estul Europei, transformare care nu s-ar fi petrecut prea cur\u00e2nd dac\u0103 sovieticii nu ar fi decis s\u0103-\u015fi sl\u0103beasc\u0103 autoritatea asupra acestei zone\u201d, se arat\u0103 \u00een studiu.<\/p>\n\n\n\n Bush, \u00eenainte de aterizarea la Var\u015fovia: <\/strong>Nu vreau s\u0103-i pun be\u0163e \u00een roate lui Gorbaciov<\/strong><\/p>\n\n\n\n Dup\u0103 alegerile din iunie, la 10 iulie, pre\u015fedintele SUA de atunci, George Bush senior sose\u015fte la Var\u015fovia. Constantin Corneanu consemneaz\u0103 \u00een volumul s\u0103u, \u201eVictorie \u00eens\u00e2ngerat\u0103. Decembrie 1989\u201d, m\u0103rturii ale lui Bush \u00eenainte de aceast\u0103 vizit\u0103, dar \u015fi raport\u0103rile ambasadorului rom\u00e2n, Ion Te\u015fu.<\/p>\n\n\n\n \u201eIndiferent ce se va \u00eent\u00e2mpla \u00een aceast\u0103 c\u0103l\u0103torie, cu sigurant\u0103 nu va fi un turneu victorios \u00een urma c\u0103ruia s\u0103 m\u0103 bat cu pumnul \u00een piept… Nu vreau s\u0103 par agitator sau provocator. Nu vreau s\u0103 le complic via\u0163a lui Gorbaciov \u015fi celorlal\u0163i. Nu vreau s\u0103-i pun be\u0163e \u00een roate lui Gorbaciov”, va declara pre\u015fedintele Bush colaboratorilor s\u0103i apropia\u0163i \u00eenainte de aterizarea la Var\u015fovia.<\/p>\n\n\n\n Ambasadorul Rom\u00e2niei socialiste la Var\u015fovia, Ion Te\u015fu, comunica pe 13 iulie 1989, la ora 01.30, c\u0103 W. G\u00f3rnicki, purt\u0103torul de cuv\u00e2nt al Consiliului de Stat al Poloniei, i-a confirmat c\u0103 s-au desprins trei idei valoroase din discu\u0163iile cu delega\u0163ia american\u0103: 1. Indicii privind recunoa\u015fterea meritelor conducerii poloneze, inclusiv pentru W. Jaruzelski, pentru curajul \u015fi \u00eentelepciunea sa. 2. Asigur\u0103ri clare din partea americanilor c\u0103 SUA nu are inten\u0163ia s\u0103 stimuleze vreo mi\u015fcare de divizare at\u00e2t a Poloniei, c\u00e2t \u015fi \u00een t\u0103rile Europei Centrale. Americanii au venit aici ca prieteni loiali. 3. \u00cen al treilea r\u00e2nd este problema ajutorului economic pentru schimb\u0103rile care au loc \u00een Polonia”.<\/p>\n\n\n\n Referindu-se la sprijinul politico-diplomatic al administratiei Bush pentru generalul Jaruzelski, jurnalistul Victor Sebestyen consemna: \u201eOpozi\u0163ia era profund dezam\u0103git\u0103. Majoritatea intelectualilor din Solidaritatea erau, din instinct,proamericani, \u00eens\u0103 \u015fi-au ar\u0103tat dispretul fat\u0103 de cuvintele pe care le auzeau”.<\/p>\n\n\n\n De asemenea, fostul pre\u015fedinte al Rom\u00e2niei socialiste, Nicolae Ceau\u015fescu, era informat c\u0103 ,,Bush nu a repetat \u00een lu\u0103rile sale de cuv\u00e2nt cererea de retragere a trupelor sovietice din Polonia\u201d, iar ajutorul financiar promis, respectiv 115 milioane dolari din partea SUA, este modest \u015fi nu a r\u0103spuns nici a\u015ftept\u0103rilor conducerii Poloniei \u015fi nici celor ale \u00abSolidarit\u0103\u0163ii\u00bb\u201d.<\/p>\n\n\n\n Dup\u0103 plecarea lui Bush, pe 11 iulie, la Var\u015fovia, sose\u015fte secretarul general al PCUS, Mihail Gorbaciov. \u201c\u00cen timpul discu\u0163iilor cu Jaruzelski, Gorbaciov se arat\u0103 interesat de ideea legaliz\u0103rii Solidarit\u0103\u0163ii enun\u0163at\u0103 de pre\u015fedintele polonez \u015fi cere s\u0103 i se fac\u0103 un raport \u00een acest sens. Semne pozitive \u00een acest sens sunt manifestate \u015fi de c\u0103tre al\u0163i membri ai delega\u0163iei sovietice. N. \u015ei\u015flin, membru al Departamentului de Propagand\u0103 din Comitetul Central al PCUS, men\u0163iona c\u0103, din punctul de vedere sovietic, \u201epluralismul sindical nu este o erezie\u201d, scrie Constantin Corneanu.