{"id":8135,"date":"2020-06-21T08:22:21","date_gmt":"2020-06-21T08:22:21","guid":{"rendered":"https:\/\/noi3.org\/site\/?p=8135"},"modified":"2020-06-21T08:22:24","modified_gmt":"2020-06-21T08:22:24","slug":"a-crescut-mortalitatea-populatiei-din-romania-dupa-declansarea-pandemiei-covid-19","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/site.noi3.org\/?p=8135","title":{"rendered":"A crescut mortalitatea popula\u021biei din Rom\u00e2nia dup\u0103 declan\u0219area pandemiei COVID-19?"},"content":{"rendered":"\n

Comunicatele oficiale ne-au prezentat \u0219i ne prezint\u0103 zilnic numeroase date \u0219i informa\u021bii asupra evolu\u021biei num\u0103rului de persoane infectate, decedate, vindecate, aflate in carantin\u0103, \u00een izolare, \u00een unit\u0103\u021bi ATI, num\u0103r test\u0103ri. \u0218i \u00een surse interna\u021bionale cu autoritate \u00een domeniu g\u0103sim o multitudine de date \u0219i informa\u021bii asupra pandemiei, corelate \u00een multe cazuri cu indicatori demografici \u0219i de alt\u0103 natur\u0103. Ordonarea, sistematizarea datelor \u0219i formularea unor concluzii nu este o \u00eentreprindere u\u0219oar\u0103, datele schimb\u00e2ndu-se zilnic, prin ad\u0103ugarea datelor noi \u0219i revizuirea unor date anterioare. \u00cen plus, exist\u0103 unele particularit\u0103\u021bi na\u021bionale asupra con\u021binutului indicatorilor \u0219i zilei de referin\u021b\u0103 (cea de raportare ori cea de producere a infect\u0103rii \u0219i decesului prin Covid -19). Cred c\u0103 speciali\u0219tii \u00een epidemiologie au ast\u0103zi, \u00een prima jum\u0103tate a anului 2020, cele mai bogate \u0219i variate date na\u021bionale \u0219i interna\u021bionale care au fost colectate vreodat\u0103 asupra unor epidemii \u0219i pandemii la nivel mondial, regional \u0219i na\u021bional. Mobilizarea, imensele mijloace \u0219i resurse materiale \u0219i umane, circula\u021bia informa\u021biilor au atins cote nemai\u00eent\u00e2lnite p\u00e2n\u0103 acum. Este de a\u0219teptat ca analizele asupra acestor date dup\u0103 trecerea pandemiei, corelate cu date de ordin strict medical \u0219i social, vor \u00eembog\u0103\u021bi cunoa\u0219terea \u0219i orientarea m\u0103surilor de prevenire \u0219i tratare a infec\u021biilor prin coronavirus (indiferent dac\u0103 va exista sau nu un al doilea val).<\/p>\n\n\n\n

