{"id":8012,"date":"2019-09-11T18:28:59","date_gmt":"2019-09-11T18:28:59","guid":{"rendered":"https:\/\/noi3.org\/site\/?p=8012"},"modified":"2019-09-11T18:29:02","modified_gmt":"2019-09-11T18:29:02","slug":"1989-vantul-schimbarii-in-europa-de-est-drumul-ocolit-al-revolutiei-catre-timisoara-partea-a-ii-a","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/site.noi3.org\/?p=8012","title":{"rendered":"1989. V\u00e2ntul schimb\u0103rii \u00een Europa de Est. Drumul ocolit al Revolu\u0163iei c\u0103tre Timi\u015foara (Partea a II-a)"},"content":{"rendered":"\n

<\/p>\n\n\n\n

\"1989.<\/figure>\n\n\n\n

1989 este consemnat ca anul schimb\u0103rii \u00een Europa de Est, un an dramatic cu superlative pe m\u0103sur\u0103: cea mai lini\u015ftit\u0103 revolu\u0163ie \u00een Ungaria \u015fi cea mai s\u00e2ngeroas<\/em>\u0103 \u00een Rom\u00e2nia. A fost anul unor proteste de amploare, al deschiderii grani\u0163elor c\u0103tre Occident, al c\u0103derii Zidului Berlinului, al primelor alegeri libere.<\/em><\/p>\n\n\n\n

Manifesta\u0163ii masive \u00een Germania de Est: Gorby, ajut\u0103-ne!<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Tot mai mul\u0163i est-germani urmeaz\u0103 \u00eendemnurile grupurilor contestatare, consolidate prin crearea Noului Forum (12 septembrie) \u015fi a \u00cennoirii Democratice (1 octombrie). Reforme interne profunde \u015fi posibilitatea deplas\u0103rii \u00een afara frontierelor \u0163\u0103rii, sunt principalele revendic\u0103ri ale miilor de persoane care defileaz\u0103 cu regularitate \u015fi din ce \u00een ce mai masiv pe str\u0103zile marilor ora\u015fe \u00een luna octombrie: la Leipzig (la   2 octombrie), 15.000-20.000 de oameni care scandeaz\u0103: ,,Democra\u0163ie azi sau niciodat\u0103!\u201d; la Dresden (4 octombrie); \u00een Berlinul de Est (7 octombrie), cu ocazia ceremoniilor celei de-a 40-a anivers\u0103ri a R.D.G.; din nou la Leipzig (9 octombrie, 50.000-70.000 de manifestan\u0163i). Pe  16 octombrie, marile ora\u015fe sunt str\u0103b\u0103tute de cortegii enorme de manifestan\u0163i (120.000 la Leipzig; 25.000 la Dresden; 10.000 la Magdeburg\u2026).<\/p>\n\n\n\n

\u00cen paralel, are loc un exod masiv. Trec\u00e2nd prin Ungaria sau refugiindu-se \u00een ambasadele R.F.G. din Var\u015fovia \u015fi mai ales din Praga, mii de germani \u00eencearc\u0103 s\u0103 ajung\u0103 \u00een Germania de Vest. Aflat \u00een vizit\u0103 \u00een RDG,  pe 6 \u015fi 7 octombrie, Mihail r\u0103spunde ultimatumurilor populare (,,Gorby, ajut\u0103-ne!\u201d), \u00eencuraj\u00e2nd partizanii reformei.<\/p>\n\n\n\n

\u201cAmeliorarea reglement\u0103rii trecerilor \u00eentre cele dou\u0103 Germanii, c\u00e2t \u015fi o cre\u015ftere a nivelului  de trai al popula\u0163iei s-ar fi \u00eenscris perfect \u00een politica de intensificare a rela\u0163iilor Est – Vest, \u00een special R.F.G. – U.R.S.S., \u00een care se implic\u0103 activ Mihail Gorbaciov \u015fi cancelarul vest-german Helmuth Kohl. Principalul conduc\u0103tor \u00een func\u0163ie Erich Honecker este \u00een dezacord complet cu  ameliorarea reglement\u0103rii trecerilor \u00eentre cele dou\u0103 Germanii, c\u00e2t \u015fi o cre\u015ftere a nivelului  de trai al popula\u0163iei, ca de altfel \u015fi cu principiile perestroik\u0103i, lansate de Gorbaciov. Este suficient ca Gorbaciov s\u0103-\u015fi exprime rezerva pentru ca, la 18 octombrie, Biroul Politic s\u0103 se desolidarizeze de secretarul general \u015fi s\u0103-l \u00eenlocuiasc\u0103 cu Egon Krenz.<\/p>\n\n\n\n

