{"id":8097,"date":"2020-05-04T05:11:58","date_gmt":"2020-05-04T05:11:58","guid":{"rendered":"https:\/\/noi3.org\/site\/?p=8097"},"modified":"2020-05-04T05:12:01","modified_gmt":"2020-05-04T05:12:01","slug":"manastirea-prislop-in-secolul-al-xix-lea-povestea-emotionanta-din-spatele-unei-imagini-unice","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/site.noi3.org\/?p=8097","title":{"rendered":"M\u0103n\u0103stirea Prislop \u00een secolul al XIX-lea. Povestea emo\u0163ionant\u0103 din spatele unei imagini unice"},"content":{"rendered":"\n

Una dintre cele mai vechi imagini a M\u0103n\u0103stirii Prislop ascunde o poveste emo\u0163ionant\u0103, a femeii care \u015fi-a legat numele pentru totdeauna din a\u015fezarea medieval\u0103 din \u0162ara Ha\u0163egului. <\/p>\n\n\n\n

\"M\u0103n\u0103stirea<\/figure>\n\n\n\n

Una dintre cele mai vechi ilustra\u0163ii a M\u0103n\u0103stirii Prislop a fost publicat\u0103 \u00een anul 1872, \u00een revista ungar\u0103 \u201eHaz\u00e1nk s a K\u00fclf\u00f6ld\u201d (Patria \u015fi str\u0103in\u0103tatea). Imaginea \u00eenso\u0163ea un reportaj despre biserica medieval\u0103 din \u0162ara Ha\u0163egului locul de veci al domni\u0163ei Saphira (Zamfira). <\/p>\n\n\n\n

Saphira, fiica voievodului muntean Moise, de la mijlocul secolului al XVI-lea, s-a retras la m\u0103n\u0103stire \u00een ultimii ani ai vie\u0163ii sale \u015fi a sprijinit rezidirea acesteia. Amintirea ei a fost p\u0103strat\u0103 \u00een secolele urm\u0103toare de localnici \u015fi, la fel ca farmecul m\u0103n\u0103stirii, i-a fascinat pe publici\u015ftii ungari <\/p>\n\n\n\n

Morm\u00e2ntul ascuns \u00een mun\u0163i <\/strong><\/p>\n\n\n\n

Iat\u0103 ce scriau jurnali\u015ftii revistei ap\u0103rute \u00een secolul al XIX-lea la Pesta, \u00een articolul \u201eMorm\u00e2ntul Saphirei din Silva\u015ful de Sus\u201d: <\/p>\n\n\n\n

\u201e\u00cen privin\u0163a monumentelor istorice, a frumuse\u0163ilor \u015fi a bog\u0103\u0163iei naturale, Hunedoara poate fi numit pe bun\u0103 dreptate cel mai demn jude\u0163 al celor dou\u0103 \u0163\u0103ri surori. Hunedoara, Deva, Ilia, Or\u0103\u015ftie, Piski (Simeria), dar \u015fi alte a\u015fez\u0103ri vorbesc despre trecutul glorios pentru fii posterit\u0103\u0163ii, \u00een timp ce mun\u0163ii \u00eemp\u0103duri\u0163i, v\u0103ile cu p\u0103m\u00e2nturi bune, minele \u015fi b\u0103ile bogate arat\u0103 un prezent \u015fi un viitor prosper. Aflat \u00een sud-vestul jude\u0163ului, \u00eentre Hunedoara \u015fi Ha\u0163eg, morm\u00e2ntul Saphirei din Silva\u015ful de Sus este unul dintre cele mai bune locuri istorice. Din drumul nostru care duce la Ha\u0163eg, traseul este deviat la dreapta \u015fi la aproximativ o or\u0103 de mers, pe valea p\u00e2r\u00e2ului Silva\u015f se afl\u0103 satul. \u00cen valea \u00eengust\u0103 g\u0103sim livezi frumoase, traversate de p\u00e2r\u00e2u. Silva\u015ful de Sus se \u00eentinde p\u00e2n\u0103 la poalele versan\u0163ilor, av\u00e2nd o popula\u0163ie format\u0103 din rom\u00e2ni muncitori, care oameni buni care men\u0163ioneaz\u0103 numele Saphirei cu reveren\u0163\u0103 sacr\u0103. <\/p>\n\n\n\n