Suntem la \u00eenceputul lunii iunie \u0219i \u00een \u021b\u0103rile europene at\u00e2t num\u0103rul infec\u021biilor c\u00e2t \u0219i al deceselor prin Covid-19 se afl\u0103 la valori din ce \u00een ce mai mici comparativ cu valorile foarte mari din luna aprilie. Pandemia se apropie de cap\u0103tul ei \u00een aceast\u0103 prim\u0103 manifestare \u0219i datele disponibile permit unele aprecieri de natur\u0103 statistic\u0103 \u0219i demografic\u0103. O abordare comparativ\u0103 la nivelul \u021b\u0103rilor europene \u0219i al c\u00e2torva \u021b\u0103ri cu evolu\u021bii particulare din alte regiuni ale planetei este prezentat\u0103 \u00een acest articol. S-au ad\u0103ugat date \u0219i aprecieri care \u00eencearc\u0103 s\u0103 r\u0103spund\u0103 la \u00eentrebarea din titlul articolului. Folosind un imens volum de date, formula graficelor a fost considerat\u0103 a fi cea mai potrivit\u0103. Datele pe \u021b\u0103ri au drept surs\u0103 major\u0103 tabelele actualizate zilnic din proiectul OurWorldInData. <\/em>Platforma cuprinde, pe zile, \u00eencep\u00e2nd cu luna februarie, un num\u0103r impresionant de date \u0219i se cuvin a fi men\u021bionate cele mai semnificative: num\u0103rul cazurilor confirmate de infect\u0103ri, num\u0103r total \u0219i cazuri noi, raportate la 1000 de locuitori, num\u0103r decese prin Covid-19, num\u0103r total \u0219i cazuri noi, raportate la 1 milion de locuitori, num\u0103r total de teste, teste noi (\u0219i valori ajustate), raportate la 1000 de locuitori, num\u0103r unit\u0103\u021bi de testare, num\u0103rul popula\u021biei \u0219i propor\u021bia popula\u021biei \u00een v\u00e2rst\u0103 de 65 ani \u0219i peste \u0219i 70 ani \u0219i peste, densitatea popula\u021biei, PIB pe locuitor, rata mortalit\u0103\u021bii prin boli cardiovasculare, prevalen\u021ba diabetului. Platforma Our World in Data nu este una nou\u0103 (a ap\u0103rut \u00een anul 2011) ((https:\/\/ourworldindata.org\/), se afl\u0103 la Universitatea din Oxford, directorul platformei fiind \u0219i director al Oxford Martin Programme on Global Development<\/em><\/a> din cadrul universit\u0103\u021bii. Sursele datelor din tabele sunt: Centrul European pentru Prevenirea \u0219i Controlul Bolilor (ECDPC) \u2013 Agen\u021bie a Uniunii Europene, Divizia de Popula\u021bie \u0219i Divizia de Statistic\u0103 ale Na\u021biunilor Unite, Banca Mondial\u0103, Organiza\u021bia Mondial\u0103 a S\u0103n\u0103t\u0103\u021bii, Organiza\u021bia de Cooperare Economic\u0103 pentru Dezvoltare (OECD), Eurostat \u0219i rapoarte ale guvernelor na\u021bionale. Alte date folosite \u00een articol au drept surse Institutul Na\u021bional de Statistic\u0103 (INS) \u0219i Institut National de la Statistique et des Etudes Economiques (INSEE) din Fran\u021ba.<\/p>\n\n\n\n

Cititorul trebuie de la bun \u00eenceput avertizat c\u0103 \u00een multitudinea de date publicate \u0219i frecventele reveniri \u0219i corec\u021bii \u00een toate sursele folosite este posibil s\u0103 cunoasc\u0103 \u0219i s\u0103 \u00eent\u00e2lneasc\u0103 date u\u0219or diferite de cele din articol. Diferen\u021bele nu pot fi \u00eensemnate \u0219i nu pot schimba constat\u0103rile majore. Viziunea autorului este cea a demografului.<\/p>\n\n\n\n

Unde se afl\u0103 Rom\u00e2nia \u00een evolu\u021biile pandemiei din \u021b\u0103rile europene <\/strong>\u0219i din alte c\u00e2teva \u021b\u0103ri?<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Este probabil ca valorile foarte ridicate ale num\u0103rului de cazuri de infectare \u0219i, mai ales, de decese din \u021b\u0103ri dezvoltate, cu sisteme medicale performante (\u00een pofida frecventelor relat\u0103ri de subfinan\u021bare \u0219i insuficient personal), educa\u021bie sanitar\u0103 \u0219i cultur\u0103 a s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii superioare, puse al\u0103turi de valori sc\u0103zute \u00een \u021b\u0103ri considerabil mai pu\u021bin dezvoltate, s\u0103 provoace nedumerire \u0219i s\u0103 ridice semne de \u00eentrebare. Figurile 1 \u0219 2 alimenteaz\u0103 o astfel de situa\u021bie. Am luat \u00een considerare \u021b\u0103rile europene, c\u00e2teva \u021b\u0103ri din Asia de Est, Turcia, Israel, SUA \u0219i Canada. Nu au fost incluse India \u0219i \u021b\u0103ri din America Latin\u0103 chiar dac\u0103 dinamica num\u0103rului de persoane infectate \u0219i a deceselor arat\u0103 evolu\u021bii dramatice \u00een Brazilia, Peru, Mexic, Chile.<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/a><\/figure><\/div>\n\n\n\n
\"\"<\/a><\/figure><\/div>\n\n\n\n

