{"id":8105,"date":"2020-05-17T09:12:48","date_gmt":"2020-05-17T09:12:48","guid":{"rendered":"https:\/\/noi3.org\/site\/?p=8105"},"modified":"2020-05-17T09:12:51","modified_gmt":"2020-05-17T09:12:51","slug":"comunism-ecologism-mediu-ambiant","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/site.noi3.org\/?p=8105","title":{"rendered":"Comunism, ecologism, mediu ambiant"},"content":{"rendered":"\n

0.Preambul<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Recunosc\u00e2nd valoarea \u015fi importan\u0163a ecologiei ca \u015ftiin\u0163\u0103, vom discuta critic capcanele unor strategii recente care \u00ee\u015fi propun, cel pu\u0163in declarativ, protejarea mediului. Critica vizeaz\u0103 ecologismul superficial \u015fi agresiv, aplicat fie \u00een necuno\u015ftin\u0163\u0103 de cauz\u0103, fie cu inten\u0163ia de a perverti protejarea naturii \u00eentr-o afacere oneroas\u0103 \u2013 ceea ce recentul film al lui Jeff Gibbs \u015fi Michael Moore nume\u015fte \u201cacapararea protec\u0163iei mediului de c\u0103tre miliardari, b\u0103nci \u015fi corpora\u0163ii\u201d. Presupunem c\u0103 cititorul a vizionat filmul respectiv; totu\u015fi, con\u0163inutul articolului este inteligibil \u015fi \u00een caz contrar. De\u015fi, din motive stilistice, vom evita, \u00een continuare, sintagma \u201cecologism superficial \u015fi agresiv\u201d, acesta este atitudinea la care ne vom referi, \u00een mod sistematic.<\/p>\n\n\n\n

Evident, discu\u0163ia nu urm\u0103re\u015fte s\u0103 chestioneze utilitatea folosirii energiilor regenerabile, ci s\u0103 semnaleze limitele \u015fi costurile acestora, at\u00e2t financiar, c\u00e2t \u015fi ecologic.<\/p>\n\n\n\n

1.C\u00e2teva adev\u0103ruri simple<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Discutarea problemelor de mediu ar fi mult mai pu\u0163in turbulent\u0103 dac\u0103 s-ar \u0163ine seama de c\u00e2teva adev\u0103ruri simple:<\/p>\n\n\n\n

*1.Bioxidul de carbon nu este un poluant, ci un nutrient<\/em>. Prin fotosintez\u0103, bioxidul de carbon \u015fi apa dau glucoz\u0103 \u015fi oxigen; substan\u0163a organic\u0103 produs\u0103 astfel st\u0103 la baza \u00eentregului lan\u0163 trofic, de la alge la om. Mai mult bioxid de carbon \u00eenseamn\u0103 recolte mai mari, hr\u0103nire abundent\u0103; mai pu\u0163in, \u00eenseamn\u0103 recolte mai mici \u015fi pericolul foametei.<\/p>\n\n\n\n

\"PNDR<\/figure>\n\n\n\n

*2.Clima P\u0103m\u00e2ntului este determinat\u0103, \u00een principal, de Soare<\/em>. Este un mare succes al propagandei \u00eentre\u0163inute de psihoza \u00eenc\u0103lzirii globale antropogene faptul c\u0103 schimb\u0103rile climatice ale P\u0103m\u00e2ntului sunt discutate f\u0103r\u0103 a lua \u00een considera\u0163ie rolul Soarelui.<\/p>\n\n\n\n

*3.\u015e\u0163iin\u0163a este, de regul\u0103, ne-intuitiv\u0103<\/em>. Pare evident c\u0103 Soarele se \u00eenv\u00e2rte\u015fte \u00een jurul P\u0103m\u00e2ntului, \u015fi c\u0103 P\u0103m\u00e2ntul este relativ plat.<\/p>\n\n\n\n

De circa 120 de ani, caracterul ne-intuitiv al \u015ftiin\u0163ei a crescut spectaculos. Energia variaz\u0103 discontinuu, dup\u0103 cum a ar\u0103tat Planck \u00een 1900, iar timpul se scurge diferit \u00een sisteme de referin\u0163\u0103 diferite, dup\u0103 cum a ar\u0103tat Einstein \u00een 1905.<\/p>\n\n\n\n

Nu numai c\u0103 aceste adev\u0103ruri contravin flagrant intui\u0163iei comune, dar \u00eens\u0103\u015fi formularea lor corect\u0103 reclam\u0103 un bagaj de cuno\u015ftin\u0163e, nu tocmai banal.<\/p>\n\n\n\n

*4.Adev\u0103rul \u015ftiin\u0163ific nu este plebiscitabil.<\/em> El este stabilit, a\u015fa cum este \u00een\u0163eles \u00eentr-o anumit\u0103 epoc\u0103 istoric\u0103, de o elit\u0103 auto-constituit\u0103 prin recunoa\u015fterea reciproc\u0103 a valorii membrilor ei. Func\u0163ionarea corect\u0103 a acestui mecanism de recunoa\u015ftere depinde de onestitatea \u015fi libertatea de exprimare existente la vremea \u015fi \u00een aria \u00een care lucreaz\u0103 oamenii de \u015ftiin\u0163\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Din p\u0103cate, onestitatea s-a diminuat considerabil de la \u00eenceputul secolului XX p\u00e2n\u0103 \u00een zilele noastre. C\u00e2nd Planck l-a invitat pe Einstein s\u0103 se mute la Berlin (1918), acesta l-a \u00eentrebat pentru ce. \u201cPentru c\u0103 dumneata e\u015fti creatorul teoriei relativit\u0103\u0163ii.\u201d \u201cDar teoria relativit\u0103\u0163ii este \u00een\u0163eleas\u0103 de numai 12 persoane.\u201d \u201cDa, \u00eens\u0103 opt dintre ele locuiesc la Berlin.\u201d<\/p>\n\n\n\n

Autoritatea \u015ftiin\u0163ific\u0103 se construia simplu, prin recunoa\u015ftere reciproc\u0103, de c\u0103tre un num\u0103r restr\u00e2ns de persoane. Era de neconceput ca o \u015fcol\u0103ri\u0163\u0103 s\u0103 critice opiniile lumii academice \u015fi s\u0103 fie tratat\u0103 altfel dec\u00e2t un caz clinic. Era de neconceput ca revistele academice s\u0103 publice articole sub presiunea \u201ccorectitudinii politice\u201d. Era de neconceput ca strategiile de dezvoltare ale \u015ftiin\u0163ei sau ingineriei s\u0103 fie plebiscitate; de exemplu, ca la o \u00eentrebare de genul: \u201ceste sau nu \u00een\u0163elept s\u0103 folosim o anumit\u0103 form\u0103 de energie?\u201d, s\u0103 r\u0103spund\u0103 al\u0163ii dec\u00e2t speciali\u015ftii \u00een domeniul respectiv.<\/p>\n\n\n\n

