\u00cen anul 1054, cre\u015ftin\u0103tatea vestic\u0103 se desp\u0103r\u0163ea, institu\u0163ional, de cea estic\u0103 pentru totdeauna. Evenimentul a r\u0103mas \u00een istorie sub numele de Marea Schism\u0103 \u015fi a fost doar deznod\u0103m\u00e2ntul unui proces \u00eendelungat de separare \u00een s\u00e2nul cre\u015ftin\u0103t\u0103\u0163ii europene. La baz\u0103 au stat deopotriv\u0103 interese economice \u015fi politice, orgolii, dar \u015fi diferen\u0163e dogmatice. <\/p>\n\n\n\n
Pe 16 iulie 1054, patriarhul Constantinopolului, Mihail Cerularius, a fost excomunicat de legatul papal, cardinalul Humbert. La r\u00e2ndul s\u0103u, patriarhul i-a excomunicat pe Humbert \u015fi pe to\u0163i delega\u0163ii papalit\u0103\u0163ii, \u00een\u0163eleg\u00e2nd prin acest gest, excluderea din s\u00e2nul comunit\u0103\u0163ii cre\u015ftine, inclusiv pe papa de la Roma. Propriu-zis, cei mai importan\u0163i lideri ai cre\u015ftin\u0103t\u0103\u0163ii s-au excomunicat unul pe cel\u0103lalt, iar biserica cre\u015ftin\u0103 universal\u0103 a fost fracturat\u0103 \u015fi \u00eemp\u0103r\u0163it\u0103 \u00eentre cre\u015ftin\u0103tatea vestic\u0103 sau latin\u0103 \u015fi cea estic\u0103 sau oriental\u0103. Abia dup\u0103 un secol \u015fi jum\u0103tate de la acest moment, odat\u0103 cu asedierea \u015fi cucerirea Constantinopolelui de c\u0103tre crucia\u0163ii latini, aceast\u0103 ruptur\u0103 a devenit total\u0103. Evenimentul din 1054 a r\u0103mas cunoscut \u00een istorie drept Marea Schism\u0103 \u015fi este practic un moment simbolic fiindc\u0103 distan\u0163area \u015fi conflictul dintre cele dou\u0103 sfere ale cre\u015ftin\u0103t\u0103\u0163ii avea la acel moment o tradi\u0163ie de cel pu\u0163in \u015fase secole.\u00a0 \u00a0 <\/p>\n\n\n\n
Un imperiu divizat \u015fi micile schisme \u00a0 <\/strong><\/p>\n\n\n\n Practic, ruptura dintre cre\u015ftin\u0103tatea estic\u0103 \u015fi cea vestic\u0103 a \u00eenceput, de facto, odat\u0103 cu divizarea Imperiului Roman. \u00cenceput\u0103, administrativ, de Diocle\u0163ian \u00een secolul al III lea d Hr , \u00eemp\u0103r\u0163irea imperiului a fost definitivat\u0103 de Teodosius \u00een anul 395 d Hr, rezult\u00e2nd dou\u0103 entit\u0103\u0163i politico-culturale distincte, Imperiul Roman de Apus \u015fi Imperiul Roman de R\u0103s\u0103rit. Vestul era eminamente latin, p\u0103str\u00e2nd vechi tradi\u0163ii romane, \u00een timp ce Estul se eleniza, cu influen\u0163a cov\u00e2r\u015fitoare a limbii \u015fi culturii grece\u015fti la care se ad\u0103ugau \u015fi alte elemente sau tradi\u0163ii orientale. \u00a0 <\/p>\n\n\n\n Cre\u015ftin\u0103tatea, la acea vreme universal\u0103, a suferit la r\u00e2ndul ei o fractur\u0103 important\u0103, odat\u0103 cu divizarea total\u0103 cultural\u0103 \u015fi politic\u0103 a Imperiului. Erau cinci patriarhi care controlau spiritual regiuni diferite. Era vorba despre patriarhii de la Roma, Antiohia, Alexandria, Ierusalim \u015fi Constantinopol. Cei mai influen\u0163i erau, evident, cei de la Roma \u015fi Constantinopol, capitalele cele dou\u0103 diviziuni ale Imperiului. Dintre ace\u015ftia, patriarhul de la Roma de\u0163inea titlul onorific de \u201eprimul \u00eentre egali\u201c, f\u0103r\u0103 o autoritate legal\u0103, totu\u015fi, asupra celorlal\u0163i