\"\"\/<\/figure>\n\n\n\n

Morm\u00e2ntul ei se afl\u0103 la \u00eenc\u0103 o jum\u0103tate de or\u0103 de mers pe jos, din sat, spre mun\u0163i, iar drumul este o potec\u0103 de munte, care trece printr-o vale \u00eengust\u0103, cu st\u00e2nci abrupte. Peisajul este cu at\u00e2t mai aspru cu c\u00e2t c\u00e2mpia dispare treptat cu totul \u015fi doar c\u00e2teva paji\u015fti \u015fi lumini\u015furi vor mai fi vizibile ici-colo. Mun\u0163ii sunt din ce \u00een ce mai \u00eenc\u00e2nt\u0103tori \u015fi desf\u0103\u015foar\u0103 \u00een cu creste pitore\u015fti dinaintea ochilor c\u0103l\u0103torului. \u00cen sf\u00e2r\u015fit, apare o frumoas\u0103 poian\u0103, \u00eenconjurat\u0103 de creste ca o cupol\u0103, \u00een care se poate vedea o bisericu\u0163\u0103, printre p\u00e2lcurile de copaci. Este capela \u00een care se afl\u0103 morm\u00e2ntul Saphirei, un loc at\u00e2t de \u00eenc\u00e2nt\u0103tor \u015fi de emo\u0163ionant, care se arat\u0103 \u00een ingur\u0103tate, cu o atmosfer\u0103 sobr\u0103, trist\u0103, \u00een armonie cu trecutul femeii \u00eendurerate. Parc\u0103 ace\u015fti mun\u0163i ar fi vrut s\u0103 acopere morm\u00e2ntul din fa\u0163a ochilor invidio\u015fi ai lumii, astfel c\u0103 \u00eel \u00eembr\u0103\u0163i\u015feaz\u0103 at\u00e2t de str\u00e2ns. Locul este at\u00e2t de pustiu \u015fi t\u0103cut \u00eenc\u00e2t se aud p\u00e2r\u00e2ul \u015fi o turma aflat\u0103 pe dealuri, \u00eenso\u0163it\u0103 de c\u00e2ntecul trist al copilului valah care o p\u0103store\u015fte\u201d, informa Szatmary Gv., autorul articolului. <\/p>\n\n\n\n

C\u0103l\u0103torul dezv\u0103luia povestea tulbur\u0103toare a Saphirei, domni\u0163a care \u00ee\u015fi g\u0103sise pacea ve\u015fnic\u0103 \u00een morm\u00e2ntul roman de la Prislop. Relata c\u0103 slujbele aveau loc o dat\u0103 la cinci s\u0103pt\u0103m\u00e2ni, c\u00e2nd pelerinii\u00a0 veneau pentru a-i aduce omagiul Saphirei, chema\u0163i de sunetele a dou\u0103 clopote mici de argint ce r\u0103sunau \u00een clopotni\u0163a din vecin\u0103tatea unor ruine m\u0103n\u0103stire\u015fti. <\/p>\n\n\n\n

Nicolae Iorga, la M\u0103n\u0103stirea Prislop <\/strong><\/p>\n\n\n\n

Trei decenii mai t\u00e2rziu, \u015fi istoricul Nicolae Iorga a ajuns la M\u0103n\u0103stirea Prislop \u015fi a descris-o \u00een volumul \u201eNeamul Rom\u00e2nesc \u00een Ardeal \u015fi \u0162ara Ungureasc\u0103\u201d, publicat \u00een 1906. \u00a0<\/p>\n\n\n\n