2.Comunism, ecologism, paradis terestru<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Dar lucrurile s-au schimbat radical, \u015fi nu numai \u00een \u015ftiin\u0163\u0103. Sub aspect politic, cea mai important\u0103 schimbare a fost, probabil, apari\u0163ia comunismului. Comunismul s-a pr\u0103bu\u015fit spectaculos \u015fi dramatic \u00een Europa, dar nu neap\u0103rat \u00een afara ei; \u00eentr-adev\u0103r, \u00een economia mondial\u0103 de ast\u0103zi, un rol-cheie este de\u0163inut de China comunist\u0103.<\/p>\n\n\n\n

\"Convergences<\/figure>\n\n\n\n

Sus\u0163in\u0103torii comunismului (prin care nu \u00een\u0163eleg neap\u0103rat doar fo\u015ftii membri sau simpatizan\u0163i ai partidelor comuniste, ci \u015fi aripa de extrem\u0103 st\u00e2ng\u0103 actual\u0103 a unor partide de tradi\u0163ie social-democrat\u0103) se manifest\u0103, \u00een bun\u0103 parte, ca ecologi\u015fti. Ambele categorii \u2013 comuni\u015ftii \u015fi ecologi\u015ftii \u2013 au \u00een comun ambi\u0163ia de a construi un paradis terestru: o societate paradisiac\u0103 sau un P\u0103m\u00e2nt paradisiac.<\/p>\n\n\n\n

Ambele categorii tr\u0103iesc cu iluzia c\u0103 paradisul pe care \u00eel viseaz\u0103 poate fi construit urm\u00e2nd o teorie \u015ftiin\u0163ific\u0103. De\u015fi, la doar 20 de ani de la lansarea Manifestului Partidului Comunist, era clar c\u0103 prognozele \u201cCapitalului\u201d privind \u201cascu\u0163irea luptei de clas\u0103\u201d erau infirmate de realitate, iar \u201cCapitalul\u201d \u00eensu\u015fi era construit pe statistici false, marxismul violent a avut c\u00e2\u015ftig de cauz\u0103. Starea paradisiac\u0103, anume comunismul, se putea atinge, conform teoriei marxist-leniniste, prin desfiin\u0163area propriet\u0103\u0163ii private. Materialismul \u015ftiin\u0163ific, predat genera\u0163iei mele, care sus\u0163inea c\u0103 evolu\u0163ia omenirii se \u00eencheie, \u00een mod necesar, prin comunism, s-a dovedit o teorie falimentar\u0103. Din p\u0103cate, falimentul a costat vie\u0163ile a sute de milioane de oameni.<\/p>\n\n\n\n

Pentru ecologi\u015fti, paradisul terestru este natura virgin\u0103, a\u015fa cum era \u00eenainte de a fi afectat\u0103 de prezen\u0163a omului. Ei tr\u0103iesc cu iluzia c\u0103 exist\u0103 o teorie a climei, adic\u0103 o \u00een\u0163elegere \u015ftiin\u0163ific\u0103 satisf\u0103c\u0103toare a fenomenelor meteorologice terestre. Conform acestei teorii, starea paradisiac\u0103 \u2013 adic\u0103 revenirea la natura virgin\u0103 \u2013 poate fi atins\u0103 dac\u0103 nu ardem combustibili fosili.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen ciuda progreselor fizicii, matematicii, computerelor, meteorologia nu a ajuns, din p\u0103cate, la nivelul de elaborare al \u2013 s\u0103 zicem \u2013 teoriei elasticit\u0103\u0163ii sau electromagnetismului. P\u0103m\u00e2ntul este un sistem extrem de complex, astfel c\u0103 chiar o disciplin\u0103 relativ simpl\u0103 (\u015fi extrem de important\u0103 practic) \u2013 seismologia \u2013 este incapabil\u0103 de prognoze, fie \u015fi pe termen scurt. Nici Soarele nu este \u00een\u0163eles satisf\u0103c\u0103tor, de exemplu nu exist\u0103 o teorie a petelor solare, esen\u0163iale pentru evolu\u0163ia climei terestre. Cu at\u00e2t mai pu\u0163in este \u00een\u0163eleas\u0103 influen\u0163a unor ciclicit\u0103\u0163i din sistemul solar, cu perioade de ordinul zecilor sau sutei de mii de ani. Nu doresc s\u0103 intru \u00een detalii, mai ales pentru c\u0103 exist\u0103 un scurt-metraj excelent (\u201cMarea \u00een\u015fel\u0103torie a \u00eenc\u0103lzirii globale\u201d) \u015fi o conferin\u0163\u0103 a unui laureat Nobel, specialist \u00een termodinamic\u0103 (Ivar Giaever), u\u015for accesabile pe internet, pe tema schimb\u0103rilor climatice.<\/p>\n\n\n\n

3.\u201dNu v\u0103 \u00eencrede\u0163i \u00een salvatori!\u201d<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Propaganda ecologist\u0103 se dovede\u015fte mult mai eficient\u0103 dec\u00e2t cea comunist\u0103 \u00een fanatizarea mul\u0163imilor. Dac\u0103 nimeni nu \u015ftie cum arat\u0103 o societate comunist\u0103, oricine s-a bucurat de r\u0103coarea unei p\u0103duri, \u015fi s-a oripilat de poluarea unei metropole. Oricine \u015fi-ar dori s\u0103 revin\u0103 \u00een paradisul terestru, aparent at\u00e2t de accesibil, al naturii nealterate de prezen\u0163a omului. Dac\u0103 nimeni nu \u015ftie exact ce \u00eenseamn\u0103 un du\u015fman de clas\u0103, oricine \u015ftie exact se \u00eenseamn\u0103 s\u0103 arzi combustibili fosili. \u015ei atunci c\u00e2nd ai o ipostaz\u0103 vizibil\u0103 \u015fi accesibil\u0103 a paradisului, cum s\u0103 nu faci tot posibilul pentru a o realiza? \u015ei cum s\u0103 nu-i ur\u0103\u015fti pe cei care te \u00eempiedic\u0103 s\u0103 ajungi acolo? Cum s\u0103 nu vrei s\u0103 te al\u0103turi celor care vor s\u0103 salveze planeta?<\/p>\n\n\n\n

\u00cen primii ani ai democra\u0163iei post-decembriste a existat o infla\u0163ie de salvatori: prin rigorism ortodox, prin libertinaj (numit conjunctural \u201cintegrare \u00een absolut\u201d), prin na\u0163ionalism, prin deriziune caragialesc\u0103 (Partidul Liber-Schimbist), prin extrema dreapt\u0103 interbelic\u0103 etc. Toate aceste forme de salvare au e\u015fuat, iar un criteriu de alegere a liderilor politici, dup\u0103 aceste e\u015fecuri, a fost \u201cnu v\u0103 \u00eencrede\u0163i \u00een salvatori\u201d.<\/p>\n\n\n\n

