{"id":8058,"date":"2019-12-28T07:47:25","date_gmt":"2019-12-28T07:47:25","guid":{"rendered":"https:\/\/noi3.org\/site\/?p=8058"},"modified":"2019-12-28T07:47:28","modified_gmt":"2019-12-28T07:47:28","slug":"bineinteles-ca-se-putea-si-altfel","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/site.noi3.org\/?p=8058","title":{"rendered":"Bine\u00een\u021beles c\u0103 se putea \u0219i altfel!"},"content":{"rendered":"\n

Cei de la Recorder au reu\u0219it un documentar<\/a> chiar cinstit al celor 30 de ani de la \u00eendep\u0103rtarea lui Ceau\u0219escu de la putere. \u00cen ciuda nemul\u021bumirilor exprimate de unii sau al\u021bii, el marcheaz\u0103 cele mai importante evenimente, f\u0103r\u0103 a le pune totu\u0219i foarte mult \u00een context extern. \u0218i bine face, c\u0103ci, de\u0219i acesta este foarte important, p\u0103rerea mea este c\u0103 rom\u00e2nii ar fi putut, dac\u0103 ar fi vrut, s\u0103-\u0219i schimbe mult mai devreme destinul. De aici \u0219i dezacordul meu cu concluzia \u201caltfel nu se putea\u201d, exprimat\u0103 la unison de Cristian Tudor Popescu, Liviu Avram \u0219i Vlad Petreanu \u00een cadrul documentarului respectiv. Sunt trei jurnali\u0219ti mai b\u0103tr\u00e2ni (eu aveam 15 ani la Revolu\u021bie \u0219i m-am angajat \u00een pres\u0103 abia \u00een 1994), sunt mai importan\u021bi dec\u00e2t mine \u0219i nu \u021bin s\u0103 polemizez cu ei, dar insist s\u0103 demonstrez celor mai tineri de ast\u0103zi c\u0103 s-ar fi putut \u0219i altfel. Noi, cei care eram elevi de liceu pe atunci, voiam exact ce spune \u00een acela\u0219i documentar Andreea Esca, \u201co schimbare-schimbare\u201d, nu doar a\u0219a o schimbare \u00eentre ei, comuni\u0219tii. \u0218i, dac\u0103 \u00een 1989 comuni\u0219ti eram to\u021bi, noi cei mai tineri ne-am schimbat filozofia de via\u021b\u0103 mult mai rapid.<\/strong><\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/a><\/figure><\/div>\n\n\n\n

Uniunea European\u0103 a estului, proiectul e\u0219uat al lui Gorbaciov \u0219i Iliescu<\/strong><\/p>\n\n\n\n

C\u0103 se putea \u0219i altfel o demonstreaz\u0103 evolu\u021bia Cehiei, Poloniei \u0219i Ungariei, chiar dac\u0103 din start aceast\u0103 premiz\u0103 este gre\u0219it\u0103. Aceste \u021b\u0103ri, ce aveau s\u0103 formeze Grupul de la Vi\u0219egrad sunt str\u00e2ns legate de evolu\u021bia Germaniei unite, care a vrut \u0219i a reu\u0219it s\u0103-\u0219i creeze un grup de influen\u021b\u0103 puternic \u00eentr-o Europ\u0103 care nu a fost deloc favorabil\u0103 unific\u0103rii sale. Astfel, \u00een decembrie 1989, \u00eentr-o discu\u021bie (reprodus\u0103 de Jaques Attali, \u00een 1995<\/a>) pre\u0219edintele francez Francois Mitterrnad \u0219i premierul britanic Margaret Thatcher se declar\u0103 pe de o parte \u00eengrijora\u021bi de faptul c\u0103 SUA sprijin\u0103 o unificare a Germaniei prea rapid\u0103 (\u00een cinci ani), iar pe de alt\u0103 parte c\u0103 Gorbaciov ar putea pierde puterea \u00een URSS. Gorbaciov \u00eei spusese lui Mitterrand, la \u00eent\u00e2lnirea din 6 decembrie 1989 de la Kiev, c\u0103 sc\u0103parea de sub control a procesului de unificare a Germaniei poate duce la \u00eenlocuirea sa de la conducerea URSS cu un militar. Este exprimarea temerii unui puci (care a \u0219i avut loc \u00een august 1991) iar Gorbaciov calculase corect riscurile.<\/p>\n\n\n\n

