![\"\"](\"https:\/\/noi3.org\/site\/wp-content\/uploads\/2019\/11\/desc\u0103rcare-2.jpeg\")
<\/figure>\n\n\n\nCe \u00eenseamn\u0103 prediabet \u015fi care sunt semnele care ne anun\u0163\u0103 c\u0103 suntem predispu\u015fi la aceast\u0103 afec\u0163iune? <\/strong><\/p>\n\n\n\n Dr. Doru Negru: Prediabetul este o \u201eentitate\u201c, hai s\u0103-i spunem a\u015fa, care ne anun\u0163\u0103 c\u0103 individul s-ar putea s\u0103 fac\u0103 un pic de diabet. Uneori i se spune \u015fi diabezitate, ca s\u0103 invent\u0103m termeni noi. Este cam acela\u015fi lucru. Ce \u00eenseamn\u0103? \u00censeamn\u0103 c\u0103 omul are \u201eceva bube\u201c pe dosar. Adic\u0103, pe undeva, prin antecedentele lui, printre rudele de s\u00e2nge sunt persoane care au diabet, diabetul agreg\u00e2ndu-se, adeseori, familial. Asta \u00eenseamn\u0103 c\u0103 acea persoan\u0103 este mai durdulie, are burtic\u0103. Asta \u00eenseamn\u0103 c\u0103 are \u015fi o tensiune un pic la limit\u0103, are, probabil \u015fi posibil, \u015fi gr\u0103simile un pic crescute \u00een s\u00e2nge \u2013 gr\u0103simi \u00eensemn\u00e2nd colesterol \u015fi, mai ales, trigliceride. \u00cen ultim\u0103 instan\u0163\u0103, prediabetul acesta, s\u0103-i zicem, \u00eenseamn\u0103 intoxica\u0163ie cronic\u0103 voluntar\u0103 cu m\u00e2ncare la un sedentar. \u015ei ca s\u0103 fim cinsti\u0163i, aceasta este boala noastr\u0103, a tuturor. \u00cen regnul animal din care facem parte, sa\u0163ietatea este o excep\u0163ie, iar foamea este normal\u0103. Noi, de c\u00e2nd ne-am n\u0103scut, tr\u0103im \u00een anormalitate. Habar n-avem ce este aceea foame. <\/p>\n\n\n\n Cel mai mare p\u0103cat al nostru este c\u0103 m\u00e2nc\u0103m mult? <\/strong><\/p>\n\n\n\n Nu, de\u015fi m\u00e2nc\u0103m mult, c\u0103 a\u015fa ne-a \u00eenv\u0103\u0163at mama: \u201epap\u0103 tot ca s\u0103 te faci mare\u201c. P\u0103catul nostru cel mare este c\u0103 nu alerg\u0103m destul. \u00cen condi\u0163iile \u00een care, pentru animalul numit om, a\u015fa cum a hot\u0103r\u00e2t mama-natur\u0103 sau bunul Dumnezeu c\u00e2nd ne-a f\u0103cut v\u00e2n\u0103tori-culeg\u0103tori, efortul fizic normal nu-l fac dec\u00e2t sportivii de performan\u0163\u0103 care alearg\u0103 40 de kilometri pe zi. \u015ei lumea spune: \u201eDar eu nu pot s\u0103 alerg 40 de kilometri\u201c, \u201eN-am timp, n-am vreme, m\u0103 doare spatele, m\u0103 dor genunchii\u201c. \u015ei atunci \u00eentrebarea e: dac\u0103 nu alerg\u0103m at\u00e2t, de ce m\u00e2nc\u0103m? Cine ne sile\u015fte? Societatea os\u00e2nde\u015fte b\u0103utura, drogurile, dar nu m\u00e2ncarea. Pentru c\u0103, f\u0103r\u0103 b\u0103utur\u0103, f\u0103r\u0103 droguri, f\u0103r\u0103 \u0163ig\u0103ri