Exist\u0103, desigur, oameni cu harul salv\u0103rii, cu chemarea apostolatului \u2013 de la Gheorghe Laz\u0103r la Maica Tereza \u015fi de la Mahatma Ghandi la Albert Schweitzer, dar ace\u015ftia au \u00een comun, obligatoriu, absen\u0163a interesului material. Nu este cazul bancherilor, a c\u0103ror grij\u0103 prioritar\u0103 nu pare a fi ajutorarea aproapelui. Aceasta este cel pu\u0163in opinia celor care, neput\u00e2nd pl\u0103ti ratele la b\u0103nci, au fost evacua\u0163i din case \u015fi dorm acum \u00een strad\u0103.<\/p>\n\n\n\n

S\u0103 revenim la problema noastr\u0103. Un articol \u015ftiin\u0163ific recent dedicat incendiilor forestiere avertiza asupra pericolului renun\u0163\u0103rii la cur\u0103\u0163area p\u0103durilor de usc\u0103turi (erau vizate p\u0103durile din zonele toride ale Californiei). \u00centr-adev\u0103r, sub presiunea unor ecologi\u015fti fanatici, care considerau c\u0103 \u00eendep\u0103rtarea vreascurilor este o imixtiune antropic\u0103 nociv\u0103 \u00een echilibrul p\u0103durii, se renun\u0163ase la aceast\u0103 igienizare anual\u0103. Autorul articolului avertiza c\u0103, \u00een acest fel, este favorizat\u0103 apari\u0163ia unor focuri spontane (produse de tr\u0103znete); atunci c\u00e2nd asemenea incendii devin prea numeroase, ele se pot extinde \u015fi uni, produc\u00e2nd un incendiu pe o suprafa\u0163\u0103 suficient de mare, pentru a sc\u0103pa de sub control. A\u015fa ceva s-a \u00eent\u00e2mplat, probabil, \u00een Australia, cu pu\u0163in timp \u00een urm\u0103. \u00cen formularea lui \u00c9douard Herriot, e periculos s\u0103 ai idei, f\u0103r\u0103 a avea cuno\u015ftin\u0163e.<\/p>\n\n\n\n

\u201cFizica e simpl\u0103, dar subtil\u0103\u201d, spunea Ehrenfest. Lu\u00e2nd termenul \u00een sensul s\u0103u etimologic, am putea spune: natura e simpl\u0103, dar subtil\u0103. Din p\u0103cate, fanatismul este imun la subtilit\u0103\u0163i.<\/p>\n\n\n\n

Recentul film al lui Jeff Gibbs \u015fi Michael Moore, \u201cPlanet of the Humans\u201d, este extrem de pre\u0163ios, pentru c\u0103 dezv\u0103luie fa\u0163a nev\u0103zut\u0103 a energiilor regenerabile, \u015fi complicitatea cinic\u0103 a politicienilor \u015fi oamenilor de afaceri (dac\u0103 putem vorbi de dou\u0103 categorii distincte). Filmul \u00eendeamn\u0103 la reflec\u0163ie, \u015fi \u00een acest sens voi aduce \u00een discu\u0163ie c\u00e2teva aspecte simple, dar nu foarte evidente.<\/p>\n\n\n\n

4.Energiile regenerabile, dincolo de \u201cPlanet of the Humans\u201d<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Energiile regenerabile se bazeaz\u0103, \u00een mare parte, pe p\u0103m\u00e2nturi rare. \u00cens\u0103\u015fi op\u0163iunea de a \u00eencredin\u0163a viitorul energetic al omenirii unor elemente rare, nu unora abundente, pare riscant\u0103. De asemenea, germaniul \u015fi galiul, esen\u0163iale pentru producerea celulelor solare de randament ridicat, exit\u0103 \u00een cantit\u0103\u0163i foarte mici. Produc\u0163ia de germaniu este de circa 155 tone pe an, iar cea de galiu, 315 (a se compara cu argintul, 3100 tone pe an). Este \u00een\u0163elept s\u0103 ne sprijinim, \u00een produc\u0163ia pe scar\u0103 larg\u0103 a energiei, pe asemenea elemente? Pentru stocarea energiilor regenerabile, \u00een cazul \u00een care vor deveni dominante \u00een energia produs\u0103 \u00een viitor, va fi nevoie de o capacitate de stocare echivalent\u0103 cu zeci de miliarde de acumulatori de automobil. Cum se vor produce (\u015fi c\u00e2t vor costa) acumulatorii performan\u0163i \u00een care se sper\u0103, pe baz\u0103 de litiu, c\u00e2nd produc\u0163ia anual\u0103 de litiu este de 35.000 tone pe an, iar timpul de via\u0163\u0103 al acestora este de c\u00e2\u0163iva ani? \u00cen cele mai favorabile circumstan\u0163e, nu lipse\u015fte un factor de circa o mie, de la capacitatea de stocare necesar\u0103, la cea care poate fi produs\u0103 efectiv, pentru implementarea folosirii predominante a energiilor regenerabile?<\/p>\n\n\n\n

\"La<\/figure>\n\n\n\n

Dar s\u0103 privim mai atent c\u00e2teva caracteristici ale p\u0103m\u00e2nturilor rare, esen\u0163iale pentru producerea automobilelor electrice, turbinelor eoliene \u015fi panourilor solare.<\/p>\n\n\n\n

Acestea apar, de regul\u0103, \u00een minerale \u00eempreun\u0103 cu thoriul \u015fi uraniul, elemente radioactive. Concentra\u0163ia de p\u0103m\u00e2nturi rare a z\u0103c\u0103mintelor este foarte mic\u0103, iar pentru ob\u0163inerea unei cantit\u0103\u0163i consistente de material util se excaveaz\u0103 o cantitate uria\u015f\u0103 de steril radioactiv, care se depoziteaz\u0103 la suprafa\u0163\u0103, \u00een apropierea localit\u0103\u0163ilor minere\u015fti. Surprinz\u0103tor, nu exist\u0103 \u2013 sau nu sunt u\u015for accesibile \u2013 evalu\u0103ri cantitative ale acestei radioactivit\u0103\u0163i. Pe l\u00e2ng\u0103 elemente radioactive, sterilul con\u0163ine \u015fi oxizi de p\u0103m\u00e2nturi rare, \u00eentr-o concentra\u0163ie prea mic\u0103 pentru o separare rentabil\u0103 economic. Sterilul este folosit, \u00een China, la producerea fertilizatorilor, dar ajunge \u00een sol \u015fi prin simpla depozitare. Depozitare care, \u00een 2005, a \u00eenseamnat o cantitate de 119.000 tone de oxizi de metale rare.<\/p>\n\n\n\n

Efectul acestora asupra adul\u0163ilor nu este bine \u00een\u0163eles, dar se \u015ftie c\u0103, \u00een cazul copiilor, afecteaza IQ-ul \u015fi memoria. De asemenea, s-au semnalat anomalii la na\u015ftere (birth defects) \u015fi cazuri de leucemie.<\/p>\n\n\n\n