Oricum, ceea ce trebuie s\u0103 re\u021binem este c\u0103 \u00een 1989 Fran\u021ba \u0219i Marea Britanie se temeau mai mult de Germania dec\u00e2t de URSS, iar strategia de sus\u021binere a lui Gorbaciov a implicat \u0219i sus\u021binere pentru proiectul acestuia de a crea o uniune european\u0103 de est, din care s\u0103 fac\u0103 parte \u0219i Rom\u00e2nia \u0219i \u021b\u0103rile fostului bloc sovietic. O uniune a \u201csocialismului de pia\u021b\u0103\u201d (Perestroika) cu fa\u021b\u0103 democratic\u0103 (Glasnost), care ar fi \u00eemp\u0103r\u021bit pe mai departe continentul \u00een dou\u0103 blocuri, dar separate de o cortin\u0103 mai soft, nu de una de fier.<\/p>\n\n\n\n

De aici o serie de consecin\u021be:<\/strong><\/p>\n\n\n\n

1. Politica extern\u0103 a Rom\u00e2niei \u00een 1990 \u0219i 1991 nu numai c\u0103 se concentreaz\u0103 pe rela\u021bia cu URSS, dar ea este pur \u0219i simplu a unei \u021b\u0103ri sovietice.<\/strong> Iliescu \u0219i doar el din tot blocul estic, insist\u0103 pe salvarea Tratatului de la Var\u0219ovia, semneaz\u0103 un tratat de sclavie cu URSS, dar, a\u0219a cum ve\u021bi vedea imediat, va continua o politic\u0103 economic\u0103 aberant\u0103 care va distruge efectiv Rom\u00e2nia. Armand Go\u0219u are c\u00e2teva analize foarte interesante ale perioadei respective (g\u0103si\u021bi una aici<\/a>), \u00een care ilustreaz\u0103 poteca f\u0103cut\u0103 la Moscova de oficialii rom\u00e2ni, imediat dup\u0103 1989. Cu excep\u021bia lui Petre Roman, ace\u0219tia vor pur \u0219i simplu s\u0103 reconstruiasc\u0103 bol\u0219evismul de la momentul 1958, c\u00e2nd \u00eencepuse \u00eendep\u0103rtarea na\u021bionalist\u0103 de Moscova.<\/p>\n\n\n\n

2. Petre Roman \u00eencearc\u0103 \u00eentr-adev\u0103r o orientare occidental\u0103,<\/strong> dar, vai!, el se adreseaz\u0103 Fran\u021bei lui Mitterand, al c\u0103rui obiectiv prim era \u00eent\u00e2rzierea unific\u0103rii Germaniei prin sus\u021binerea URSS. \u00cen februarie 1990 Roman merge la Paris, unde este \u00eent\u00e2mpinat cu r\u0103ceal\u0103, \u00een cel mai bun caz. Roman pricepe probabil acest lucru, nu e clar dac\u0103 atunci imediat, sau \u00een 1991, c\u00e2nd Mitterand vine la Bucure\u0219ti \u00eentr-o vizit\u0103 evident\u0103 de sprijin a regimului Iliescu (care tocmai semnase tratatul cu URSS). Este momentul \u00een care pre\u0219edintele francez se confrunt\u0103 cu o mul\u021bime care \u00eei strig\u0103 celebrul: \u201eFrancois Mitterrand est l\u2019ami de l\u2019assassin!\u201d<\/em><\/p>\n\n\n\n

3. Germania se mi\u0219c\u0103 mai cu talent dec\u00e2t anticipaser\u0103 chiar \u0219i americanii.<\/strong> Unificarea se petrece nu \u00een cinci ani de la c\u0103derea Zidului, ci \u00eentr-un singur an. Acesta este evenimentul care schimb\u0103 fundamental soarta Europei, c\u0103ci, pe de o parte, Fran\u021ba \u0219i Marea Britanie care aveau angoase istorice cu o Germanie puternic\u0103, for\u021beaz\u0103 spre Maastricht (pentru a pune sub o reglementare colectiv\u0103 influen\u021ba german\u0103 \u00een Europa \u0219i, mai ales, \u00een Europa de est) iar, pe de alt\u0103 parte, puciul de la Moscova chiar se produce (\u00een august 1991) a\u0219a cum prezisese Gorbaciov. La scar\u0103 istoric\u0103, apari\u021bia Uniunii Europene (semnat \u00een 1992, Tratatul de la Maastricht intr\u0103 \u00een vigoare \u00een 1993) nu poate fi decorelat\u0103 de pr\u0103bu\u0219irea URSS (la finalul anului 1991).<\/p>\n\n\n\n