\u201eToat\u0103 noaptea v\u00e2ntul s-a v\u00e2nzolit cu norii \u015fi ploaia a picurat din stre\u015fini, \u00eengrop\u00e2nd vara \u00een c\u00e2ntecul ei de jale. Diminea\u0163a se l\u0103mure\u015fte slab\u0103. Negurile fumeg\u0103 pe mun\u0163i, unde ninge. De la Ha\u0163eg, pe o alt\u0103 vreme dec\u00e2t aceasta se poate vedea biserica veche a Prislopului. Iei drumul Hunedoarei \u015fi de la Silva\u015f, singurul sat ce \u00eent\u00e2mpini, o c\u0103rare pe care nu pot sui tr\u0103surile, apuc\u0103 spre col\u0163ul de munte unde domni\u0163a Zamfira \u015fi-a zidit l\u0103ca\u015ful de pomenire. <\/p>\n\n\n\n

Chiliile c\u0103lug\u0103rilor au durat p\u00e2n\u0103 \u00een vremea lui Iosif al doilea, c\u00e2nd le-a atins os\u00e2nda acestui \u00eemp\u0103rat, rostit\u0103 asupra tuturor m\u0103n\u0103stirilor de supt Carpa\u0163i, socotite ca ad\u0103posturi ale du\u015fmanilor Unirii \u015fi politicii religioase a Cur\u0163ii fa\u0163\u0103 de rom\u00e2ni. Ast\u0103zi a r\u0103mas numai biserica, de o form\u0103 neobi\u015fnuit\u0103 \u00een aceste p\u0103r\u0163i, dar foarte cunoscut\u0103 la noi, cu un turnule\u0163 str\u0103b\u0103tut de fere\u015fti prelungite. Ea s-a dres de mai multe ori \u015fi ar fi fost cu totul cur\u0103\u0163it\u0103 de c\u0103r\u0163ile vechi \u015fi de manuscrptele cu leg\u0103tura prins\u0103 \u00een zalele veacului al XV-lea. Dar morm\u00e2ntul Zamfirei, \u00eentip\u0103rit cu slove apusene, form\u00e2nd o inscrip\u0163ie latin\u0103, s-a p\u0103strat p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi \u00een ctitoria fiicei pribege a Domnului ucis\u201d, relata Nicolae Iorga. <\/p>\n\n\n\n

\"\"\/<\/figure>\n\n\n\n

Povestea Saphirei <\/strong><\/p>\n\n\n\n

Zafira (Saphira), fiica voievodului munteam Moise din secolul al XVI-lea, a recnstruit biserica medieval\u0103 Prislop, iar morm\u00e2ntul ei se afl\u0103 sub o lespede din marmur\u0103 ro\u015fie, gravat\u0103 cu stema \u0162\u0103rii Rom\u00e2ne\u015fti, din l\u0103ca\u015ful de cult. <\/p>\n\n\n\n

Inscrip\u0163ia de pe piatra funerar\u0103 spune pe scurt povestea faimoasei Zafira: \u201eSaphira, a principelui Moise vestit\u0103 fat\u0103, \u00een acest p\u0103m\u00e2nt \u015fi-a a\u015fezat jalnicul trup. Mai \u00eent\u00e2i lui Keseriu, prea scump\u0103 so\u0163ie, i-a \u00eenchis ochii, apoi devine so\u0163ia ta, Nisowski. P\u0103m\u00e2ntul valah nu vede sub cerul s\u0103u nimic mai ales ca ea, dac\u0103 neamul i-ai cerceta.\u00a0 Av\u00e2nd \u00een vedere \u015fi altceva, domn i-a fost acesteia \u015fi bunicul \u015fi tat\u0103l. Dacia \u00eei pl\u00e2nge pe am\u00e2ndoi. Tu, oricare e\u015fti acela care prive\u015fti aceaste amintiri ale iubitei Saphira, spune: Saphira a fost demn\u0103 de numele de safir\u201d. <\/p>\n\n\n\n