Diferen\u021bele la num\u0103rul de decese prin Covid-19 raportate la 1 milion de locuitori sunt surprinz\u0103tor de mari, par incredibile, de la doar c\u00e2teva decese \u00een China, Slovacia, Coreea de Sud \u0219i Japonia, la aproape de 600 \u00een Spania, Regatul Unit \u0219i Italia, cu un record de 820 decese la 1 milion de locuitori \u00een Belgia (potrivit unui \u00eenalt oficial belgian, nivelul foarte ridicat al mortalit\u0103\u021bii provine din luarea \u00een considerare a deceselor din spitale \u0219i din a\u0219ez\u0103minte pentru persoane v\u00e2rstnice, incluz\u00e2nd la decesele din aceste a\u0219ez\u0103mintele \u0219i pe cele care sunt suspecte, nu confirmate, de decese prin Covid-19 ) [1 ]. Surprind \u0219i valorile extrem de ridicate din Fran\u021ba, Suedia, Olanda, Irlanda \u0219i SUA, puse al\u0103turi de valori mai mici \u00een \u021b\u0103ri cu nivel de dezvoltare economic\u0103, social\u0103, cultural\u0103 \u0219i calitate a asisten\u021bei medicale similare, cum sunt Danemarca, Austria, Finlanda, Norvegia. Mai mult chiar, valorile cele mai mici se afl\u0103, \u00een Europa, \u00een \u021b\u0103ri mai pu\u021bin dezvoltate cum sunt Albania, Letonia, Muntenegru, Ucraina, Bulgaria, Belarus, Croa\u021bia ori Lituania, cu mai pu\u021bim de 30 decese la 1 milion de locuitori. Cu 66 de decese Rom\u00e2nia ocup\u0103 o pozi\u021bie care poate fi apreciat\u0103 drept foarte bun\u0103, f\u0103r\u0103 rezerve, fie \u0219i numai dac\u0103 ne amintim de c\u00e2t de nepreg\u0103tit\u0103 era \u021bara \u00eenaintea apari\u021bia epidemiei \u00een disponibilitate de diverse materiale sanitare \u0219i echipamente indispensabile \u00een lupta cu virusul. Desf\u0103\u0219ur\u0103rile \u0219i evenimentele au scos apoi cu brutalitate \u00een fa\u021b\u0103 starea jalnic\u0103 a asisten\u021bei medicale, a spitalelor, incompeten\u021ba \u0219i dezordinea de la unele direc\u021bii de s\u0103n\u0103tate public\u0103, o situa\u021bie cunoscut\u0103 \u0219i \u00eenainte dar nu la dimensiunea \u0219i propor\u021biile revelate \u00een timpul pandemiei. Pozi\u021bia Rom\u00e2niei nu este la fel de bun\u0103 dac\u0103 privim datele din figura 2 asupra num\u0103rului de decese la 1000 de persoane infectate. Dac\u0103 \u00een clasamentul dup\u0103 num\u0103rul deceselor la 1 milion de locuitori 17 \u021b\u0103ri din cele 46 aveau o mortalitate mai ridicat\u0103, \u00een cel\u0103lalt clasament, dup\u0103 num\u0103rul de decese la 1000 de persoane infectate, sunt doar 11 \u021b\u0103ri cu mortalitate mai mare. \u00cen Austria,, Elve\u021bia, Danemarca, Germania, Luxemburg, Portugalia \u0219i SUA num\u0103rul de teste la 1000 locuitori a fost incomparabil mai mare dec\u00e2t \u00een Rom\u00e2nia, mortalitatea mai mic\u0103 \u0219i pozi\u021biile acestor \u021b\u0103ri \u00een figura 2 sunt mai bune dec\u00e2t cea a Rom\u00e2niei. Un num\u0103r mai mare de teste permite identificarea persoanelor cu forme mai pu\u021bin severe ale infec\u021biei, mai u\u0219or de tratat \u0219i vindecat.<\/p>\n\n\n\n