Problema are \u015fi o latur\u0103 politic\u0103. Deng Xiaoping, liderul Chinei acum 40 \u2013 50 de ani, spunea: \u201cOrientul Mijlociu are petrol, noi avem p\u0103m\u00e2nturi rare\u2026 chestiune cu exterm de important\u0103 semnifica\u0163ie strategic\u0103; trebuie s\u0103 \u015ftim s\u0103 folosim aceast\u0103 situa\u0163ie adecvat, \u00een folosul \u0163\u0103rii noastre.\u201d Promovarea unor tehnologii bazate pe p\u0103m\u00e2nturi rare \u00eenseamn\u0103 acceptarea deliberat\u0103 a controlului Chinei asupra energiei \u201cregenerabile\u201d.<\/p>\n\n\n\n

5.C\u00e2t de regenerabile \u015fi profitabile sunt \u201cenergiile regenerabile\u201d?<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Includerea biomasei (\u00een general, eufemism pentru \u201cp\u0103duri\u201d) printre sursele de energie regenerabil\u0103 este abuziv\u0103 \u015fi \u00een\u015fel\u0103toare, dar este util\u0103 propagandistic, deoarece duce la cre\u015fterea aparent\u0103 a ponderii \u201cenergiei verzi\u201d \u00een efortul energetic. Biomasa se reface \u00eentr-un timp \u00eendelungat (ceea ce se poate spune, la limit\u0103, \u015fi despre turb\u0103) \u015fi produce bioxid de carbon, ca \u015fi infamul c\u0103rbune; alunec\u0103m discret de la \u201cenergie verde\u201d, \u201cCO2-free\u201d la \u201cenergie regenerabil\u0103\u201d.<\/p>\n\n\n\n

Singura energie propriu-zis regenerabil\u0103 este energia solar\u0103, care poate fi folosit\u0103 f\u0103r\u0103 a-i influen\u0163a generarea (reac\u0163iile termonucleare din interiorul Soarelui). Panourile, suporturile acestora, instala\u0163iile de stocare nu sunt, evident, regenerabile. Folosirea energiei eoliane duce la schimb\u0103ri ale distribu\u0163iei \u015fi intensit\u0103\u0163ii curen\u0163ilor de aer, deci \u00eei influen\u0163eaz\u0103 generarea. \u00cendep\u0103rtarea uria\u015felor instala\u0163ii eoliene va fi un co\u015fmar al deceniilor viitoare. \u00cen cazul arderii lemnului, \u00een fapt a deforest\u0103rilor (care se fac folosind combustibili fosili), p\u0103durile se regenereaz\u0103, dar \u00eentr-un timp incomparabil mai \u00eendelungat dec\u00e2t timpul \u00een care sunt t\u0103iate, iar ecosistemul este complet distrus.<\/p>\n\n\n\n

Ponderea energiei solare, \u00eentr-o \u0163ar\u0103 care investe\u015fte masiv \u00een dezvoltarea acesteia \u2013 Germania \u2013 este de ordinul procentului. \u015ei totu\u015fi, sa raporteaz\u0103 c\u0103, \u00een anumite zile de var\u0103, ponderea energiei verzi folosite efectiv este de 80%. Cum se poate realiza un asemenea salt, de la 1% la 80%? Doar prin decuplarea unor termocentrale, \u015fi folosirea, pentru un timp scurt, a energiei fotovoltaice, \u00eenmagazinate \u00een acumulatori, cu mult timp \u00eenainte. Este o manevr\u0103 pur propagandistic\u0103, p\u0103gubitoare \u015fi moral, \u015fi practic. Pe de o parte, se compar\u0103 o energie produs\u0103 \u00een timp real (a termocentralelor), cu o energie produs\u0103 anterior, subven\u0163ionat\u0103, stocat\u0103 \u00eentr-un sistem costisitor, \u015fi livrat\u0103 compact, f\u0103r\u0103 nici o motiva\u0163ie inginereasc\u0103. Folosirea eficient\u0103 a unei termocentrale presupune func\u0163ionarea ei un timp relativ \u00eendelungat, nu oprirea \u015fi pornirea ei la intervale scurte (ceea ce este evident oric\u0103rui utilizator al unui calorifer electric), din motive propagandistice. Pre\u0163ul ridicat al acestei dezinform\u0103ri este pl\u0103tit, desigur, de contribuabil.<\/p>\n\n\n\n

S-a ajuns astfel la o form\u0103 \u015fi mai grotesc\u0103 de stahanovism dec\u00e2t cea din anii primului cincinal sovietic. Harnicul miner din Donbas, Stahanov, raporta dep\u0103\u015firea normei cu un factor de 14; falsificarea succeselor energiei \u201cverzi\u201d recurge la factori mult mai mari, \u015fi este mult mai d\u0103un\u0103toare banului public.<\/p>\n\n\n\n

Este extrem de frustrant faptul c\u0103 informa\u0163ii esen\u0163iale despre energiile regenerabile ajung foarte greu la marele public. Care este costul unei kilowatt-ore produse prin panouri solare, sau prin instala\u0163ii eoliene, dac\u0103 se \u0163ine cont de toate aspectele importante (fabricarea panourilor, preg\u0103tirea terenului, instalarea, stocarea energiei, timpul de func\u0163ionare relativ scurt al instala\u0163iilor)? Care este impactul global asupra mediului? C\u00e2t de sustenabil\u0103 este producerea \u015fi \u00eentre\u0163inerea automobilelor electrice sau panourilor solare, \u015ftiind c\u0103 acestea folosesc elemente chimice produse \u00een cantit\u0103\u0163i foarte mici?<\/p>\n\n\n\n

De asemenea, este frustrant c\u0103 e\u015fecurile energiilor regenerabile nu sunt mediatizate. Celulele Graetzel (dye-sensitized solar cells), bazate pe un mecanism electrochimic ingenios, au fost folosite la placarea exterioar\u0103 ale unor mari cl\u0103diri urbane, s-au bucurat de o enorm\u0103 publicitate, p\u00e2n\u0103 ce s-a constatat c\u0103 randamentul lor scade \u00een timp, ating\u00e2nd minime care le fac inutilizabile. Panourile fotovoltaice au fost \u00eendep\u0103rtate de pe cl\u0103diri. Acum vreo 10-15 ani se vorbea cu optimism despre un proiect gigantic, prin care se urm\u0103rea alimentarea Europei cu energie electric\u0103 ob\u0163inut\u0103 din panouri fotovoltaice amplasate pe suprafe\u0163e mari din Sahara. Energia urma s\u0103 ajung\u0103 pe b\u0103tr\u00e2nul continent prin cabluri submarine, \u00een zona Gibraltarului. Proiectul a fost abandonat, ca nefezabil tehnic.<\/p>\n\n\n\n

Nu numai c\u0103 asemenea e\u015fecuri ale energiilor regenerabile nu sunt mediatizate, dar orice form\u0103 de a le discuta critic este sever reprimat\u0103. Avem de a face cu un partizanat cu totul str\u0103in disputelor \u015ftiin\u0163ifice, dar caracteristic celor financiare.<\/p>\n\n\n\n