Dar conflictul se amplific\u0103 foarte repede. \u00cen cur\u00e2nd, sute de mii de est-germanii cer schimb\u0103ri rapide (500.000 \u00een Berlinul de Est, la 4 noiembrie; 300.000 pe 6 noiembrie la Leipzig). \u00cen urma demisiei \u00een bloc, Biroul Politic este profund re\u00eennoit, \u00een timp ce reformatorul Hans Modrow devine \u015feful guvernului. La 9 noiembrie,  Partidul Comunist est-german decide spargerea Zidului Berlinului, renun\u0163area la rolul conduc\u0103tor \u015fi acceptarea alegerilor libere.<\/p>\n\n\n\n

Revolu\u0163ia de catifea de la Praga<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Aceste evenimente, la care cehoslovacii au fost spectatori \u015fi chiar martori – prin intermediul refugia\u0163ilor est-germani care se precipitau spre Vest -, au jucat un rol determinant \u00een ultimul act al ,,Revolu\u0163iei de catifea\u201d, remarc\u0103 Eusebiu Narai \u00een studiul \u201eAnul 1989 \u00een Europa Central\u0103 \u015fi de Est\u201d.<\/p>\n\n\n\n

Conducerea Partidului Comunist cehoslovac a sim\u0163it pericolul \u00eenc\u0103 de la anun\u0163area c\u0103derii lui Honecker. Cu at\u00e2t mai mult cu c\u00e2t Gorbaciov, la 7 noiembrie, adusese la cuno\u015ftin\u0163a ambasadorului Cehoslovaciei dorin\u0163a sa privind o schimbare la Praga. La 17 noiembrie, 30-50.000 de studen\u0163i au decis comemorarea la Praga a manifesta\u0163iei din 1939 \u00eempotriva ocupan\u0163ilor. Incredibila brutalitate cu care au fost dispersa\u0163i de for\u0163ele de poli\u0163ie \u015fi zvonul mor\u0163ii unui t\u00e2n\u0103r manifestant au provocat – dup\u0103 cum doreau, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, cei care au r\u0103sp\u00e2ndit vestea – indignarea \u00eentregii popula\u0163ii. A doua zi, 200.000 de praghezi erau \u00een strad\u0103; universit\u0103\u0163i \u015fi teatre erau \u00een grev\u0103. Peste \u00eenc\u0103 o zi, la 19 noiembrie, V\u00e1clav Havel a regrupat dou\u0103sprezece mi\u015fc\u0103ri independente sub numele de Forumul civic \u015fi a propus autorit\u0103\u0163ilor o mas\u0103 rotund\u0103 privind ,,situa\u0163ia critic\u0103 a \u0163\u0103rii\u201d.<\/p>\n\n\n\n

\u00cencep\u00e2nd cu 24 noiembrie \u2013 zi \u00een care Biroul politic al P.C. a demisionat \u00een bloc \u015fi c\u00e2nd, \u00een timpul unei imense manifesta\u0163ii, V\u00e1clav Havel \u015fi Alexander Dub\u010dek au ap\u0103rut \u00eempreun\u0103 -, Forumul civic a preluat ini\u0163iativa. Av\u00e2nd ca arm\u0103 principal\u0103 amenin\u0163area cu greva general\u0103 (efectiv\u0103 pe 27 noiembrie), el l-a influen\u0163at \u00een mod decisiv pe premierul  Ladislav Adamec . Se formeaz\u0103 un nou guvern cu majoritate necomunist\u0103, iar la 29 decembrie V\u00e1clav Havel \u00eel \u00eenlocuie\u015fte pe Gust\u00e1v Hus\u00e1k la pre\u015fedin\u0163ia Republicii.<\/p>\n\n\n\n

Bulgaria. Jivkov, victima propriilor gre\u015feli<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Destituirea lui Teodor Jivkov \u2013 aflat \u00een fruntea Partidului Comunist bulgar din 1954 – se explic\u0103 prin \u00eembinarea unor factori deja bine identifica\u0163i, se arat\u0103 \u00een studiul \u201cAnul 1989 \u00een Europa Central\u0103 \u015fi de Est\u201d.<\/p>\n\n\n\n