Cu certitudine sunt mul\u021bi factori care pot diferen\u021bia \u021b\u0103rile dup\u0103 nivelul mortalit\u0103\u021bii prin Covid-19, ca rat\u0103 fa\u021b\u0103 de persoanele diagnosticate, \u0219i iat\u0103 cum sunt grupa\u021bi dup\u0103 speciali\u0219tii de la prestigioasa Universitate John Hopkins din Baltimore, statul Maryland, implicat\u0103 masiv \u00een probleme de s\u0103n\u0103tate public\u0103, \u00een studierea pandemiei \u0219i \u00een furnizarea de date asupra acesteia (https:\/\/coronavirus.jhu.edu\/data\/mortality):<\/p>\n\n\n\n

– Diferen\u021be \u00een num\u0103rul persoanelor testate. Cu mai multe teste, mai mute persoane cu forme u\u0219oare de infec\u021bie sunt identificate. Aceasta reduce rata de mortalitate.<\/p>\n\n\n\n

– Demografia. Mortalitatea este mai mare \u00een popula\u021biile mai \u00eemb\u0103tr\u00e2nite.<\/p>\n\n\n\n

– Caracteristicile sistemului de s\u0103n\u0103tate. De pild\u0103, mortalitatea poate s\u0103 creasc\u0103 c\u00e2nd spitalele devin supraaglomerate \u0219i au resurse mai pu\u021bine.<\/p>\n\n\n\n

– Al\u021bi factori, mul\u021bi necunoscu\u021bi (subl. VG).<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/a><\/figure><\/div>\n\n\n\n

Decesele prin Covid-19 afecteaz\u0103 \u00een cea mai mare m\u0103sur\u0103 persoanele v\u00e2rstnice. Propor\u021bia acestor decese la persoanele \u00een v\u00e2rst\u0103 de 70 ani \u0219i peste este de 85 la sut\u0103 \u00een Italia [2] \u0219i de 86 la sut\u0103 \u00een Germania [3] iar \u00een SUA propor\u021bia deceselor la persoanele \u00een v\u00e2rst\u0103 de 65 ani \u0219i peste atinge 80 la sut\u0103 [4]. \u00cen Rom\u00e2nia propor\u021bia este de 77 la sut\u0103 la persoanele \u00een v\u00e2rst\u0103 de 60 ani \u0219i peste [4], ceea ce contureaz\u0103 o propor\u021bie a deceselor la persoanele de 70 ani \u0219i peste similar\u0103 cu cea din Italia \u0219i Germania. \u00cen figura 3 este ilustrat\u0103 corela\u021bia dintre gradul de \u00eemb\u0103tr\u00e2nire a popula\u021biei \u00een unele dintre cele 46 de \u021b\u0103ri prezentate \u00een figurile 1 \u0219i 2 \u0219i mortalitatea la 1000 persoane diagnosticate. Leg\u0103tura este evident\u0103, de majorare a ratei mortalit\u0103\u021bii la popula\u021biile \u00een care propor\u021bia popula\u021biei \u00een v\u00e2rst\u0103 de 70 ani \u0219i peste este mai mare. Unele abateri de la corela\u021bie nu pot afecta leg\u0103tura iar aceste abateri \u00ee\u0219i au originea \u00een evolu\u021bii particulare ale num\u0103rului de decese \u00een c\u00e2teva \u021b\u0103ri \u00eentr-un anumit context na\u021bional al strategiilor \u0219i m\u0103surilor adoptate \u0219i aplicate dar \u0219i al disciplinei \u0219i respect\u0103rii acestora de c\u0103tre popula\u021bie. Exist\u0103, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, \u0219i factori din categoria celor necunoscu\u021bi <\/em>din men\u021bionatul clasament al Universit\u0103\u021bii John Hopkins \u0219i care pot explica nivelul at\u00e2t de diferit al manifest\u0103rilor \u0219i consecin\u021belor pandemiei \u00een diverse popula\u021biei, inclusiv pozi\u021biile unora dintre \u021b\u0103ri \u00een figura 3.<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/a><\/figure><\/div>\n\n\n\n