6.Energia nuclear\u0103<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Exist\u0103 vreo posibilitate de a produce energie nepoluant\u0103 \u00een cantit\u0103\u0163i semnificative, la un pre\u0163 moderat? Pe termen mediu, r\u0103spunsul este evident: folosirea centralelor nucleare electrice, bazate pe fisiune. Pe termen lung, marea speran\u0163\u0103 se leag\u0103 de reac\u0163iile de fuziune, care asigur\u0103 energia din stele. \u00cen ce m\u0103sur\u0103 aceast\u0103 speran\u0163\u0103 se va realiza, \u015fi c\u00e2nd anume, e imposibil de spus acum.<\/p>\n\n\n\n

\u00centruc\u00e2t folosirea energiei nucleare face obiectul unor dezbateri aprinse, \u015fi problematica ei este destul de dep\u0103rtat\u0103 de cea a \u201cenergiilor verzi\u201d, vom analiza separat, \u00een dou\u0103 anexe, accidentul de la Cernob\u00eel \u015fi cel de la Fukushima. Analizele ne vor duce la concluzia c\u0103 folosirea energiei nucleare este recomandabil\u0103, fiind nepoluant\u0103 \u015fi \u2013 dup\u0103 asimilarea experien\u0163elor de la Cernob\u00eel \u015fi Fukushima \u2013 lipsit\u0103 de riscuri majore. \u00cen mod absolut sigur, zona limitrof\u0103 unei centrale nucleare moderne este incomparabil mai pu\u0163in contaminat\u0103 dec\u00e2t zona limitrof\u0103 a unei mine de metale rare.<\/p>\n\n\n\n

\"Romania<\/figure>\n\n\n\n

Prezentarea echilibrat\u0103, prin mass-media, a avantajelor energiei nucleare ar convinge consumatorii de oportunitatea acestei alternative. Dezavantajul reorient\u0103rii preferin\u0163elor energetice ale oamenilor const\u0103 \u00een faptul c\u0103 producerea de energia nuclear\u0103 folose\u015fte instala\u0163ii existente; a\u015fadar miliardarii, b\u0103ncile \u015fi corpora\u0163iile sunt private de fabuloasele subven\u0163ion\u0103ri ale investi\u0163iilor \u00een energii regenerabile. De asemenea, construind sub rigurosul control al IAEA (International Atomic Energy Agency), urm\u00e2nd tehnologii care trebuie respectate cu stricte\u0163e, exist\u0103 pu\u0163in loc pentru inova\u0163ii \u015fi fantezii subven\u0163ionabile.<\/p>\n\n\n\n

7.Concluzii<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Situa\u0163ia produc\u0163iei de energie \u015fi a protec\u0163iei mediului pare s\u0103 fie urm\u0103toarea: folosirea combustibililor fosili trebuie limitat\u0103; folosirea energiei nucleare, cu producere zero de bioxid de carbon, trebuie \u00eencurajat\u0103; \u201cenergiile regenerabile\u201d nu sunt sustenabile, dar r\u0103m\u00e2n importante pentru situa\u0163ii extreme (regiuni izolate, spa\u0163iul cosmic). Folosirea energiei termonucleare, inepuizabile \u015fi nepoluante, r\u0103m\u00e2ne o speran\u0163\u0103 deocamdat\u0103 incert\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Criza energetic\u0103 \u015fi cea ecologic\u0103 prin care trecem sunt gestionate cu rea credin\u0163\u0103 de \u201cforma canceroas\u0103 de capitalism\u201d \u2013 pentru a folosi expresia lui Jeff Gibbs \u015fi Michael Moore \u2013 care domin\u0103 lumea occidental\u0103. Este lipsit de \u00een\u0163elepciune, dac\u0103 nu de-a dreptul iresponsabil, ca aceste crize majore s\u0103 fie discutate \u00eentr-o atmosfer\u0103 de isterie \u015fi incultur\u0103 \u015ftiin\u0163ific\u0103, \u00een care exper\u0163ii one\u015fti sunt adesea trata\u0163i ca \u201cdu\u015fmanii poporului\u201d din comunism. \u201cMainstream-media\u201d joaca un rol extrem de nociv \u00een crearea \u015fi diseminarea confuziei. Direc\u0163ia \u00een care mergem este dezastruoas\u0103. Fiecare dintre noi poate contribui la restabilirea normalit\u0103\u0163ii, printr-un efort de \u00een\u0163elegere \u015fi r\u0103sp\u00e2ndire a adev\u0103rului.<\/p>\n\n\n\n

Anexa 1. Accidentul nuclear de la Cernob\u00eel<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Reactorul de la Cernob\u00eel face parte din clasa RBMK, acrominul pentru \u201creactor de mare putere cu canale\u201d (\u00een limba rus\u0103). Aceste reactoare, de construc\u0163ie original\u0103 \u015fi ingenioas\u0103, constituie punctul culminant al programului nuclear sovietic de realizare a reactorilor duali, utiliza\u0163i at\u00e2t \u00een scopuri civile (producerea de energie electric\u0103 \u015fi termic\u0103) c\u00e2t \u015fi militare (producerea de plutoniu pentru focoase nucleare), care folosesc uraniul natural (drept combustibil) \u015fi apa obi\u015fnuit\u0103 (pentru r\u0103cire). Energia ob\u0163inut\u0103 astfel este mult mai ieftin\u0103 dec\u00e2t cea produs\u0103 de reactorii care folosesc uraniu \u00eembog\u0103\u0163it \u015fi ap\u0103 grea.<\/p>\n\n\n\n

\"Chernobyl<\/figure>\n\n\n\n

Primele reactoare de acest tip au fost din clasa AM, acronimul pentru \u201cAtomi pentru pace\u201d (Atom Mirny), traducerea sloganului \u201cAtoms for Peace\u201d, lansat de pre\u015fedintele Eisenhauer \u00eentr-un discurs \u0163inut \u00een fa\u0163a Adun\u0103rii Generale a ONU \u00een 1953. Folosirea de c\u0103tre cele dou\u0103 superputeri rivale a aceleia\u015fi devize pacifiste a constituit unul dintre pu\u0163inele gesturi amicale care au destins \u00eentruc\u00e2tva primul deceniu al r\u0103zboiului rece.<\/p>\n\n\n\n

Reactoarele RBMK erau reactoare de mare putere, proiectate s\u0103 func\u0163ioneze 45 de ani, dup\u0103 o revizie f\u0103cut\u0103 la mijlocul intervalului respectiv. Reactorul din Ignalina (Lituania), aflat \u00een func\u0163iune p\u00e2n\u0103 la intrarea Lituaniei \u00een UE, avea 1500 MW, ceea ce \u00eenseamn\u0103 foarte mult, chiar dup\u0103 criteriile secolului XXI.<\/p>\n\n\n\n