\u201eJivkov a fost \u00een primul r\u00e2nd victima gre\u015felilor propriei sale politici. \u00cemprumuturile masive pe care le solicitase \u015fi care duseser\u0103 la o datorie extern\u0103 de 10 miliarde de dolari nu au \u00eempiedicat sc\u0103derea foarte semnificativ\u0103 a nivelului de trai. Pe de alt\u0103 parte, intensificarea campaniei sale de ,,bulgarizare\u201d din vara anului 1989 (n.r. a minorit\u0103\u0163ii turce) a fost condamnat\u0103 \u00een Occident, care a denun\u0163at o \u00eenc\u0103lcare marcant\u0103 a Drepturilor omului. \u00cen aceast\u0103 pas\u0103 delicat\u0103, Jivkov nu a g\u0103sit sprijin nici la Moscova – unde Mihail Gorbaciov nu-i acorda \u00eencredere -, nici \u00een r\u00e2ndul popula\u0163iei sensibile la schimb\u0103rile \u00een curs \u00een U.R.S.S. \u015fi \u00een Europa; \u015fi nici \u00een s\u00e2nul Partidului, unde se preg\u0103tea un complot \u00eempotriva  lui, cel pu\u0163in din prim\u0103vara lui 1989. Acesta era condus de Pet\u0103r Mladenov, ministrul afacerilor externe, Andrei Lukanov, vice-prim-ministru \u015fi D. Djurov, ministrul ap\u0103r\u0103rii. A\u015ftept\u00e2nd \u00een zadar un semn din partea lui Mihail Gorbaciov, conjura\u0163ii au trecut la ac\u0163iune pe 23 octombrie, c\u00e2nd P. Mladenov adreseaz\u0103 Comitetului central o scrisoare virulent\u0103 \u00eempotriva lui Jivkov. Secretarul general \u00eencearc\u0103 s\u0103 pareze, dar, definitiv convins c\u0103 este ,,p\u0103r\u0103sit\u201d de Mihail Gorbaciov – care refuz\u0103 s\u0103-l primeasc\u0103, la Moscova, la \u00eenceputul lui noiembrie -, este nevoit s\u0103 accepte, la 10 noiembrie, \u00eenlocuirea sa \u00een fruntea Partidului \u015fi Statului cu Pet\u0103r Mladenov, care se orienteaz\u0103 imediat spre o politic\u0103 de ,,restructurare\u201d de tip gorbaciovist, deci f\u0103r\u0103 repunerea \u00een discu\u0163ie a socialismului. Intervine atunci o societate civil\u0103 pe care o m\u00e2n\u0103 de intelectuali \u00eencerca – de c\u00e2teva luni – s\u0103 o trezeasc\u0103 prin diferite ac\u0163iuni (formarea unui club pro-glasnost \u015fi perestroika, mitinguri ecologiste\u2026). Servind frecvent drept catalizatori, studen\u0163ii organizeaz\u0103 – \u00eencep\u00e2nd din   18 noiembrie – o serie de manifest\u0103ri sus\u0163inute de aproape 100.000 de  persoane, la Sofia, la 10 decembrie, pentru solicitarea aprofund\u0103rii reformelor. \u0162in\u00e2nd cont de unele dintre aceste dorin\u0163e, Partidul propune renun\u0163area la rolul s\u0103u de conduc\u0103tor, adoptarea multipartitismului \u015fi o economie de pia\u0163\u0103\u201d, se mai arat\u0103 \u00een studiul citat.<\/p>\n\n\n\n

Rom\u00e2nia \u015fi \u00eent\u00e2lnirea de la Malta. Cum s-a ales locul \u00eent\u00e2lnirii Bush-Gorbaciov<\/strong><\/p>\n\n\n\n

\u00cen zilele Revolu\u0163iei din Decembrie 89 \u015fi dup\u0103 aceea s-a speculat mult pe rolul \u00eent\u00e2lnirii de la Malta, \u00een c\u0103derea comunismului din Rom\u00e2nia. Chiar \u015fi oamenii simpli vorbeau pe la cozile care ap\u0103ruser\u0103 odat\u0103 cu aprovizionarea magazinelor c\u0103 Bush \u015fi Gorbaciov ne-au sc\u0103pat de Ceau\u015fescu dup\u0103 ce au f\u0103cut planul la Malta. A\u015fa s\u0103 fi fost oare? Stenogramele \u00eent\u00e2lnirii dintre George Bush \u015fi Mihail Gorbaciov, din 2-3 decembrie 1989, arat\u0103 c\u0103 numele Rom\u00e2niei nici nu a fost pomenit la acel summit \u015fi c\u0103 schimb\u0103rile din \u0163ara noastr\u0103 se \u00eenscriau \u00een curentul reformator ce cuprinsese Europa Central\u0103 \u015fi de Est.<\/p>\n\n\n\n