patriarhi. \u00cen cele din urm\u0103, cre\u015ftin\u0103tatea s-a divizat \u015fi grupat \u00een mod natural \u00een jurul celor dou\u0103 mari centre de la Roma \u015fi Constantinopol. Roma controla vestul latin, iar Constantinopol estul elen \u015fi oriental. Pe l\u00e2ng\u0103 diferen\u0163ele de limb\u0103 \u00een practicarea cultului religios sau a diferen\u0163elor de expresie \u00een arta \u015fi arhitectura religioas\u0103 a celor dou\u0103 zone au \u00eenceput s\u0103 apar\u0103 \u015fi diferen\u0163e dogmatice. Unii speciali\u015fti le-au spus \u201dmicile schisme\u201d, rupturile pe plan dogmatic care au contribuit la Marea Schism\u0103 din 1054. De altfel, fric\u0163iunile de natur\u0103 dogmatic\u0103 s-au \u00eentins pe o durat\u0103 de aproximativ \u015fase secole. \u00a0 <\/p>\n\n\n\n Prima mic\u0103 schism\u0103 a avut loc \u00een perioada 343-398, \u015fi a avut \u00een prim plan arianismul, o credin\u0163\u0103 care nega caracterul divin al lui Iisus Hristos. Aceast\u0103 erezie a fost respins\u0103 total de biserica vestic\u0103, \u00een timp ce \u00een est a fost oarecum trecut\u0103 cu vederea, ba chiar \u015fi-a g\u0103sit adep\u0163i \u00een r\u00e2ndurile clericilor greco-cre\u015ftini.\u00a0 A urmat schisma acacian\u0103 din 482-519 privind natura \u00eencarn\u0103rii lui Iisus Hristos, dar \u015fi schisma photian\u0103 din secolul al IX lea. \u00a0 <\/p>\n\n\n\n Totodat\u0103, au ap\u0103rut dispute privind celibatul preo\u0163ilor. \u00cen Vest, preo\u0163ilor le era interzis s\u0103 se c\u0103s\u0103toreasc\u0103, \u00een timp ce \u00een Est, biserica constantinopolitan\u0103 le permitea slujitorilor Bisericii s\u0103 se c\u0103s\u0103toreasc\u0103 o singur\u0103 dat\u0103. Apoi au fost discu\u0163iile legate de ritualul \u00cemp\u0103rt\u0103\u015faniei. \u00cen Vest se folosea azima, \u00een timp ce \u00een Est, p\u00e2inea dospit\u0103. \u00a0 <\/p>\n\n\n\n Cea mai mare disput\u0103 de ordin dogmatic \u00eentre cre\u015ftin\u0103tatea vestic\u0103 \u015fi cea estic\u0103 s-a legat \u00eens\u0103 de filioque. Adic\u0103, modificarea concep\u0163iei privind emana\u0163ia Duhului Sf\u00e2nt. Biserica Vestic\u0103 a modificat \u00een acest sens Crezul spun\u00e2nd c\u0103, de fapt, Duhul Sf\u00e2nt nu emana doar de la Tat\u0103l, a\u015fa cum credeau vechii p\u0103rin\u0163i ai Bisericii, ci \u00een egal\u0103 m\u0103sur\u0103 de la Tat\u0103l \u015fi Fiul.\u00a0 \u00cen secolele al V-lea \u015fi al VI-lea la Toledo au fost organizate dou\u0103 Concilii care au modificat forma Crezului din 381 d Hr elaborat la celebrul Conciliu de la Niceea, cu formula \u201dDuhul Sf\u00e2nt care de la Tat\u0103l \u015fi Fiul purcede\u201d. Aceast\u0103 modificare a fost total dezaprobat\u0103 de Biserica Estic\u0103, papalitatea atr\u00e2g\u00e2ndu-\u015fi nenum\u0103rate critici din partea constantinopolitanilor. Pe scurt, \u00eenc\u0103 de la fracturarea definitiv\u0103 a Imperiului, Biserica Latin\u0103 Vestic\u0103 \u015fi cea Estic\u0103 Oriental\u0103 au ales dou\u0103 drumuri distincte \u015fi ireconciliabile din punct de vedere dogmatic, al limbii folosite, dar \u015fi al formelor de expresie religioas\u0103. \u00cen 1054, erau dou\u0103 lumi distincte.