se poate tr\u0103i. F\u0103r\u0103 m\u00e2ncare, nu. \u015ei atunci \u00eentrebarea vine: bine, \u015fi c\u00e2t s\u0103 m\u0103n\u00e2nc? P\u0103i, c\u00e2t alergi sau mai pu\u0163in dec\u00e2t alergi. Pentru c\u0103 ne-am \u00eengr\u0103\u015fat cu to\u0163ii. Pentru c\u0103, \u00een bilan\u0163ul contabil \u00eentre c\u00e2t m\u00e2nc\u0103m \u015fi c\u00e2t alerg\u0103m, predomin\u0103 c\u00e2t m\u00e2nc\u0103m. <\/p>\n\n\n\n Cea mai p\u0103guboas\u0103 m\u0103sur\u0103: cura de sl\u0103bire <\/em><\/strong><\/p>\n\n\n\n Cei care stau toat\u0103 ziua la birou \u015fi fac mai pu\u0163in efort c\u00e2t trebuie s\u0103 m\u0103n\u00e2nce? <\/strong><\/p>\n\n\n\n Aici e greu. Pentru c\u0103 de alergat va trebui s\u0103 alerg\u0103m. \u00cen condi\u0163iile \u00een care toat\u0103 ziua st\u0103m \u00een fund pe scaun, trebuie s\u0103 g\u0103sim m\u0103car o jum\u0103tate de or\u0103 \u00een care s\u0103 facem mi\u015fcare. Pentru c\u0103, altfel, organismul nostru pierde mu\u015fchi Acesta se atrofiaz\u0103. Gr\u0103simea nu dispare. Prin nem\u00e2ncare, organismul nostru declan\u015feaz\u0103 o mul\u0163ime de mecanisme de economisire a energiei \u2013 de milioane de ani s-au dezvoltat 42 de mecanisme de economisit energia, dar nu avem dec\u00e2t un singur mecanism de a o risipi: efortul fizic. Pe care nu-l facem. \u015ei c\u00e2nd vedem c\u0103 ne-am \u00eengr\u0103\u015fat, facem cel mai p\u0103gubos lucru cu putin\u0163\u0103: tragem o cur\u0103 de sl\u0103bire. Ce \u00eenseamn\u0103 asta? M\u0103n\u00e2nc mai rar \u015fi mai pu\u0163in. P\u0103i, organismul nostru \u015ftie s\u0103 fac\u0103 fa\u0163\u0103 la asta. Noi nu \u015ftim. \u00cen momentul \u00een care m\u00e2nc\u0103m mai rar sau mai pu\u0163in, organismul bag\u0103 de seam\u0103 c\u0103 nu prime\u015fte \u015fi declan\u015feaz\u0103 mecanismele de economisire. Face aceea\u015fi treab\u0103, cu mai pu\u0163in consum de energie. C\u00e2nd m\u00e2nc\u0103m, el nu-\u015fi cre\u015fte tura\u0163ia motorului. Merge cu tura\u0163ie redus\u0103 \u015fi tot ce este \u00een plus depoziteaz\u0103. M\u00e2nc\u0103m \u015fi mai rar \u015fi mai pu\u0163in? Organismul mai d\u0103 un pas \u00eenapoi. C\u00e2nd m\u00e2nc\u0103m, tot ce-i \u00een plus depoziteaz\u0103. G\u00e2ndi\u0163i-v\u0103 c\u0103 are 42 de pa\u015fi de f\u0103cut \u00eenapoi. <\/p>\n\n\n\n De ce zice\u0163i c\u0103 e p\u0103guboas\u0103 dieta? <\/strong><\/p>\n\n\n\n Pentru c\u0103, dac\u0103 nu m\u0103n\u00e2nci deloc, organismul nu va apela niciodat\u0103 la gr\u0103sime. El va distruge mu\u015fchiul. \u015ei p\u0103streaz\u0103 gr\u0103simea, pentru c\u0103 el a\u015fa \u015ftie. Au supravie\u0163uit numai cei care au \u015ftiut s\u0103 p\u0103streze masa gras\u0103. C\u00e2nd m\u00e2nc\u0103m, el nu reface masa muscular\u0103: pune gr\u0103sime. Asta este baza fenomenului yo-yo \u2013 c\u00e2nd pierdem un kilogram \u015fi c\u00e2\u015ftig\u0103m dou\u0103. Pierdem un kilogram de mu\u015fchi \u015fi c\u00e2\u015ftig\u0103m dou\u0103 de gr\u0103sime. Iar \u0163esutul gras este cel mai mare m\u00e2nc\u0103tor de insulin\u0103. Insulina este hormonul care face s\u0103 coboare zah\u0103rul din s\u00e2nge. Prin lipsa ei absolut\u0103 sau relativ\u0103 determin\u0103 apari\u0163ia diabetului. \u015ei atunci, dac\u0103 \u0163esutul gras este mare, consumul de insulin\u0103 este \u015fi el mare. Produc\u0163ia de insulin\u0103 va fi excesiv\u0103 \u015fi \u201efabrica de insulin\u0103\u201c, dac\u0103 nu e cea mai bun\u0103 cu putin\u0163\u0103 \u2013 apropo de ce spuneam mai devreme cu \u201ebubele pe dosar\u201c \u2013 \u015fi dac\u0103 este suprasolicitat\u0103, nu mai face fa\u0163\u0103. Insulina nu mai este suficient\u0103 \u015fi \u00eencepe s\u0103 creasc\u0103 glicemia. Cam aici e povestea cu prediabetul. <\/p>\n\n\n\n Glicemia maxim\u0103 admis\u0103 ca normal\u0103 <\/em><\/strong><\/p>\n\n\n\n Unde este grani\u0163a \u00eentre prediabet \u015fi diabet? <\/strong><\/p>\n\n\n\n Sunt chestiuni strict statistice. \u00cen urm\u0103 cu mai bine de 20 de ani, savan\u0163ii americani \u015fi celebrii cercet\u0103tori britanici au b\u0103gat de seam\u0103, studiind celula beta secretorie a pancreasului c\u0103, \u00een momentul \u00een care e supus\u0103 la diferite concentra\u0163ii de glucoz\u0103, c\u00e2nd glucoza ajungea la 99 de miligrame la sut\u0103, aceast\u0103 celul\u0103 beta secretorie intra \u00een agita\u0163ie \u015fi \u00eencepea s\u0103 produc\u0103 din bel\u015fug. \u015ei atunci, oamenii au avut dovada clar\u0103, \u015ftiin\u0163ific\u0103, prin m\u0103surarea glicemiei la un milion de oameni, c\u0103 glicemia maxim\u0103 admis\u0103 ca normal\u0103 ar trebui s\u0103 fie 100 de milligrame la sut\u0103, nu 120, cum se credea. C\u00e2nd s\u0103 publice toat\u0103 treaba asta, \u015fi-au v\u00e2r\u00e2t politicienii nasul \u015fi au spus: \u201eP\u0103i voi vre\u0163i ca jum\u0103tate din popula\u0163ia SUA s\u0103 aib\u0103 diabet?\u201c. \u015ei atunci, m\u0103g\u0103re\u015fte, s-a \u201ec\u0103zut la pace\u201c: nici ca voi, 100, nici ca noi 120. \u015ei, de vreo 20 de ani, glicemia maxim\u0103 admis\u0103 ca normal\u0103 este 110. <\/p>\n\n\n\n \u015ei peste 110? <\/strong><\/p>\n\n\n\n \u00centre 110 \u015fi 126 de miligrame la sut\u0103 este zona de tranzi\u0163ie, e \u201epe f\u00e2\u015fie\u201c. Nici \u00een partea diabetului, care \u00eenseamn\u0103 peste 126 de miligrame la sut\u0103, nici \u00een partea normalului, care ar fi sub 110. Deci, zona aceea este zona prediabetului. <\/p>\n\n\n\n Revenind la factorii care predispun la diabet, care sunt, \u00een afar\u0103 de alimenta\u0163ie? <\/strong><\/p>\n\n\n\n \u00cen primul r\u00e2nd, este vorba de \u201ematerialul clientului\u201c. Factorul genetic este absolut important. Putem s\u0103 nu-l cunoa\u015ftem, dar el exist\u0103. E ca-n povestea aceea cu ursitoarele care vin la capul patului \u015fi spun: \u201ecopilul acesta va face diabet\u201c. \u015ei el va face sau nu. <\/p>\n\n\n\n C\u00e2nd faci diabet? <\/strong><\/p>\n\n\n\n \u00cen func\u0163ie de cum tragi de \u201ematerialul clientului\u201c. Dac\u0103 materialul e bun \u015fi tragi de el, \u0163ine. Dac\u0103 materialul e prost, dar nu tragi de el, \u0163ine. Dar, dac\u0103 materialul nu e bun \u015fi mai \u015fi tragi de el, evident c\u0103, la un moment dat, p\u00e2r\u00e2ie \u015fi se rupe. \u015ei atunci, dac\u0103 ai rude cu diabet, dac\u0103 glicemia este undeva pe la 100, dac\u0103 mai e\u015fti \u015fi sedentar, dac\u0103 \u0163i-ai l\u0103sat \u015fi un picule\u0163 de burt\u0103, dac\u0103 \u015fi tensiunea e un pic crescut\u0103 \u2013 \u015fi adeseori, c\u00e2nd e omul mai plinu\u0163 \u015fi mai sedentar, \u00eencepe s\u0103-i creasc\u0103 \u015fi tensiunea \u2013 \u015fi gr\u0103simile crescute \u00een s\u00e2nge, riscul cre\u015fte propor\u0163ional. <\/p>\n\n\n\n Stresul este un factor care contribuie la apari\u0163ia diabetului? Absolut! Dar ce \u00eenseamn\u0103 stres? <\/strong><\/p>\n\n\n\n Stresul este r\u0103spunsul la un factor neobi\u015fnuit. Stres \u00een lumea animal\u0103 \u00eenseamn\u0103 pericol vital. Pentru noi, stresul e cam a\u015fa: dac\u0103 sunt \u015fef, stau \u00een fund pe scaun \u015fi strig la subaltern, dac\u0103 sunt subaltern, \u00eel las s\u0103 strige p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd \u00eei trece. Organismul se preg\u0103te\u015fte pentru un efort fizic intens (n.r. \u2013 \u00een mod normal, se activeaz\u0103 mecanismul lupt\u0103 sau fugi), scoate glucoz\u0103 de oriunde \u015fi o arunc\u0103 \u00een s\u00e2nge, \u00ee\u015fi cre\u015fte \u015fi tensiunea ca s\u0103 fac\u0103 fa\u0163\u0103 unui efort fizic intens pe care noi nu-l facem. \u015ei atunci, evident c\u0103 stresul cre\u015fte mult mai mult glicemia dec\u00e2t o cre\u015fte m\u00e2ncarea. Dar la stres nu putem umbla. <\/p>\n\n\n\n \u201eDac\u0103 glicemia sare de 100 trebuie s\u0103-\u0163i dea de g\u00e2ndit\u201c <\/em><\/strong><\/p>\n\n\n\n Exist\u0103 analize care arat\u0103 c\u0103 persoana se poate confrunta cu diabetul? <\/strong><\/p>\n\n\n\n