De remarcat c\u0103 taton\u0103rile unei \u00eent\u00e2lniri la nivel \u00eenalt ruso-americane \u00eencepuser\u0103 \u00eenc\u0103 din ianuarie 1989, iar dup\u0103 ce a fost convenit\u0103 de ambele p\u0103r\u0163i, discu\u0163iile s-au axat pe locul unde urma s\u0103 se desf\u0103\u015foare.<\/p>\n\n\n\n

Conform dr. Constantin Corneanu, Malta nu a fost prima op\u0163iune pentru desf\u0103\u015furarea summit-ului. \u201eP<\/strong>re\u015fedintele Bush dorea s\u0103-l invite pe Gorbaciov la Camp David sau la Kenennbunkport. Era luat\u0103 \u00een calcul \u015fi varianta unui loc \u00eendep\u0103rtat din Alaska, astfel \u00eenc\u00e2t \u00eent\u00e2lnirea putea avea loc la jum\u0103tatea drumului dintre Moscova \u015fi Washington. \u00cens\u0103, sovieticii doreau ca prima \u00eent\u00e2lnire Bush-Gorbaciov s\u0103 se desf\u0103\u015foare pe teren neutru. Sicilia a fost refuzat\u0103 de c\u0103tre sovietici. La sugestia lui William Bush, pre\u015fedintele Bush a acceptat Malta ca loc de \u00eent\u00e2lnire. Moscova a fost de acord cu Malta \u015fi a propus ca \u00eent\u00e2lnirea s\u0103 aib\u0103 loc la bordul unor nave militare sovietice \u015fi americane, \u00een golful Marsaxlokk. Mass-media interna\u0163ional\u0103 \u015fi opinia public\u0103 au aflat \u00een diminea\u0163a zilei de 31 octombrie 1989, din paginile lui <\/strong>Washington Post, <\/strong><\/em>c\u0103 \u00eent\u00e2lnirea se va desf\u0103\u015fura la Malta.<\/strong> \u201eCam proast\u0103 alegere, mai ales dac\u0103 se vor \u00eent\u00e2lni la bordul unei nave. Vremea e groaznic\u0103 \u00een aceast\u0103 perioad\u0103 a anului\u201d<\/em>, avea s\u0103 declare o secretar\u0103 din staff<\/em>-ul Consiliului Na\u0163ional de Securitate al SUA care \u00ee\u015fi petrecuse doi ani la ambasada american\u0103 din Malta\u201d, afirm\u0103 Constantin Corneanu \u00een lucrarea \u201cSummit-ul sovieto-american de la Malta (2-3 decembrie 1989). Stenograma unei \u00eent\u00e2lniri\u201d.<\/strong><\/p>\n\n\n\n

A\u015fadar, \u00eent\u00e2lnirea a avut loc la Malta, pe cruci\u015f\u0103torul sovietic \u201eMaxim Gorki\u201c, ancorat  \u00een Golful Marsaxlokk. Summit-ul i-a dat frisoane lui Nicolae Ceau\u015fescu, aceasta tem\u00e2ndu-se c\u0103 \u00eei va aduce sf\u00e2r\u015fitul. Iat\u0103 ce scria fostul \u015fef al Securit\u0103\u0163ii, Iulian Vlad, \u00eentr-o not\u0103 dintr-un <\/strong>Raport olograf, adre\u00adsat lui Ni\u00adcolae Ceau\u015fescu, privind pro\u00adblemele ce urmau a fi abordate, \u00een cadrul \u00eent\u00e2lnirii de la Malta, \u00eentre Mihail Gor\u00adbaciov \u015fi George Bush.<\/p>\n\n\n\n