Din p\u0103cate, pentru originalitatea \u015fi ingeniozitatea reactorilor RBMK trebuia pl\u0103tit un pre\u0163; anumite vicii de func\u0163ionare, f\u0103r\u0103 urm\u0103ri dramatice, s-au \u00eenregistrat la centrala nuclear\u0103 din Leningrad (1975) \u015fi la cea din Ignalina (1983). Anomaliile respective au fost analizate de speciali\u015ftii sovietici, care au propus modific\u0103rile necesare unei func\u0163ion\u0103ri adecvate. Ei au subliniat, totodat\u0103, dificultatea de a controla reactorul, \u00een special la puteri mici<\/strong>, necesitatea de a \u00eembun\u0103t\u0103\u0163i sistemele de control \u015fi de a instrui personalul camerei de control \u00een leg\u0103tur\u0103 cu particularit\u0103\u0163ile \u015fi punctele slabe ale reactorului, impun\u00e2ndu-le o disciplin\u0103 riguroas\u0103. Din p\u0103cate, p\u00e2n\u0103 la accidentul de la Cernob\u00eel (1986), factorul politic nu a dispus luarea nici unei m\u0103suri, nici m\u0103car de prevenire a operatorilor. At\u00e2ta timp c\u00e2t reactorul fusese pus \u00een func\u0163iune cu aprobarea Institutului Kurceatov, toate aspectele tehnice constituiau secret de stat, iar discutarea deficien\u0163elor, chiar cu personalul care opera centrala, era interzis\u0103.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen memoriile sale, publicate postum, Valeri Legasov, prim-adjunctul directorului Institutului Kurceatov de Energie Atomic\u0103, conduc\u0103torul echipei numite pentru combaterea consecin\u0163elor exploziei de la Cernob\u00eel, a ar\u0103tat c\u0103 speciali\u015ftii institutului \u015ftiau de mult timp c\u0103 reactoarele RBMK aveau serioase deficien\u0163e de proiectare, dar nu puteau ac\u0163iona din motive politice. Disperarea acumulat\u0103 \u00een confruntarea cu obtuzitatea politrucilor, \u015fi \u00eenainte \u015fi dup\u0103 accident, a dus, probabil, la sinuciderea savantului, la exact doi ani de la explozie. Dup\u0103 moartea lui Legasov, toate reactoarele RBMK aflate \u00een exploatare au fost modificate, urm\u00e2nd indica\u0163iile date cu ani \u00een urm\u0103 de speciali\u015fti, astfel c\u0103, de atunci \u00eencolo, au lucrat \u00een condi\u0163ii de siguran\u0163\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Dar, la \u00eenceperea testelor care au dus la explozie, operatorii nu cuno\u015fteau vulnerabilit\u0103\u0163ile reactorului. \u00cen plus, au decis decuplarea manual\u0103 a trei sisteme automate de comand\u0103, m\u0103sur\u0103 contrar\u0103 nu numai instruc\u0163iunilor, dar \u015fi celui mai elementar bun sim\u0163. De asemenea, au adus reactorul la o putere mult inferioar\u0103 celei nominale (200 MW \u00een loc de 700 MW), unde, dup\u0103 11 ore, s-a supra\u00eenc\u0103lzit, a devenit necontrolabil \u015fi a explodat.<\/p>\n\n\n\n

Este instructiv s\u0103 men\u0163ion\u0103m motivele accidentului, stabilite \u00een Raportul IAEA din 1992: caracteristicile fizice specifice ale reactorului; caracteristicile specifice ale elementelor de control ale reactorului; faptul c\u0103 reactorul a fost adus \u00eentr-o stare care nu este specificat\u0103 de instruc\u0163iunile de folosire, sau investigat\u0103 de un grup independent de exper\u0163i \u00een securitatea de func\u0163ionare [an independent safety body]; \u015fi, mai ales, faptului c\u0103 chiar caracteristicile reactorului f\u0103ceau posibil\u0103 o comportare instabil\u0103.<\/p>\n\n\n\n

La acestea, raportul a ad\u0103ugat \u201clack of safety culture\u201d [lipsa educa\u0163iei \u00een spiritul respect\u0103rii normelor de protec\u0163ie]. Se \u00eent\u00e2lnesc aici eroismul juvenil inspirat de lupt\u0103torii revolu\u0163iei sau ai r\u0103zboiului de ap\u0103rare a Patriei, \u00eencrederea neclintit\u0103 \u00een \u015ftiin\u0163a \u015fi tehnica sovietic\u0103, dar \u015fi un anumit dispre\u0163 gratuit \u015fi iresponsabil fa\u0163\u0103 de primejdie. Dispre\u0163 care aminte\u015fte de scena din \u201cR\u0103zboi \u015fi pace\u201d, \u00een care Bezuhov, urcat pe pervazul unei ferestre de la etajul ultim al unei cl\u0103diri \u00eenalte, bea p\u00e2n\u0103 la fund o sticl\u0103 de \u015fampanie. Dup\u0103 un asemenea exces, \u015fi un b\u0103utor experimentat \u00ee\u015fi controleaz\u0103 cu greu echilibrul, \u015fi cade fie \u00een\u0103untru, fie \u00een afar\u0103. Ce i-a reu\u015fit lui Bezuhov nu le-a reu\u015fit, din p\u0103cate, operatorilor.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen explozie au murit doi operatori. \u00cen interven\u0163ia de urgen\u0163\u0103 care a urmat au fost implicate 134 de persoane, personal al reactorului \u015fi pompieri. Dintre acestea, 28 au murit \u00een c\u00e2teva zile sau luni, iar 14 au murit de cancer, \u00een urm\u0103torii 10 ani. Conform unui raport ONU relativ recent, exist\u0103 sub 100 de decese care pot fi atribuite, documentat, unei expuneri crescute la radia\u0163ii. Circa 49.000 de persoane au fost evacuate din ora\u015ful limitrof reactorului, la care s-au ad\u0103ugat ulterior alte 68.000 de persoane.<\/p>\n\n\n\n

Num\u0103rul mor\u0163ilor indirecte \u2013 adic\u0103 a persoanelor a c\u0103ror speran\u0163\u0103 de via\u0163\u0103 a fost scurtat\u0103 de iradierea produs\u0103 de explozie, \u00een urm\u0103toarele decade \u2013 este greu de evaluat, iar disputele sunt viciate de conflicte ideologice. Cifrele variaz\u0103 \u00eentre 4000, conform unor organisme ONU, \u015fi 60.000, conform Greenpeace, o valoare probabil mult supraevaluat\u0103. Inutil de spus c\u0103 num\u0103rul mor\u0163ilor ar fi fost mult mai mic, dac\u0103 personalul ar fi anun\u0163at imediat accidentul, ar fi p\u0103r\u0103sit centrala \u015fi nu ar fi chemat pompierii. De asemenea, evacuarea cu \u00eent\u00e2rziere a popula\u0163iei a fost o gre\u015feal\u0103 grav\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Desf\u0103\u015furarea accidentului a fost descris\u0103 foarte corect \u00een ultimul episod al serialului \u201cCernob\u00eel\u201d, care a surprins perfect at\u00e2t aspectele tehnice, c\u00e2t \u015fi pe cele politice ale situa\u0163iei.<\/p>\n\n\n\n