<\/p>\n\n\n\n De la Var\u015fovia la Budapesta<\/strong><\/p>\n\n\n\n De la Var\u015fovia, George Bush merge pentru dou\u0103 zile la Budapesta. Constantin Corneanu scrie c\u0103 \u201cPre\u015fedintele american i-a asigurat pe oficialii unguri c\u0103: 1) Statele Unite vor sprijini eforturile acestora de a primi ajutor economic \u015fi asistent\u0103 tehnic\u0103 din partea Occidentului; 2) vor crea, cu aprobarea Congresului SUA, un fond de 25 milioane dolari din care s\u0103 fie finan\u0163ate ac\u0163iunile de \u00eenviorare a economiei ungare, precum \u015fi \u00eencurajarea investi\u0163iilor americane \u00een Ungaria; 3) acordarea, cu caracter permanent, a clauzei na\u0163iunii celei mai favorizate, \u00eens\u0103 numai ca urmare a adopt\u0103rii de c\u0103tre Parlamentul RPU a legii privind dreptul la emigrare; 4) acordarea de preferin\u0163e tarifare generale care s\u0103 favorizeze un acces c\u00e2t mai liber al Ungariei pe piata Statelor Unite \u015fi 5) garantarea investi\u0163iilor americane \u00een Ungaria.<\/p>\n\n\n\n Totodat\u0103, pre\u015fedintele Bush a reamintit faptul c\u0103 se va crea un fond de 5 milioane dolari destinati dezvolt\u0103rii cooper\u0103rii Est-Vest \u00een domeniul ecologic \u015fi, totodat\u0103, crearea unui organism de resort cu sediul la Budapesta\u201d.<\/p>\n\n\n\n \u00cenaintea vizitei \u00een cele dou\u0103 \u0163\u0103ri, pre\u015fedintele american participase la 30 mai la reuniunea Consiliului NATO. \u00cen sala Rheingold de la Mainz, Bush \u0163inea un discurs \u00een care vorbe\u015fte despre o Europ\u0103 liber\u0103 \u015fi \u00eentreag\u0103” \u015fi cere organizarea de alegeri libere \u015fi pluralism politic \u00een Europa de Est, precum \u015fi \u201co Europ\u0103 mai putin militarizata”. Pre\u015fedintele SUA va declara: ,,Nu poate exista o cas\u0103 european\u0103 comun\u0103 at\u00e2ta timp c\u00e2t locuitorii ei nu sunt liberi s\u0103 se mi\u015fte dintr-o camer\u0103 \u00een alta”, Pre\u015fedintele Bush anun\u0163a Kremlinul c\u0103 SUA ,,se angajau s\u0103 tin\u0103 cont de \u00abinteresele legitime de securitate\u00bb ale Uniunii Sovietice, s\u0103 ridice restric\u0163iile existente la exporturile de tehnologie \u00een URSS \u015fi s\u0103 conlucreze mai str\u00e2ns \u00een planul protec\u0163iei mediului \u00eenconjur\u0103tor” in schimbul cre\u0103rii unui sistem politic pluripartid \u015fi al alegerilor libere \u00een zona de influen\u0163\u00e0 sovietic\u0103. Discursul pre\u015fedintelui american avea s\u0103 fie studiat, \u00een dimineata urm\u0103toare, de c\u0103tre Gheorghi H. \u015eahnazarov care va considera c\u0103 \u201ctoate conditiile lui Bush puteau fi \u00eendeplinite”.<\/p>\n\n\n\n Revolu\u0163ia pasnic\u0103 \u015fi tratativele Mesei Rotunde<\/strong><\/p>\n\n\n\n \u00cenainte de vizita lui Bush, democra\u0163ia \u00eencepuse s\u0103 se dezmor\u0163easc\u0103 \u00een Ungaria. Conform studiului \u201cAnul 1989 \u00een Europa Central\u0103 \u015fi de Est\u201d, realizat de Eusebiu Narai, \u00een perioada 13 iunie-18 septembrie 1989, au loc tratative \u00eentre comuni\u015ftii unguri, opozi\u0163ie \u015fi alte organisme civice \u00eentr-un forum comun numit Masa Rotund\u0103 Na\u0163ional\u0103, tratative referitoare la aplicarea celor 6 puncte ale ,,revolu\u0163iei pa\u015fnice\u201c. Cele 6 puncte se refereau la: construc\u0163ia \u015fi reorganizarea justi\u0163iei, rolul parlamentului, legiferarea partidelor politice, dezvoltarea economic\u0103, locul Ungariei pe e\u015fichierul interna\u0163ional.