Nu exist\u0103 o analiz\u0103 \u00een urma c\u0103reia s\u0103 spui: acesta va face sau nu va face diabet. S-au g\u0103sit c\u00e2teva gene responsabile, dar analizele sunt \u00eengrozitor de scumpe \u015fi nu-\u0163i vor spune cu certitudine dac\u0103 vei face sau nu diabet, pentru c\u0103 gena se poate manifesta sau nu. Doar m\u0103surarea glicemiei este o analiz\u0103 care indic\u0103 problema. Dac\u0103 sare de 100, trebuie s\u0103 te g\u00e2nde\u015fti: oare nu cumva p\u00e2nde\u015fte un diabet, undeva la col\u0163? \u015ei atunci se face testul de toleran\u0163\u0103 la glucoz\u0103, o investiga\u0163ie care arat\u0103 c\u00e2\u0163i mu\u015fchi are organismul nostru s\u0103 se dezdulceasc\u0103 dup\u0103 o cantitate de zah\u0103r cu care nu este obi\u015fnuit. <\/p>\n\n\n\n Ce \u00eenseamn\u0103 testul acesta? <\/strong><\/p>\n\n\n\n Se recolteaz\u0103 o glicemie diminea\u0163a, pe nem\u00e2ncate, pacientul bea apoi 75 de grame de glucoz\u0103 \u00eentr-un pahar cu ap\u0103 \u015fi dup\u0103 dou\u0103 ore se mai recolteaz\u0103 o dat\u0103 glicemia. 75 de grame de glucoz\u0103 este echivalent cu dou\u0103 pr\u0103jituri \u015fi o felie de tort. Cine Dumnezeu m\u0103n\u00e2nc\u0103 at\u00e2t odat\u0103? \u00cen func\u0163ie de curba glicemic\u0103, pacien\u0163ii se \u00eempart \u00een mai multe categorii: au diabet, n-au diabet sau \u00eei p\u00e2nde\u015fte diabetul la primul sau la al doilea col\u0163 de strad\u0103. \u015ei cum spuneam, poate \u201e\u00eei punem o piedic\u0103\u201c s\u0103 nu mai ajung\u0103 la col\u0163ul acela de strad\u0103. <\/p>\n\n\n\n \u201eC\u00e2nd omul afl\u0103 c\u0103 are diabet, intr\u0103 \u00een depresie\u201c <\/em><\/strong><\/p>\n\n\n\n Revenind la ce spunea\u0163i cu \u201ematerialul clientului\u201c. Ce factori putem s\u0103 control\u0103m? <\/strong><\/p>\n\n\n\n Alimenta\u0163ia putem s-o control\u0103m f\u0103r\u0103 discu\u0163ie. Dar problema e c\u0103 atunci c\u00e2nd omul vine la mine \u015fi afl\u0103 c\u0103 are diabet, intr\u0103 \u00een depresie. \u201eCe boal\u0103 rea! Ce regim r\u0103u trebuie s\u0103 \u0163in!\u201c V\u0103 rog s\u0103 m\u0103 crede\u0163i c\u0103 singurii oameni care m\u0103n\u00e2nc\u0103 normal pe lumea asta sunt cei sub 5% din cei cu diabet care chiar respect\u0103 regimul. Restul de 95% din cei cu diabet \u015fi to\u0163i cei f\u0103r\u0103 diabet facem ni\u015fte abuzuri at\u00e2t de mari, \u00eenc\u00e2t cel care m\u0103n\u00e2nc\u0103 normal zice: \u201evai ce r\u0103u e\u201c. Nu e r\u0103u, acesta este normalul. Partea proast\u0103 este c\u0103 noi nu suntem obi\u015fnui\u0163i cu normalul, pentru c\u0103 a\u015fa cum am spus, de c\u00e2nd ne-am