It\u2019s the economy, stupid!<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Nici Gorbaciov, nici Iliescu, dar nici cea mai mare parte a poporului rom\u00e2n nu realizeaz\u0103 (\u00eenc\u0103) \u00een 1990 c\u0103 proiectul comunist \u00een sine e\u0219uase \u00een primul r\u00e2nd economic, iar el era incompatibil \u0219i cu democra\u021bia \u0219i cu liberul schimb. Cel care pare c\u0103 realizase acest lucru, o s\u0103 r\u00e2de\u021bi, era chiar Ceau\u0219escu, care \u00eei spune cumva printre din\u021bi lui Gorbaciov aceste lucruri la \u00eent\u00e2lnirea post-Malta din 4 decembrie 1989. <\/p>\n\n\n\n

Nota bene: Socialismul de pia\u021b\u0103 avea s\u0103 fie implementat totu\u0219i \u00een China, dar sub strict corset ideologic \u0219i cu limit\u0103ri evidente \u2013 aceast\u0103 \u021bar\u0103 \u00ee\u0219i p\u0103streaz\u0103 de decenii eficien\u021ba economic\u0103 nu prin inova\u021bie ci s\u0103r\u0103cindu-\u0219i popula\u021bia prin curs de schimb subevaluat, printr-un control politic foarte strict asupra nomenclaturii economice, asupra carierei individuale, a popula\u021biei \u0219i a evolu\u021biilor sociale \u00een general.<\/em><\/p>\n\n\n\n

Da, reportajul Recorder sintetizeaz\u0103 bine primii \u0219apte ani de dup\u0103 c\u0103derea lui Ceau\u0219escu: filozofia echipei Iliescu-V\u0103c\u0103roiu nu este privatizarea economiei \u0219i trecerea la capitalism ci doar o proprietate privat\u0103 cu rol marginal \u00een economie, al c\u0103rei miez (industrial) urma s\u0103 fie de\u021binut tot de stat. Acea echip\u0103 nu \u0219tia sau nu \u00een\u021belesese (la fel cum nici Gorbaciov nu \u00een\u021belesese) c\u0103 acest tip de economie fusese deja experimentat par\u021bial chiar \u00een Rom\u00e2nia \u0219i chiar de Ceau\u0219escu, \u00een 1968 prin reglementarea mandatarilor (persoane c\u0103rora li s-a permis gestionarea \u00een regim privat a unor unit\u0103\u021bi de alimenta\u021bie public\u0103), iar mai apoi \u00een 1978 \u0219i 1982 prin \u00eencercarea de a introduce autonomia \u00eentreprinderiilor de stat. Este posibil ca dictatura draconic\u0103 din anii 80 s\u0103 fi avut printre cauze \u0219i faptul c\u0103 Ceau\u0219escu a \u00een\u021beles probabil din aceste experimente c\u0103 exist\u0103 o incompatibilitate organic\u0103 \u00eentre comunism \u0219i libertatea economic\u0103, fie ea \u0219i restr\u00e2ns\u0103.  <\/strong><\/p>\n\n\n\n

Ei bine, Iliescu nu a \u00een\u021beles nimic din ce tr\u0103ise. Desfiin\u021barea CAER pe care dau vina cei care au condus Rom\u00e2nia acelor ani pentru e\u0219ecul economic de dup\u0103 90 este o realitate, dar una anterioar\u0103 c\u0103derii lui Ceau\u0219escu, pentru c\u0103, de facto, CAER nu mai func\u021biona de prin 1988. <\/p>\n\n\n\n

\u00cen realitate, ace\u0219ti r\u0103t\u0103ci\u021bi prin istorie caut\u0103 \u00een 1990 idealuri leniniste, iar \u00eentreprinderile neprivatizate produc \u0219apte ani pe stoc, derutate de desfiin\u021barea formal\u0103 a Comitetului de Stat al Planific\u0103rii, dar urm\u00e2nd totu\u0219i un plan de produc\u021bie pentru produc\u021bie, iar nu pentru pia\u021b\u0103. <\/p>\n\n\n\n