\u00cen figura 4 este prezentat\u0103 evolu\u021bia pe zile a mortalit\u0103\u021bii prin Covid-19 \u00een perioada 20 martie-31 mai \u00een Rom\u00e2nia \u0219i \u00een c\u00e2teva \u021b\u0103ri cu valori apropiate, \u00een inten\u021bia de a explora posibile modele de ritm al cre\u0219terii mortalit\u0103\u021bii dup\u0103 declan\u0219area pandemiei \u0219i c\u00e2teva particularit\u0103\u021bi pot fi observate. Exist\u0103 \u021b\u0103ri cu o cre\u0219tere rapid\u0103 \u0219i constant\u0103 a mortalit\u0103\u021bii \u00een prima parte a perioadei \u0219i o diminuare a ritmului de cre\u0219tere \u00een luna mai, probabil \u00een urma unor schimb\u0103ri ale m\u0103surilor aplicate (dac\u0103 nu prin posibil\u0103 diminuare natural\u0103 a for\u021bei pandemiei): Austria, Slovenia, Finlanda, Turcia. Sunt dou\u0103 \u021b\u0103ri \u00een care cre\u0219terea a avut ritm ridicat constant ori aproape constant: Moldova \u0219i Macedonia (ca \u0219i Rusia, Ucraina \u0219i Belarus). \u00cen Rom\u00e2nia, o diminuare doar moderat\u0103 a ritmului de cre\u0219tere a mortalit\u0103\u021bii s-a instalat \u00eentre 15 \u0219i 20 mai. F\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, exist\u0103 \u0219i determinan\u021bi na\u021bionali specifici \u00een evolu\u021bia mortalit\u0103\u021bii \u00een perioada 24 martie-31 mai, cunoscu\u021bi par\u021bial ast\u0103zi, \u0219i curbele din grafic reflect\u0103 rezultatele lor.<\/p>\n\n\n\n

Tributul pl\u0103tit teribilului coronavirus a dep\u0103\u0219it 1300 de vie\u021bi \u00een \u021bara noastr\u0103. Este mult, chiar dac\u0103 unele dintre aceste vie\u021bi s-ar fi stins \u00een acest an prin grave probleme de s\u0103n\u0103tate la persoane de v\u00e2rst\u0103 \u00eenaintat\u0103. Pre\u021bul pare \u00eens\u0103 mic \u00een raport cu cel pl\u0103tit de alte popula\u021bii europene \u0219i acest lucru nu poate fi subestimat ori omis. Dup\u0103 datele publicate de Institutul Na\u021bional de S\u0103n\u0103tate Public\u0103 (INSP)\/Centrul Na\u021bional de Supraveghere \u0219i Control al Bolilor Transmisibile (CNSCBT) pentru s\u0103pt\u0103m\u00e2na 21(25-31 mai), v\u00e2rsta median\u0103 a persoanelor decedate a fost de 69 ani iar 63 la sut\u0103 dintre persoanele decedate aveau ca \u0219i comorbiditate boli cardiovasculare, 60 la sut\u0103 diabet, 21 la sut\u0103 boli neurologice, 20 la sut\u0103 boli renale \u0219i 18 la sut\u0103 boli pulmonare [5] (\u00een parantez\u0103 fie spus, surprinde modestia rapoartelor s\u0103pt\u0103m\u00e2nale ale INSP\/CNSCBT ca fond \u0219i form\u0103, deopotriv\u0103, inclusiv prin inexisten\u021ba unei leg\u0103turi la fi\u0219iere \u00een format xls cu date detaliate, pentru a permite celor interesa\u021bi acces la serii de date \u0219i realizarea unor grup\u0103ri mai relevante dec\u00e2t cele din rapoarte).<\/p>\n\n\n\n