Accidentul a fost premonitoriu pentru sf\u00e2r\u015fitul Uniunii Sovietice, \u015fi de aceea este irepetabil. Afirma\u0163ia nu este mistic\u0103, ci realist\u0103: acumularea \u00eendelungat\u0103 a unor gre\u015feli grave nu poate duce dec\u00e2t la catastrof\u0103. Aceast\u0103 \u00eencheiere de capitol nu a putut fi evitat\u0103, \u00eentr-un domeniu \u00een care \u00eenc\u0103lcarea sistematic\u0103 a regulilor nu are cum s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 nepedepsit\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Anexa 2. Accidentul nuclear de la Fukushima<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Accidentul de la centralele nucleare Fukushima Daiichi, din 11 martie 2011, difer\u0103 net de cel de la Cernob\u00eel. El s-a produs \u00een urma unui cutremur, care a provocat un tsunami. Cutremurul, de magnitudine 9,1 MMS, a fost cel mai puternic din lume \u00een anul respectiv, \u015fi al patrulea cel mai puternic din toate cutremurele \u00eenregistrate seismologic pe Terra. Tsunami-ul a produs valuri de p\u00e2n\u0103 la 40,5 m \u00een\u0103l\u0163ime, care s-au deplasat cu viteza de 700 km\/or\u0103 \u015fi care au p\u0103truns pe uscat, p\u00e2n\u0103 la 10 km distan\u0163\u0103 de \u0163\u0103rm. Valurile care au m\u0103turat reactoarele au avut 14 metri \u00een\u0103l\u0163ime. La \u00eenceputul cutremurului, reac\u0163ia de fisiune \u00een reactoare a fost oprit\u0103 automat (ceea ce nu s-a \u00eent\u00e2mplat la Cernob\u00eel, unde reac\u0163ia de fisiune nu a putut fi oprit\u0103 \u015fi a generat explozia nuclear\u0103), \u015fi pompele ac\u0163ionate de generatori Diesel au fost puse automat \u00een func\u0163iune pentru r\u0103cirea miezurilor reactorilor, adic\u0103 pentru evacuarea c\u0103ldurii produse anterior. Din p\u0103cate, inundarea produs\u0103 de tsunami le-a f\u0103cut inutilizabile. C\u0103ldura deja produs\u0103 de reac\u0163iile de fisiune a dus la topirea miezului a trei reactori, cu deversarea \u00een exterior a unei mari cantit\u0103\u0163i de materie radioactiv\u0103, \u015fi la explozia a trei tancuri cu hidrogen. M\u0103surat\u0103 \u00een bequereli (un bequerel \u00eenseamn\u0103 o dezintegrare pe secund\u0103), radioctivitatea deversat\u0103 la Fukushima a reprezentat circa 4,6% din cea de la Cernob\u00eel, iar 80% din ea s-a \u00eendreptat spre ocean.<\/p>\n\n\n\n

\"Enhanced<\/figure>\n\n\n\n

De\u015fi reactoarele de la Fukushima nu fuseser\u0103 proiectate pentru a rezista la un cutremur at\u00e2t de puternic, ele au f\u0103cut fa\u0163a foarte bine seismului, dar, cum am spus, r\u0103cirea nu a putut continua din cauza tsunami-ului. Valurile acestuia au atins \u0163\u0103rmul la 10 minute dup\u0103 declan\u015farea cutremurului.<\/p>\n\n\n\n

Nici o persoan\u0103 nu \u015fi-a pierdut via\u0163a din cauza accidentului nuclear, \u015fi nici m\u0103car nu a fost supus\u0103 unei iradieri periculos de mari. Cei 154 000 de oameni care locuiau la mai pu\u0163in de 20 km distan\u0163\u0103 de reactor au fost reloca\u0163i rapid. Dar, din p\u0103cate, tsunami-ul, care a ajuns la \u0163\u0103rm dup\u0103 10 minute de la declan\u015farea alarmei, a ucis 20.896 persoane.<\/p>\n\n\n\n

Conform scalei interna\u0163ionale a evenimentelor nucleare, accidentul de la Fukushima a fost clasificat, la fel ca \u015fi cel de la Cernob\u00eel, ca fiind de nivelul 7. Aceast\u0103 clasificare se refer\u0103 la gradul de deteriorare a reactorului, nu la poluarea radioactiv\u0103 a mediului, care a fost mult mai slab\u0103, cum am v\u0103zut. De asemenea, mobilizarea \u00een vederea protej\u0103rii popula\u0163iei a fost mult mai responsabil\u0103 \u015fi eficient\u0103, iar pozi\u0163ia autorit\u0103\u0163ilor \u2013 perfect transparent\u0103 \u015fi autocritic\u0103. Nu exist\u0103 nimic comun \u00eentre obtuzitatea \u015fi reaua credin\u0163\u0103 a oficialilor sovietici, \u015fi spiritul de colaborare al celor japonezi. Cu toate acestea, rapoartele interna\u0163ionale se refer\u0103 la acest accident \u00een termeni foarte severi, at\u00e2t \u00een aprecierea reac\u0163iei autorit\u0103\u0163ilor, c\u00e2t \u015fi a polu\u0103rii radioactive. Iat\u0103, de exemplu, ce putem citi \u00een sec\u0163iunea din Wikipedia englez\u0103:<\/p>\n\n\n\n

\u201cCantit\u0103\u0163i mari de ap\u0103 contaminat\u0103 cu izotopi radioactivi au fost deversate \u00een Oceanul Pacific, \u00een timpul dezastrului, \u015fi ulterior. \u2026 [Un specialist \u00een geologia izotopilor radioactivi] a estimat c\u0103 18 Terabecquereli (TBq) de cesiu 137 radioactiv au fost deversate \u00een ocean, \u015fi \u00een 2013, 30 gigabecquereli (GBq) de cesiu 137 continuau s\u0103 se scurg\u0103 zilnic \u00een ocean.\u201d<\/p>\n\n\n\n

Sau, mai departe:<\/p>\n\n\n\n

\u201c\u00cen zona Fukushima exist\u0103 unii dintre cei mai puternici curen\u0163i marini, \u015fi ace\u015ftia transport\u0103 apele contaminate \u00een Oceanul Pacific, produc\u00e2nd o puternic\u0103 dispersare a elementelor radioactive.\u201d<\/p>\n\n\n\n

Aceste informa\u0163ii sun\u0103 \u00eenfrico\u015f\u0103tor. Dar ce \u00eenseamn\u0103 ele, ca impact asupra vie\u0163ii?<\/p>\n\n\n\n

Un studiu publicat \u00een 2012 \u00een prestigioasa Proceedings of National Academy of Sciences of USA<\/em>(ref. 158 din sec\u0163iunea Wikipediei dedicat\u0103 Fukushimei, cu liber acces) conclude c\u0103 \u201cde\u015fi concentra\u0163ia izotopilor de cesiu \u00een apele Japoniei este de 10 p\u00e2n\u0103 la 1000 ori mai mare dec\u00e2t anterior, riscurile de iradiere datorate acestor radionuclizi se situeaz\u0103 sub cele considerate \u00een general nocive pentru animalele marine \u015fi pentru om, \u015fi chiar sub cele produse de radionuclizii naturali.\u201d Altfel spus, radioactivitatea suplimentar\u0103 produs\u0103 de accident este mai mic\u0103 dec\u00e2t radioactivitatea natural\u0103, iar radioactivitatea total\u0103 este suficient de mic\u0103, pentru a nu prezenta nici un risc.<\/p>\n\n\n\n