\u00centreaga filozofie a lui Ion Iliescu este descris\u0103 de stenograma discu\u021biei din 27 decembrie 1989 dintre Ion Iliescu \u0219i ambasadorul sovietic E. Tiajelnikov, reprodus\u0103 din arhivele MAE de Alex Mihai Stoenescu (\u00een cartea sa Rom\u00e2nia Postcomunist\u0103<\/a>). Marea temere a lui Iliescu \u00een acele zile \u00een care \u00eenc\u0103 se mai murea pe str\u0103zile Rom\u00e2niei este ca nu cumva \u021bara s\u0103 alunece spre capitalism: <\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/a><\/figure><\/div>\n\n\n\n

\u201eMult m-am g\u00e2ndit la trecerea aceasta, c\u0103 dac\u0103 nu vom fi capabili s\u0103 ac\u021bion\u0103m cu for\u021be organizate, c\u0103 dac\u0103 partidul \u00eensu\u0219i nu este capabil s\u0103-\u0219i asigure rolul conduc\u0103tor \u0219i s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103, atunci a fost clar pentru mine de la \u00eenceput c\u0103 dac\u0103 nu se produce deci acest lucru, se produce explozia; dar o explozie periculoas\u0103 pentru partid, care poate fi luat cu valul, \u0219i a\u0219a s-a \u00eent\u00e2mplat. Acum trebuie lucrat prin individual ca s\u0103 evit\u0103m \u00eempingerea spre Dreapta a proceselor, a problemelor sociale de la noi. \u0218i eu cred c\u0103, din punct de vedere politic, preocuparea principal\u0103 a celor c\u00e2\u021biva care suntem aici este de a contribui la o dezvoltare s\u0103n\u0103toas\u0103, pe cale revolu\u021bionar\u0103 \u0219i s\u0103 fr\u00e2n\u0103m posibilitatea elementelor de Dreapta de a prelua comanda, tendin\u021be care se manifest\u0103 \u0219i \u00een alte \u021b\u0103ri socialiste\u201d<\/em><\/p>\n\n\n\n

A\u0219adar rolul lui Ion Iliescu la Revolu\u021bie este s\u0103 salveze Partidul. El evalueaz\u0103 situa\u021bia intern\u0103 ca fiind exploziv\u0103 pentru \u201cpartid\u201d. Pentru ce partid, dac\u0103 nu cel comunist? \u00cen mod evident, Iliescu consider\u0103 c\u0103 brandul \u201ccomunist\u201d nu mai poate fi salvat (nici nu \u00eel pronun\u021b\u0103), dar acesta, Comunismul, trebuie recuperat ca orientare ideologic\u0103. <\/p>\n\n\n\n

Pe de alt\u0103 parte, la data de 27 decembrie 1989 nu se conturaser\u0103 \u00eenc\u0103 for\u021be serioase de Dreapta, iar \u201ccalea revolu\u021bionar\u0103\u201d despre care vorbe\u0219te Ion Iliescu cu ambasadorul sovietic este, \u00een mod evident, cea a revolu\u021biei leniniste, nu a revolu\u021biei rom\u00e2ne din decembrie 1989, la care se refer\u0103 ca fiind \u201co explozie periculoas\u0103 pentru partid\u201d. <\/p>\n\n\n\n

Dar temerea lui Iliescu este justificat\u0103, el anticipeaz\u0103 corect, mai corect chiar dec\u00e2t Gorbaciov, ceea ce urmeaz\u0103 s\u0103 se \u00eent\u00e2mple \u00een fostele \u021b\u0103ri comuniste. R\u00e2nd pe r\u00e2nd, \u00een \u021b\u0103rile Blocului Estic liderii reformatori comuni\u0219ti, cei care f\u0103cuser\u0103 trecerea de la Doctrina Brejnev la Perestroika, sunt \u00eendep\u0103rta\u021bi de la putere pe cale pa\u0219nic\u0103, iar \u021b\u0103rile lor vor intra (sub \u00eendrumarea Germaniei) pe calea singurei integr\u0103ri europene reale \u0219i s\u0103n\u0103toase \u2013 Pia\u021ba Comun\u0103, devenit\u0103 apoi Uniunea European\u0103.  Iliescu reu\u0219e\u0219te s\u0103 opreasc\u0103 acest proces \u00een Rom\u00e2nia. Hai s\u0103 vedem cum\u2026 <\/p>\n\n\n\n