\u00a0 \u00a0 <\/p>\n\n\n\n B\u0103taia pe credincio\u015fi, orgolii \u015fi motive politice \u00a0 <\/strong><\/p>\n\n\n\n Mai importante dec\u00e2t aceste diferen\u0163e de ordin dogmatic sau \u00een materie de expresie religioas\u0103, erau \u00eens\u0103 orgoliile \u015fi setea de suprema\u0163ie a liderilor religio\u015fi din ambele tabere. At\u00e2t papa de la Roma, c\u00e2t \u015fi patriarhul de la Constantinopole doreau s\u0103 de\u0163in\u0103 suprema\u0163ia \u00een lumea cre\u015ftin\u0103. Pe scurt, doreau primatul. Papa avea acel mic avantaj onorific \u00eenc\u0103 de la \u00eenceput, fiind recunoscut ca \u201eprimul dintre egali\u201c. Patriarhul din Constantinopol a refuzat \u00eens\u0103 s\u0103 mai accepte acest primat papal, ba chiar \u00eenc\u0103 din secolul al VI-lea d Hr \u015fi-a luat titlul de patriarh ecumenic, adic\u0103 universal, contest\u00e2nd practic primatul papal. \u00a0 <\/p>\n\n\n\n Jocurile politice \u015fi militare ale conduc\u0103torilor laici au trecut \u00eens\u0103 peste orgoliile liderilor religio\u015fi, iar patriarhul a fost obligat s\u0103 accepte primatul papal, de exemplu, \u00een timpul lui Vasile I Macedoneanul, \u00een secolul al IX-lea. \u015ei asta fiindc\u0103 \u00eemp\u0103ra\u0163ii bizantini doreau sprijin \u00een Italia pentru men\u0163inerea posesiunilor din Peninsul\u0103. Lucrurile s-au schimbat \u00eens\u0103 radical dup\u0103 ce Patriarhul de la Constantinopol a reu\u015fit s\u0103 atrag\u0103 pe slavii estici \u00een sfera sa de influen\u0163\u0103, ba chiar s-a dat o lupt\u0103 acerb\u0103 \u00eentre misionarii estici \u015fi vestici pe acestea neamuri p\u0103g\u00e2ne. \u00cen lupta pentru slavi, c\u00e2\u015ftig\u0103toare a ie\u015fit Biserica Estic\u0103. Din acel moment, Patriarhia constantinopolitan\u0103 a refuzat s\u0103 mai accepte chiar \u015fi sub form\u0103 de compromis universalismul Romei. Ba chiar au cerut papilor s\u0103 le recunoasc\u0103 lor primatul. De-a lungul secolelor p\u00e2n\u0103 \u00een 1054, Estul \u015fi Vestul cre\u015ftin au mai ajuns la compromisuri, evident din ra\u0163iuni politice sau de cooperare militar\u0103, cum a fost cazul alian\u0163ei din 1053 \u00eentre Bizan\u0163 \u015fi Roma \u00eendreptat\u0103 \u00eempotriva normanzilor.\u00a0 \u00a0 <\/p>\n\n\n\n Momentul rupturii definitive \u00a0 <\/strong><\/p>\n\n\n\n \u00cen secolul al XI-lea, at\u00e2t papa de la Roma, c\u00e2t \u015fi patriarhul de la Constantinopol se considerau liderii supremi ai cre\u015ftin\u0103t\u0103\u0163ii \u015fi nu recuno\u015fteau primatul, unul, celuilalt.\u00a0 Din ce \u00een ce mai puternic\u0103, odat\u0103 cu evanghelizarea slavilor estici, Biserica din Est s-a distan\u0163at tot mai mult de Papalitate \u015fi nici m\u0103car nu a acceptat compromisul de a i se recunoa\u015fte\u00a0 universalitatea \u00een sfera sa. Atunci, normanzii \u015fi-au jucat rolul lor \u00een aceast\u0103 poveste. St\u0103p\u00e2ni pe sudul Italiei, ace\u015fti r\u0103zboinici din sfera cre\u015ftin\u0103t\u0103\u0163ii latine au \u00eenceput s\u0103 atace posesiunile bizantine. De ac\u0163iunile lor expansioniste \u00een Italia era \u00eengrijorat\u0103 \u015fi papalitatea, chiar dac\u0103 normanzii din punct de vedere religios se aflau \u00een sfera de influen\u0163\u0103 a Romei. Normanzii se