\u201eNot\u0103:  Din datele de care dispunem re\u00adzul\u00adt\u0103 c\u0103 la \u00eent\u00e2lnirea dintre Bush \u015fi Gor\u00ad\u00adbaciov ar urma s\u0103 se discute \u015fi pro\u00ad\u00adblema exercit\u0103rii de noi presiuni coor\u00addonate asupra acelor \u0163\u0103ri socia\u00adlis\u00adte care nu au trecut la aplicarea de „re\u00adforme reale”, fiind avute \u00een vedere \u00een\u00addeo\u00adsebi RP Chinez\u0103, Cuba \u015fi Rom\u00e2nia. Cu privire la \u0163ara noastr\u0103, Bush va releva c\u0103 statele membre ale NATO vor continua aplicarea de restric\u0163ii \u00een rela\u0163iile lor cu Rom\u00e2nia \u015fi va solicita ca \u015fi URSS s\u0103 procedeze \u00een mod similar, mai ales prin reducerea livr\u0103rilor sovietice de \u0163i\u0163ei, gaz metan \u015fi minereu de fier\u201d, se arat\u0103 \u00een raportul  Nr. 0075\/989 Strict Secret, datat 1 decembrie 1989.<\/p>\n\n\n\n

Dr. Constantin Corneanu arat\u0103 \u00eens\u0103 c\u0103 o radiografie a stenogramelor de la acest summit, a memoriilor par\u00adti\u00adci\u00adpan\u0163ilor la acele evenimente, precum \u015fi alte numeroase iz\u00advoare documentare, relev\u0103 faptul<\/strong> c\u0103 Rom\u00e2nia socialist\u0103 nu a existat ca subiect \u00een sine pe agenda diplomatic\u0103 a Marilor Puteri \u00een acel sf\u00e2r\u015fit de an 1989. Prezentul \u015fi vii\u00adtorul ei se integra \u00een contextul mai larg al transform\u0103rilor din Europa R\u0103s\u0103\u00adri\u00adtean\u0103 \u00een care predomina strig\u0103tul tineretului comunist est-german: <\/strong>\u201eGorbi, ajut\u0103-ne! Gorbi, ajut\u0103-ne!\u201d<\/em>. Malta a fost locul \u00een care numele Rom\u00e2niei nu s-a rostit deloc, cu at\u00e2t mai pu\u0163in nu s-a discutat o solu\u0163ie politico-militar\u0103 sau economic\u0103 privind pre\u00adzentul \u015fi viitorul ei.<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Pe de alt\u0103 parte, <\/strong>discu\u0163iile \u00eentre patru ochi dintre cei doi lideri nu au fost date publicit\u0103\u0163ii, iar \u00eentr-un interviu dat de George Bush, \u00eenaintea \u00eent\u00e2lniri de la Malta, liderul de la Casa Alb\u0103 vorbea despre Rom\u00e2nia, a\u015fa cum reiese din fragmentul publicat de revista Historia.<\/p>\n\n\n\n

\u201eA\u015f dori s\u0103 v\u0103d unele ac\u0163iuni \u015fi \u00een aceast\u0103 \u0163ar\u0103. Nu \u015ftiu c\u00e2nd se va \u00eent\u00e2mpla acest lucru. Am trimis \u00een Rom\u00e2nia un nou ambasador, Alan Green, care \u00eemi este prieten. L-am trimis \u00een Rom\u00e2nia tocmai pentru c\u0103 este un om ferm \u015fi intransigent, ce cunoa\u015fte bine p\u0103rerile mele despre democra\u0163ie \u015fi libertate. Cred c\u0103 Alan Green a plecat la 29.11.1989 spre Rom\u00e2nia \u015fi el va prezenta punctul nostru de vedere, al meu personal, pre\u015fedintelui Nicolae Ceau\u015fescu. \u00cen orice caz, vom \u00eencerca, dar va fi foarte greu\u201d, afirma George Bush.<\/p>\n\n\n\n

Articolul original<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

1989 este consemnat ca anul schimb\u0103rii \u00een Europa de Est, un an dramatic cu superlative pe m\u0103sur\u0103: cea mai lini\u015ftit\u0103 revolu\u0163ie \u00een Ungaria \u015fi cea mai s\u00e2ngeroas\u0103 \u00een Rom\u00e2nia. A fost anul unor proteste de amploare, al deschiderii grani\u0163elor c\u0103tre Occident, al c\u0103derii Zidului Berlinului, al primelor alegeri libere.<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":8013,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[32],"tags":[],"class_list":["post-8012","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-istorie"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/8012","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=8012"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/8012\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":8014,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/8012\/revisions\/8014"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/8013"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=8012"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=8012"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=8012"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}