Se putea lep\u0103da Rom\u00e2nia \u00een 1990 de comunism, a\u0219a cum doreau 15% dintre votan\u021bii de la alegerile din 20 mai?<\/strong><\/p>\n\n\n\n

R\u0103spunsul este DA \u0219i \u00eel dau exact Cehia, Polonia \u0219i Ungaria. Nu, nu dintr-o dat\u0103, \u00een fond nici aceste \u021b\u0103ri, influen\u021bate direct de ordoliberalismul german, nu renun\u021b\u0103 la protec\u021bie social\u0103, dar pur \u0219i simplu renun\u021b\u0103 la comunism, la URSS, iar direc\u021bia lor este clar\u0103 \u2013 UE. Sigur c\u0103 Rom\u00e2nia nu a beneficiat nici de aten\u021bia nici de suportul unei Germanii aflate \u00een ascensiune \u0219i sigur c\u0103 acest handicap nu avea cum s\u0103 nu se simt\u0103, dar el putea fi limitat.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen 1990 societatea rom\u00e2neasc\u0103 era una foarte particular\u0103, nu numai diferit\u0103 de alte societ\u0103\u021bi foste comuniste, dar \u0219i contradictorie. Pu\u021bini pot \u00een\u021belege ast\u0103zi mentalit\u0103\u021bile rom\u00e2ne\u0219ti de atunci, mai ales c\u0103, imediat dup\u0103 1989, ele au fost acoperite cu o perdea de manipul\u0103ri jegoase (a la Silviu Brucan), menite s\u0103-l salveze pe Dej \u0219i comunismul \u00een general, mascat sub ceea ce Ion Iliescu numea \u201edemocra\u021bia noastr\u0103 original\u0103\u201d. Rom\u00e2nii fuseser\u0103 mult mai izola\u021bi dec\u00e2t ungurii, cehii sau polonezii, supu\u0219i unui regim de \u00eendoctrinare dup\u0103 model asiatic (nord-coreean), iar dup\u0103 decenii \u00een care capitalismul le fusese zugr\u0103vit ca fiind echivalent cu \u0219omaj, oameni ai str\u0103zii, pornografie \u0219i bi\u0219ni\u021b\u0103, bine\u00een\u021beles c\u0103 tot ceea ce \u00ee\u0219i doreau \u00een 1990 era revenirea la bun\u0103starea relativ\u0103 a anilor \u201870. \u00cen plus, comunismul rom\u00e2nesc fusese unul na\u021bionalist, izola\u021bionist, violent \u0219i profund xenofob. A\u021bi v\u0103zut \u00een documentarul Recorder cum vorbeau rom\u00e2nii despre patroni. Pentru ei salariatul de la privat era un fel de sclav \u0219i mul\u021bi au \u0219i azi aceea\u0219i p\u0103rere.<\/p>\n\n\n\n

Dar atunci cum se face c\u0103 aceia\u0219i rom\u00e2ni voteaz\u0103 \u00een 1990 cu 85% un filo-sovietic, pe Ion Iliescu? P\u0103i, pur \u0219i simplu acesta a fost rostul celor peste o mie de crime f\u0103cute dup\u0103 \u00eendep\u0103rtarea lui Ceau\u0219escu \u2013 s\u0103-l legitimeze pe omul ru\u0219ilor \u00een ochii unui popor rusofob. Un hocus-pocus cinic, dar reu\u0219it. Cum de s-au l\u0103sat p\u0103c\u0103li\u021bi at\u00e2\u021bia oameni? R\u0103spunsul este \u00een a\u0219tept\u0103rile lor, alea de ani 70. \u0218i dac\u0103 p\u0103rin\u021bii no\u0219tri au o explica\u021bie (dar nu o scuz\u0103) pentru acel 20 mai 1990, pentru venirea minerilor \u00een iunie 1990 nu mai au, nici pentru lovitura de stat din septembrie 1991 (\u00eendep\u0103rtarea cu for\u021ba a Guvernului Roman), nici pentru realegerea, dup\u0103 toate acestea, a lui Ion Iliescu \u00een 1992. Iat\u0103, revolu\u021bia anticomunist\u0103 din 1989 a avut numeroase contrarevolu\u021bii, unele democratice, altele violente, prin care Rom\u00e2nia a fost de fiecare dat\u0103 \u00eempins\u0103 \u00eenapoi de la acel \u201cse putea \u0219i altfel\u201d.<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Dar ce s-a \u00eent\u00e2mplat cu acei pu\u021bini rom\u00e2ni, care au vrut renun\u021barea la comunism \u00een 1989, 1990, 1992, 1996?<\/p>\n\n\n\n