n\u0103scut tr\u0103im \u00een anormalitate. Pentru c\u0103 mama ne-a \u00eenv\u0103\u0163at c\u0103 m\u00e2ncarea e de bine \u015fi b\u0103utura e de r\u0103u. Nu-i adev\u0103rat! Sunt le fel de bune sau la fel de rele. <\/p>\n\n\n\n Depinde de cantitate. <\/strong><\/p>\n\n\n\n Absolut! Toat\u0103 lumea se uit\u0103 cu dispre\u0163 la be\u0163ivul c\u0103zut \u00een \u015fan\u0163: \u201ecine l-a pus, m\u0103i, s\u0103 bea?\u201c. Dar pe noi cine ne pune s\u0103 m\u00e2nc\u0103m? \u015ei ce-\u0163i spune be\u0163ivul: \u201eDa-i bun\u0103, m\u0103i, b\u0103utura!\u201c. Da, b\u0103utura e bun\u0103! Eu sunt de meserie \u015fi o spun cu voce tare: un pahar de vin e s\u0103n\u0103tate curat\u0103, al doilea devine toxic. Cine te pune s\u0103-l bei pe al doilea? C\u00e2nd m\u0103n\u00e2nci mai mult dec\u00e2t \u00ee\u0163i trebuie ca s\u0103 nu mori de foame, m\u0103n\u00e2nci prea mult. <\/p>\n\n\n\n Cu alcoolul este u\u015for s\u0103 ne d\u0103m seama. La al doilea pahar este posibil s\u0103 ne ia ame\u0163eala. Dar cu m\u00e2ncarea cum ne putem da seama c\u0103 deja am dep\u0103\u015fit m\u0103sura? <\/strong><\/p>\n\n\n\n Nu ne putem da seama. Povestea e foarte simpl\u0103: ne c\u00e2nt\u0103rim. C\u00e2nd c\u00e2ntarul se duce \u00eenainte e clar c\u0103 s-a \u00eent\u00e2mplat ceva. Greutatea noastr\u0103 ideal\u0103 e greutatea adultului t\u00e2n\u0103r, proasp\u0103t ie\u015fit din pubertate. Dumneavoastr\u0103, doamnele, la 16 ani, noi, b\u0103ie\u0163ii, la 18 ani. De atunci \u015fi p\u00e2n\u0103 acum, hai s\u0103 fim serio\u015fi, s-a mai pus pe noi mas\u0103 muscular\u0103? P\u0103i ce, am tras de fiare? Tot ce se depune este mas\u0103 gras\u0103. Or, gr\u0103simea e p\u0103guboas\u0103. <\/p>\n\n\n\n Dar c\u00e2\u0163i dintre noi \u00ee\u015fi p\u0103streaz\u0103 greutatea de la 16, respectiv 18 ani? <\/strong><\/p>\n\n\n\n Nu \u015ftiu. Nu-\u015fi p\u0103streaz\u0103. Nu v-am spus c\u0103 boala noastr\u0103 se cheam\u0103 intoxica\u0163ie cu m\u00e2ncare? To\u0163i avem pe l\u00e2ng\u0103 cas\u0103 c\u00e2te un c\u0103\u0163elu\u015f, c\u00e2te o pisicu\u0163\u0103 pe care le cre\u015ftem \u015fi ele fac bolile noastre. Fac artroz\u0103, fac obezitate, fac diabet, fac insuficien\u0163\u0103 cardiac\u0103. De ce? Pentru c\u0103 le hr\u0103nim ca pe noi. Le hr\u0103nim \u00eentr-una, exact invers de cum au fost f\u0103cute. La noi, st\u00e2nd \u00een fund pe scaun, cum s\u0103 creasc\u0103 masa muscular\u0103? <\/p>\n\n\n\n Se vorbe\u015fte foarte mult de dieta bazat\u0103 pe proteine. <\/strong><\/p>\n\n\n\n Iar\u0103\u015fi este o prostie. Imens\u0103! Hai s\u0103 ne uit\u0103m \u00een gur\u0103: avem din\u0163i. Mama-natur\u0103 face