Domni\u0163a refugiat\u0103 \u00een Ardeal dup\u0103 moartea tat\u0103lui ei s-a c\u0103s\u0103torit cu \u015etefan Ke\u015feru, un nobil extrem de bogat, fiul c\u0103pitanului Cet\u0103\u0163ii Devei. Dup\u0103 moartea acestuia \u00eenainte de 1570, a devenit so\u0163ia lui Stanislaw Nie\u017cowski, sfetnicul reginei Izabela, care de\u0163inea numeroase mo\u015fii \u00een comitatele Z\u0103rand, Hunedoara \u015fi Bihor. Nobilul polonez Nie\u017cowski a murit \u00een 1576, iar la scurt timp, v\u0103duva lui s-a c\u0103s\u0103torit cu Pal Markh\u00e1zi, un alt nobil bogat al Ungariei. Cei doi s-au desp\u0103r\u0163it, dup\u0103 un an de covie\u0163uire, iar Pal a plecat \u00een Imperiul Otoman, unde c\u00e2\u0163iva ani mai t\u00e2rziu a murit, \u00eentemni\u0163at de sultan. <\/p>\n\n\n\n

Legenda spune c\u0103 Zafira s-a retras la m\u0103n\u0103stirea Prislop, pe care o cl\u0103dise, pentru a-\u015fi petrece aici ultimii s\u0103i ani din via\u0163\u0103. Zamfira a finan\u0163at ridicarea a\u015fez\u0103m\u00e2ntului religios, dup\u0103 ce s-ar fi vindecat b\u00e2nd din apa izvorului care trece prin curtea m\u0103n\u0103stirii. Biserica a fost \u00eempodobit\u0103 cu odoare, iar \u00een vecin\u0103tatea ei, Zamfira a \u00eenfiin\u0163at o \u015fcoal\u0103 de c\u00e2nt\u0103re\u0163i biserice\u015fti. Unii istorici sus\u0163in \u00eens\u0103 c\u0103 domni\u0163a a avut o nou\u0103 tentativ\u0103 de c\u0103s\u0103torie, e\u015fuat\u0103 de aceast\u0103 dat\u0103. S-ar fi \u00eendr\u0103gostit de logof\u0103tul Ioan Norocea, un nobil muntean, din zon\u0103, care era c\u0103s\u0103torit \u00eens\u0103 \u015fi avea dou\u0103 fiice \u015fi un fiu. <\/p>\n\n\n\n

\"\"\/<\/figure>\n\n\n\n

M\u0103n\u0103stirea legendar\u0103 din \u0162ara Ha\u0163egului <\/strong><\/p>\n\n\n\n

M\u0103n\u0103stirea Prislop dateaz\u0103 din secolul al XIV-lea, iar de-a lungul timpului a fost locul a numeroase evenimente care au intrat \u00een istorie. \u00cen urm\u0103 cu cinci secole, \u00een vecin\u0103tatea bisericii, c\u0103lug\u0103rul Ioan \u015fi-a amenajat o chilie, scobind o st\u00e2nc\u0103 ascuns\u0103 de p\u0103durea Silva\u015fului. A murit \u00eens\u0103 \u00eenainte de a termina de d\u0103ltuit fereastra chiliei, ucis de v\u00e2n\u0103torii care l-ar fi confundat cu un animal s\u0103lbatic. La M\u0103n\u0103stirea Prislop se afl\u0103 morm\u00e2ntul \u015fi piatra funerar\u0103 a domni\u0163ei Zamfira, fiica domnitorului muntean Moise Vod\u0103 Basarab. Locul din \u0162ara Ha\u0163egului a devenit \u00een ultimii ani una dintre destina\u0163iile favorite ale pelerinilor din toate col\u0163urile \u0163\u0103rii datorit\u0103 c\u0103lug\u0103rului Arsenie Boca, \u00eenmorm\u00e2ntat aici.<\/p>\n\n\n\n

Articolul original<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Una dintre cele mai vechi imagini a M\u0103n\u0103stirii Prislop ascunde o poveste emo\u0163ionant\u0103, a femeii care \u015fi-a legat numele pentru totdeauna din a\u015fezarea medieval\u0103 din \u0162ara Ha\u0163egului. <\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":8098,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[32,29,34],"tags":[163,164,1510,1509,1380],"class_list":["post-8097","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-istorie","category-religie","category-parintele-arsenie-boca","tag-arsenie","tag-boca","tag-hateg","tag-manastire","tag-prislop"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/8097","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=8097"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/8097\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":8099,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/8097\/revisions\/8099"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/8098"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=8097"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=8097"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=8097"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}