O genera\u021bia fugit\u0103, dar dou\u0103 genera\u021bii reg\u0103site, peste timp<\/strong><\/p>\n\n\n\n

A\u0219adar \u00een 1990 Rom\u00e2nia era dominat\u0103 de o genera\u021bie crescut\u0103 \u0219i educat\u0103 \u00een uzinele-catedral\u0103, incapabil\u0103 s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 c\u0103 de peste un deceniu acestea nu mai produceau (cum spune Vlad Petreanu) altceva dec\u00e2t locuri de munc\u0103. Ceau\u0219escu aplicase un model stalinist de ani 30 (cu industria grea \u0219i industria constructoare de ma\u0219ini), ratase de dou\u0103 decenii paradigma economiei pentru consum, iar de un deceniu  avusese ambi\u021bia independen\u021bei cercet\u0103rii, oprind complet \u0219i importurile tehnologice dar \u0219i comunic\u0103rile \u0219tiin\u021bifice. Ceau\u0219escu era nebun de legat dar, ca \u00een multe alte cazuri, nebunia lui crease totu\u0219i o religie. Cristian Tudor Popescu observ\u0103 foarte bine imposibilitatea de a le explica acelor oameni c\u0103 pia\u021ba (v\u00e2nz\u0103torul) este cea care decide ce se produce \u0219i ce nu.<\/p>\n\n\n\n

At\u00e2ta doar c\u0103 o alt\u0103 genera\u021bie venea din urm\u0103, iar aceea vedea viitorul mult mai clar. \u0218i voia schimbare-schimbare, cum spune Andreea Esca. <\/p>\n\n\n\n

Rat\u00e2nd valul de expansiune economic\u0103 de la \u00eenceputul anilor 90, echipa Iliescu spune pur \u0219i simplu NU tehnologiz\u0103rii firmelor rom\u00e2ne\u0219ti.<\/strong> Locurile de munc\u0103 \u00een industrie sunt p\u0103strate \u00een cea mai mare parte, dar pre\u021bul este cov\u00e2r\u0219itor \u2013 produc\u021bia pe stoc este finan\u021bat\u0103 prin tip\u0103rire de moned\u0103, adic\u0103 prin s\u0103r\u0103cirea crunt\u0103 a tuturor. Declara\u021bia din 1995 de la Snagov, prin care toate for\u021bele politice se angajeaz\u0103 s\u0103 duc\u0103 Rom\u00e2nia spre UE este o poveste. \u00cen realitate, \u00een loc s\u0103 adopte un model de dezvoltare, la fel ca restul Europei, \u021bara noastr\u0103 se \u00eenscrisese \u00een modelul rusesc al plutocra\u021biei oligarhice, model perpetuat p\u00e2n\u0103 de cur\u00e2nd. Nicolae V\u0103c\u0103roiu poate s\u0103 \u00ee\u021bi arate c\u0103 \u00eentre 1992 \u0219i 1996 PIB-ul a crescut cu 5% pe an, dar acesta este un truc similar celui f\u0103cut de Dragnea \u00een anii din urm\u0103! Pur \u0219i simplu a distrus Rom\u00e2nia, iar repararea\/recuperarea a durat mai bine de un deceniu.<\/strong><\/p>\n\n\n\n