ca, de la o v\u00e2rst\u0103 \u00eencolo, s\u0103 ne cad\u0103 din\u0163ii. Ca s\u0103 nu mai m\u00e2nc\u0103m. Iar noi ne punem din\u0163i ca s\u0103 putem m\u00e2nca. Dar, revenind la dantur\u0103: aceasta ne arat\u0103 ce suntem noi f\u0103cu\u0163i s\u0103 m\u00e2nc\u0103m. \u015ei avem incisivi pentru ros, m\u0103sele \u015fi vagi urme de canini pentru sf\u00e2\u015fiat. Deci noi suntem omnivori, predominant ierbivori. Filosofii spuneau acum 2.500 de ani c\u0103 gropa ne-o s\u0103p\u0103m cu din\u0163ii. Nici atunci \u015fi nici acum nimeni nu-i b\u0103ga \u00een seam\u0103 pe filosofi, motiv pentru care societatea a b\u0103gat foamea la \u00eenaintare prin religie. Religiile arhaice nu spuneau nimic despre m\u00e2ncare, oricum nu prea era pe vremea aceea. Dintre religiile superioare monoteiste \u2013 \u015fti\u0163i vreuna care s\u0103 nu pun\u0103 fr\u00e2n\u0103 la gur\u0103? C\u0103 se cheam\u0103 ascez\u0103, c\u0103 se cheam\u0103 post sau ramadan toate spun: rabd\u0103 de foame \u015fi roag\u0103-te la zeitate. Or, noi cu pupatul moa\u015ftelor st\u0103m bine, dar c\u00e2nd vine povestea cu r\u0103bdatul de foame ce facem? Ce \u00eenseamn\u0103 post? S\u0103 dai deoparte proteinele de origine animal\u0103. \u015ei noi nu m\u00e2nc\u0103m carne, dar dubl\u0103m la p\u00e2ine. Nimeni nu spune s\u0103 dublezi la p\u00e2ine! Foamea devine s\u0103n\u0103toas\u0103. Ce facem noi este fariseismul nostru. \u015ei c\u00e2nd pic\u0103 postul \u00een an? C\u00e2nd nu prea e m\u00e2ncare. C\u00e2t \u0163ine postul cel mai lung? 40 de zile. C\u00e2t \u00ee\u0163i trebuie ca s\u0103 mori de foame dac\u0103 nu m\u0103n\u00e2nci nimic? 42 de zile. \u015ei ca s\u0103 po\u0163i \u0163ine postul cel lung, trebuie s\u0103 faci mu\u015fchi la r\u0103bdat, \u0163in\u00e2nd posturile de peste an. Vede\u0163i c\u00e2t de frumos sunt r\u00e2nduite toate de \u00een\u0163elepciunea popular\u0103? <\/p>\n\n\n\n Avem m\u00e2ncare tradi\u0163ional\u0103. <\/strong><\/p>\n\n\n\n Ce \u00eenseamn\u0103 asta? \u00centr-o societate cu o anumit\u0103 structur\u0103 genetic\u0103, tr\u0103itoare \u00eentr-un anumit spa\u0163iu \u015fi cu anumit\u0103 activitate, s-a dovedit c\u0103 a\u015fa e bine \u015fi a\u015fa e r\u0103u. \u015ei ce-a fost bine s-a p\u0103r\u0103sit. \u015ei care e m\u00e2ncarea nostr\u0103 tradi\u0163ional\u0103? \u00cenmul\u0163im o buc\u0103\u0163ic\u0103 de carne cu mult\u0103 zeam\u0103 \u015fi \u201eb\u0103l\u0103rii\u201c \u015fi facem o ciorb\u0103 sau cu ceva r\u0103d\u0103cinoase \u015fi facem o tocan\u0103. Ce facem noi acum, \u00eens\u0103? Transform\u0103m excesele, m\u00e2ncarea de boieri \u2013 friptura, care \u00een mod clasic nu se