<\/p>\n\n\n\n A urmat, \u00een intervalul 23- 24 iunie, Plenara Comitetului Central al Partidului Socialist Muncitoresc Ungar, la care s-a decis convocarea Congresului al XIV-lea al partidului \u00eentre 6-10 octombrie. Tot acum K\u00e1d\u00e1r J\u00e1nos renun\u0163\u0103 la func\u0163ia de pre\u015fedinte de onoare al partidului, astfel c\u0103 se constituie un Directorat alc\u0103tuit din Gr\u00f3sz K\u00e1roly, N\u00e9meth Mikl\u00f3s \u015fi Pozsgay Imre, aflat sub conducerea lui Nyers Rezs\u00f6 (p\u00e2n\u0103 la 6 octombrie 1989).<\/p>\n\n\n\n \u00cen perioada 11-13 septembrie 1989 guvernul ungar a emis un decret prin care se deschide grani\u0163a cu Austria pentru est-germanii care doresc s\u0103 se refugieze \u00een Germania Federal\u0103. \u00cen prim\u0103var\u0103, pe 2 mai, Ungaria \u00eencepuse d\u0103r\u00e2marea gardului de frontier\u0103 de 240 de km la grani\u0163a cu Austria, ceea ce a destabilizat Germania de Est \u015fi Cehoslovacia, mii de cet\u0103\u0163eni travers\u00e2nd ilegal grani\u0163a austro-ungar\u0103 spre Occident.<\/p>\n\n\n\n De asemenea, \u00een august, l\u00e2ng\u0103 Sopron, Ungaria, are loc deschiderea simbolic\u0103 a grani\u0163ei \u00een Sankt Margarethen\/Sopronk\u0151hida, timp de trei ore, pentru \u201ePicnicul Pan-european\u201c. Peste 600 de cet\u0103\u0163eni din Germania de Est profit\u0103 de ocazie pentru a trece grani\u0163a, iar gr\u0103nicerii maghiari nu intervin.<\/p>\n\n\n\n La Congresul al XIV-lea al Partidului Socialist Muncitoresc Ungar, desf\u0103\u015furat \u00een perioada 6-10 octombrie 1989, se voteaz\u0103 disolu\u0163ia acestui partid \u015fi formarea Partidului Socialist Ungar, condus de Nyers Rezs\u00f6, se mai arat\u0103 \u00een studiul lui Eusebiu Narai. \u201c\u00cen perioada 17-20 octombrie, parlamentul maghiar aprob\u0103 setul de legi ,,cardinale\u201c pentru destinul democratic al Ungariei, care se refereau la noua constitu\u0163ie, la republica parlamentar\u0103, la separarea puterilor \u00een stat, la instituirea suveranit\u0103\u0163ii poporului, la drepturile civile \u015fi la sistemul multipartit, precum \u015fi la alegeri libere. \u00cen data de 26 noiembrie se organizeaz\u0103 un referendum \u00een problema ,,celor 4 DA\u201c: alegerea \u015fefului statului sau desemnarea acestuia de c\u0103tre parlament, desfiin\u0163area g\u0103rzilor muncitore\u015fti, cedarea sediilor partidului comunist \u015fi evaluarea averii partidului. Victoria for\u0163elor democratice va duce la fixarea alegerilor pentru prim\u0103vara urm\u0103toare\u201d, se mai arat\u0103 \u00een studiu.<\/p>\n\n\n\n Presiuni<\/strong> \u00een blocul comunist<\/strong><\/p>\n\n\n\n Schimb\u0103rilor din Polonia \u015fi Ungaria, le urmeaz\u0103 cele din octombrie \u015fi noiembrie 1989 R.D.German\u0103 \u015fi Cehoslovacia, unde o parte a popula\u0163iei, constituit\u0103 \u00eentrun nucleu contestatar, face presiuni asupra comuni\u015ftilor s\u0103 abandoneze total puterea. Spiritul contestatar tinde s\u0103 cuprind\u0103 \u00eenregul bloc comunist. Astfel, \u00een iulie, \u00een Kuzbass (Rusia) 100.000 de mineri intr\u0103 \u00een grev\u0103; 1.500.000 de persoane formeaz\u0103 un lan\u0163 uman de 560 km de-a lungul \u0163\u0103rilor baltice; 2.000 de manifestan\u0163i \u00een pia\u0163a Wenceslas din Praga, la 21 august; 100.000 de catolici din Ucraina occidental\u0103 manifest\u0103 la Lvov; la Leipzig, la 25 septembrie, 8.000 de persoane denun\u0163\u0103 refuzul de autorizare a mi\u015fc\u0103rii Noul Forum \u015fi solicit\u0103 reforme.<\/p>\n\n\n\n \u201eTotul se petrece ca \u015fi cum, la vederea schimb\u0103rilor extraordinare survenite \u00een Polonia \u015fi Ungaria, popula\u0163iile \u015fi-au \u00eensu\u015fit sfatul dat de Ioan Paul al II-lea cu ocazia \u00eensc\u0103un\u0103rii sale: ,,Nu v\u0103 fie fric\u0103\u201d, noteaz\u0103 Eusebiu Narai \u00een studiul \u201cAnul 1989 \u00een Europa Central\u0103 \u015fi de Est\u201d.<\/p>\n\n\n\n