\u00cen 1996 vine \u0219i schimbarea-schimbare, dar e \u0219i t\u00e2rziu, e \u0219i \u00een contratimp. Criza asiatic\u0103 opre\u0219te expansiunea mondial\u0103 a capitalului, nu mai vrea nimeni s\u0103 bage bani \u00een fabrici \u0219i uzine, s\u0103 lupte cu o birocra\u021bie sus\u021binut\u0103 \u0219i de corup\u021bie transpartinic\u0103 \u0219i de servicii secrete \u0219i de tot ce vrei, \u00eentr-o \u021bar\u0103 ce tot n-avea o direc\u021bie clar\u0103. Exact atunci se g\u0103se\u0219te \u0219i Rom\u00e2nia s\u0103 \u00eenceap\u0103 privatizarea industriei comuniste!<\/p>\n\n\n\n

La finalul celor \u0219apte ani trecu\u021bi de la Revolu\u021bie \u0219omajul explodeaz\u0103, Rom\u00e2nia este pe punctul de a intra \u00een \u00eencetare de pl\u0103\u021bi, iar cei mai tineri \u00eencep s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 \u021bara. Acea genera\u021bie care ar fi trebuit s\u0103 devin\u0103 treptat dominant\u0103 \u00een societate nu a reu\u0219it niciodat\u0103 acest lucru. Pur \u0219i simplu a fost \u00eenjum\u0103t\u0103\u021bit\u0103 de emigra\u021bie, iar absen\u021ba ei s-a sim\u021bit \u00een toate ciclurile electorale din 2000 \u0219i p\u00e2n\u0103 \u00een 2016<\/strong>, c\u0103ci, cu mici excep\u021bii, c\u00e2\u0219tig\u0103torii politici au fost da\u021bi de aceea\u0219i genera\u021bie format\u0103 \u00een pseudoprosperitatea anilor 70, de o genera\u021bie \u00eenc\u0103 aflat\u0103 \u00een c\u0103utarea catedralelor industriale ale unui comunism na\u021bionalist, autosuficient \u0219i, \u00een realitate, dovedit ca imposibil. Le vor c\u0103uta mult timp dup\u0103 falimentul (uneori \u0219i demolarea) lor, vor c\u0103uta lideri asem\u0103n\u0103tori celor care le-au creat, vor c\u0103uta singurul mod de via\u021b\u0103 pe care l-au putut \u00een\u021belege. <\/p>\n\n\n\n

Dar istoria este implacabil\u0103 \u0219i, am v\u0103zut de cur\u00e2nd, aceast\u0103 genera\u021bie ce \u00eenc\u0103 mai voteaz\u0103 comuni\u0219ti pierde, \u00een sf\u00e2r\u0219it, prevalen\u021ba \u00een societate. Greu, dar o pierde. Au trecut 30 de ani, noi cei ce eram pu\u0219ti la Revolu\u021bie avem la r\u00e2ndul nostru copii mari, cu drept de vot. O a treia genera\u021bie, a celor ce n-au tr\u0103it nici \u00een comunism nici \u00een criptocomunismul anilor 90 vine tare din urm\u0103 \u0219i, ce s\u0103 vezi, ne-a \u00eentins firesc o m\u00e2n\u0103. Asta am v\u0103zut la alegerile din 2019 \u0219i asta sper s\u0103 vedem \u00een continuare \u2013 dou\u0103 genera\u021bii, fiecare mult mai pu\u021bin numeroase dec\u00e2t cea care a dominat Rom\u00e2nia anilor 90, d\u00e2ndu-\u0219i m\u00e2na pentru a face ceea ce se putea \u0219i atunci. Din p\u0103cate nu s-a vrut, de aia nu s-a putut!<\/em><\/strong><\/p>\n\n\n\n

Articolul original<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

C\u0103 se putea \u0219i altfel o demonstreaz\u0103 evolu\u021bia Cehiei, Poloniei \u0219i Ungariei, chiar dac\u0103 din start aceast\u0103 premiz\u0103 este gre\u0219it\u0103. Aceste \u021b\u0103ri, ce aveau s\u0103 formeze Grupul de la Vi\u0219egrad sunt str\u00e2ns legate de evolu\u021bia Germaniei unite, care a vrut \u0219i a reu\u0219it s\u0103-\u0219i creeze un grup de influen\u021b\u0103 puternic \u00eentr-o Europ\u0103 care nu a fost deloc favorabil\u0103 unific\u0103rii sale. <\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":8059,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[27,32],"tags":[],"class_list":["post-8058","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-economie","category-istorie"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/8058","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=8058"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/8058\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":8060,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/8058\/revisions\/8060"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/8059"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=8058"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=8058"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=8058"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}