m\u00e2nca dec\u00e2t din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd \u2013 \u00een ceva de toat\u0103 ziua. <\/p>\n\n\n\n Se spune c\u0103 bolnavii de diabet au mereu senza\u0163ia de foame. Este adev\u0103rat? <\/strong><\/p>\n\n\n\n Doar dac\u0103 diabetul este dezechilibrat. Altfel, nu. Simptomatologia diabetului e clasic\u0103: m\u0103n\u00e2nci \u015fi sl\u0103be\u015fti, bei ap\u0103 mult\u0103 \u015fi faci pipi \u00eentruna. De fapt, e pu\u0163in invers. Pentru c\u0103 la o glicemie de peste 180, organismul nu mai poate re\u0163ine glucoza \u015fi atunci o elimin\u0103 prin urin\u0103. Glucoza, la r\u00e2ndul ei, trage apa dup\u0103 ea \u015fi cantitatea de urin\u0103 e mai mare. \u015ei atunci omul urineaz\u0103 mult \u015fi des. Pentru c\u0103 pierde mult\u0103 ap\u0103, se deshidrateaz\u0103 \u015fi din cauza asta bea mult\u0103 ap\u0103. \u015ei zice: beau ap\u0103 \u015fi fac pipi. De fapt, e pu\u0163in invers. Acela\u015fi lucru este \u015fi cu m\u00e2ncarea. Organismul fabric\u0103 glucoz\u0103, o absoarbe \u015fi cre\u015fte glicemia, dar pentru c\u0103 nu poate arde glucoza \u2013 pentru c\u0103 are nevoie de insulin\u0103 pe post de catalizator \u2013 dac\u0103 nu are suficient\u0103 insulin\u0103, glucoza cre\u015fte \u00een s\u00e2nge. Cresc\u00e2nd gluzoca \u00een s\u00e2nge, se elimin\u0103 prin urin\u0103. \u015ei atunci, organismul face eforturi, cheltuie\u015fte mult\u0103 energie ca s\u0103 produc\u0103 glucoz\u0103, dar o elimin\u0103 \u015fi, ca s\u0103 supravie\u0163uiasc\u0103, arde proteine \u015fi gr\u0103simi. \u015ei atunci, omul m\u0103n\u00e2nc\u0103 \u015fi sl\u0103be\u015fte. <\/p>\n\n\n\n Exist\u0103 alimente pe care le pot consuma diabeticii atunci c\u00e2nd se confrunt\u0103 cu senza\u0163ia de foame? <\/strong><\/p>\n\n\n\n Dar nu este o senza\u0163ie continu\u0103 de foame. Mai ales c\u0103 regimul celui care care diabet este un regim boieresc: el m\u0103n\u00e2nc\u0103 de cinci ori pe zi. Ideea este ca \u00eentre dou\u0103 mese, dac\u0103 este \u015fi durduliu, s\u0103 consume ceva mai mult\u0103 energie dec\u00e2t \u00ee\u015fi ia din mas\u0103. \u00cen acela\u015fi timp, m\u00e2nc\u00e2nd pu\u0163in \u015fi de mai multe ori pe zi, cantitatea de hidra\u0163i de carbon m\u00e2ncat\u0103 odat\u0103 este relativ mic\u0103, astfel \u00eenc\u00e2t \u201eexcursiile\u201c glicemice s\u0103 fie mici \u015fi organismul s\u0103 fac\u0103 fa\u0163\u0103. Organismul nu se mai poate dezdulci dup\u0103 o cantitate mare de carbohidra\u0163i venit\u0103 odat\u0103, dar face fa\u0163\u0103 la aceea\u015fi cantitate \u00eemp\u0103r\u0163it\u0103 \u00een cinci. \u015ei nici foame nemaipomenit\u0103 n-are.<\/p>\n\n\n\n