apuc\u0103, \u00eens\u0103, \u00eenc\u0103 din 1050 s\u0103-i oblige pe bizantinii din sudul Italiei s\u0103 practice cultul latin. Afl\u00e2nd de aceastea, patriarhul bizantin Mihail Cerularios, la r\u00e2ndul s\u0103u, cere bisericilor latine din zona contantinopolitan\u0103 s\u0103 renun\u0163e la folosirea azimei \u015fi la filioque. Dup\u0103 ce preo\u0163ii latini din Bizan\u0163 au refuzat, Cerularios le \u00eenchide toate bisericile. Amenin\u0163area militar\u0103 a normanzilor \u00eei face pe bizantini s\u0103 devin\u0103 ceva mai deschi\u015fi la negocieri, iar papa Leon al IX-lea \u00ee\u015fi trimite, \u00een 1054, delega\u0163ia condus\u0103 de cardinalul Humbert la Constantinopol. \u00a0 <\/p>\n\n\n\n Av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 Biserica de la Roma \u00ee\u015fi rec\u00e2\u015ftigase autoritatea \u00een urma reformelor interne, dar \u015fi prin atragerea unor lideri laici \u00een slujba ei, dar \u015fi a faptului c\u0103 patriarhul Cerularios era un personaj orgolios \u015fi ambi\u0163ios \u00eent\u00e2lnirea a fost un dezastru. Cardinalul Humbert ar fi avut o atitudine nepotrivit\u0103 fa\u0163\u0103 de patriarh fiindc\u0103 nu a respectat saluturile uzuale, iar acesta din urm\u0103 a refuzat s\u0103 mai negocieze. La r\u00e2ndul s\u0103u, Humbert ob\u0163ine bula papal\u0103 necesar\u0103 \u015fi \u00eel excomunic\u0103 pe patriarhul Cerularios, pe 16 iulie 1054. Patriarhul nu ezit\u0103 \u015fi \u00een cadrul unui sinod convocat pe 24 iulie acela\u015fi an \u00eel excomunic\u0103, la r\u00e2ndul s\u0103u, pe Humbert.\u00a0 Dup\u0103 aceast\u0103 ruptur\u0103, papa Nicolae al II-lea se aliaz\u0103 cu normanzii lui Robert Guiscard \u015fi le d\u0103 m\u00e2n\u0103 liber\u0103 \u00eempotriva bizantinilor. Ruptura a devenit definitiv\u0103 dup\u0103 ce crucia\u0163ii latini cuceresc ora\u015ful Constantinopol \u015fi profaneaz\u0103 bisericile ortodoxe.\u00a0<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" \u00cen anul 1054, cre\u015ftin\u0103tatea vestic\u0103 se desp\u0103r\u0163ea, institu\u0163ional, de cea estic\u0103 pentru totdeauna. Evenimentul a r\u0103mas \u00een istorie sub numele de Marea Schism\u0103 \u015fi a fost doar deznod\u0103m\u00e2ntul unui proces \u00eendelungat de separare \u00een s\u00e2nul cre\u015ftin\u0103t\u0103\u0163ii europene. <\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":8090,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[32,29],"tags":[1160,1504,1505,1506,1503],"class_list":["post-8089","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-istorie","category-religie","tag-biserica","tag-catolic","tag-diferente","tag-ortodox","tag-schisma"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/8089","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=8089"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/8089\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":8093,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/8089\/revisions\/8093"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/8090"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=8089"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=8089"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=8089"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}