Nimic surprinz\u0103tor, dac\u0103 \u0163inem seama c\u0103 radioactivitatea anterioar\u0103 a cesiului \u00een apele oceanului era de-abia m\u0103surabil\u0103, cu aparatele cele mai performante, \u015fi c\u0103 \u201cputernic\u0103 dispersare a elementelor radioactive\u201d le dilueaz\u0103 at\u00e2t de mult, \u00eenc\u00e2t le reduce rapid la zero nocivitatea. Radioactivitatea primit\u0103 m\u00e2nc\u00e2nd o por\u0163ie de ton contaminat pescuit la Fukushima (mai exact, Thunnus alalunga<\/em>) este de 12 ori mai mic\u0103 dec\u00e2t cea primit\u0103 m\u00e2nc\u00e2nd o banan\u0103 cump\u0103rat\u0103 din supermarket (ref. 258 din sec\u0163iunea citata a Wikipediei, anume un articol al lui Tim Worstall din Forbes<\/em>). \u201cAm scris de mai multe ori despre cantitatea de radia\u0163ie pe care dezastrul de la Fukushima a aruncat-o \u00een atmosfer\u0103, spune Tim Worstall. \u015ei sunt \u00eentotdeauna destul de mirat c\u00e2nd v\u0103d unele din comentariile cititorilor. Se pare c\u0103 exist\u0103 un grup de persoane convinse c\u0103 suntem pe punctul de a c\u0103dea secera\u0163i de iradiere, \u015fi c\u0103 un mare dezastru se desf\u0103\u015foar\u0103 sub ochii no\u015ftri. Nu mi-e clar de ce oamenii vor s\u0103 cread\u0103 asta, pentru c\u0103, \u00een mod sigur, este un neadev\u0103r.\u201d<\/p>\n\n\n\n

\u00cen ceea ce prive\u015fte alimentele terestre, varza, orezul \u015fi carnea de vac\u0103, alimente testate atent, au prezentat nivele insignifiante de radioactivitate, iar orezul produs la Fukushima, \u00een vara de dup\u0103 accident, a fost acceptat pe pie\u0163ele din Tokio. De altfel, contaminarea plantelor \u2013 principala surs\u0103 a contamin\u0103rii alimentelor \u2013 ascult\u0103 de legi foarte pu\u0163in intuitive. Unii izotopi radioactivi p\u0103trund prin frunze, al\u0163ii \u2013 prin coaja fructelor (pu\u0163in dup\u0103 accidentul de la Cernob\u00eel, cire\u015fele din M\u0103gurele aveau radioactivitatea de o dezintegrare pe secund\u0103, generat\u0103 exclusiv de minusculul inel de praf din jurul locului de prindere a codi\u0163ei), al\u0163ii \u2013 prin r\u0103d\u0103cini; \u00een acest ultim caz, p\u0103trunderea poate fi at\u00e2t de lent\u0103, \u00eenc\u00e2t radioactivitatea nucleului respectiv scade la un nivel infim, p\u00e2n\u0103 s\u0103 ajung\u0103 \u00een viitorul aliment. \u00cen sol, cesiul poate forma, surprinz\u0103tor pentru un metal alcalin, compu\u015fi insolubili, nepreluabili de plante. De asemenea, pentru fiecare element ingurgitat, exist\u0103 un timp de \u00eenjum\u0103t\u0103\u0163ire (timpul dup\u0103 care num\u0103rul nucleelor radioactive scade la jumatate) biologic, uneori mult mai mic dec\u00e2t cel nuclear, care face ca un anumit nucleu s\u0103 fie eliminat din organism nea\u015fteptat de repede, din motive biochimice. Din p\u0103cate, se prefer\u0103 s\u0103 se prezinte publicului cifre uria\u015fe, dar f\u0103r\u0103 semnifica\u0163ie evident\u0103, caracteriz\u00e2nd radioactivitatea brut\u0103 (adic\u0103 num\u0103rul de Bequereli), \u015fi nu doza \u00eencasat\u0103 de om, de prim\u0103 importan\u0163\u0103, care poate fi infim\u0103, cum s-a v\u0103zut la Fukushima.<\/p>\n\n\n\n

Este interesant s\u0103 not\u0103m c\u0103, printre obiectivele afectate de cutremurul din 11 martie 2011 (porturi, aeroporturi, \u015fosele etc.) exist\u0103 \u015fi un baraj al unui lac de acumulare (Fujinuma). Barajul a cedat, iar torentul de ap\u0103 rezultat a secerat via\u0163a a 12 persoane. Lacul de acumulare fusese construit pentru iriga\u0163ii, dar acela\u015fi tip de baraj se folose\u015fte, par\u0163ial, \u015fi \u00een cazul unor hidrocentrale, de exemplu la St\u00e2nca \u2013 Coste\u015fti. A\u015fadar, accidentul nuclear nu a produs nici o victim\u0103, dar distrugerea barajului a produs 12. Periculozitatea barajelor, comparat\u0103 cu cea a reactorilor, pare s\u0103 nu trezeasc\u0103 interesul nim\u0103nui, \u00een orice caz nu al activi\u015ftilor de mediu.<\/p>\n\n\n\n

NB<\/strong>. Atunci c\u00e2nd nu au fost indicate explicit, sursele folosite pot fi g\u0103site u\u015for, printr-un search pe Wikipedia englez\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Sunt deosebit de \u00eendatorat doamnelor dr. Alexandra B\u0103l\u0103\u015foiu \u015fi Maria B\u0103l\u0103\u015foiu, cercetatoare la Institutul Unificat de Cercet\u0103ri Nucleare de la Dubna (Rusia), domnului dr. Leonid Culiuc, membru al Academiei de \u015etiin\u0163e a Moldovei, \u015fi doamnei dr. Maria Some\u015fan, enumera\u0163i aici \u00een ordine alfabetic\u0103, pentru \u00eendreptarea unor erori, semnalarea unor aspecte necunoscute mie \u015fi sugestii utile.<\/p>\n\n\n\n

Articolul original<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Evident, discu\u0163ia nu urm\u0103re\u015fte s\u0103 chestioneze utilitatea folosirii energiilor regenerabile, ci s\u0103 semnaleze limitele \u015fi costurile acestora, at\u00e2t financiar, c\u00e2t \u015fi ecologic.<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":8106,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[31,27,32],"tags":[1511,399],"class_list":["post-8105","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-altele-continut","category-economie","category-istorie","tag-ecologie","tag-energie"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/8105","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=8105"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/8105\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":8107,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/8105\/revisions\/8107"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/8106"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=8105"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=8105"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=8105"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}