A crescut num\u0103rul total de decese pe luni \u00een Rom\u00e2nia?<\/strong><\/p>\n\n\n\n

R\u0103spunsul la \u00eentrebare ne-ar putea fi dat, acum, de datele asupra num\u0103rului total de decese \u00een lunile martie, aprilie \u0219i mai din acest an, comparativ cu num\u0103rul deceselor din acelea\u0219i luni ale anului 2019. Ne lovim \u00eens\u0103 de o mare dificultate: Institutul Na\u021bional de Statistic\u0103 public\u0103 num\u0103rul provizoriu al deceselor dintr-o lun\u0103 dup\u0103 40 de zile de la \u00eencheierea lunii. Cifra pentru luna aprilie o vom cunoa\u0219te la 11 iunie iar cea pentru luna mai abia la 11 iulie. Din fericire, num\u0103rul provizoriu al deceselor \u00een luna aprilie a fost publicat \u00een pres\u0103 (la G4Media, 12 mai 2020) dintr-o surs\u0103 de mare autoritate \u2013 Direc\u021bia pentru eviden\u021ba persoanelor \u0219i administrarea bazelor de date din cadrul Ministerului Afacerilor Interne<\/em> (direc\u021bie care actualizeaz\u0103 \u0219i gestioneaz\u0103 Registrul popula\u021biei). Cifra provizorie este 21777 decese \u00een luna aprilie 2020. Aceast\u0103 cifr\u0103, al\u0103turi de cea din luna martie, pe de o parte, \u0219i num\u0103rul deceselor prin Covid-19 din lunile martie-mai, pe de alt\u0103 parte, permite un exerci\u021biu prudent de estimare a num\u0103rului total de decese \u00een lunile martie-mai din acest an. Trebuie precizat c\u0103 cifra men\u021bionat\u0103 este, pentru aceea\u0219i lun\u0103, foarte apropiat\u0103 de cea din anul 2019-21351 decese \u0219i de cea din anul 2018-21619 decese iar diferen\u021bele dintre datele provizorii \u0219i cele finale \u00een cei doi ani sunt minore.<\/p>\n\n\n\n

Avem date asupra num\u0103rului de decese prin Covid-19 \u00een lunile martie-mai, asupra num\u0103rului total de decese \u00een lunile ianuarie-aprilie \u0219i ne lipse\u0219te num\u0103rul total de decese \u00een luna mai. \u00cen demersul de estimare a acestui din urm\u0103 num\u0103r s-a luat \u00een considerare m\u0103sura \u00een care o cre\u0219tere important\u0103 a num\u0103rului de decese prin Covid-19 \u00een lunile martie \u0219i aprilie ar fi putut duce la majorarea num\u0103rului total de decese \u00een cele dou\u0103 luni. Propor\u021bia deceselor prin Covid-19 (\u00een num\u0103r de 80 \u00een luna martie \u0219i 637 \u00een luna aprilie) a fost de numai 0,4 la sut\u0103 \u0219i 2,9 la sut\u0103, valori foarte mici. Contextul oblig\u0103 la estima\u021bii pentru luna mai. Admitem ipoteza c\u0103 \u00een cele 553 decese prin Covid-19 din luna mai exist\u0103 un num\u0103r important de decese care s-ar fi produs prin comorbidit\u0103\u021bi grave la persoane \u00een v\u00e2rst\u0103. Ipoteza este sus\u021binut\u0103 de faptul c\u0103 numai printr-o astfel de judecat\u0103 cele 637 de decese prin Covid-19 din luna aprilie nu au dus la cre\u0219terea num\u0103rului total de decese \u00een aceast\u0103 lun\u0103, comparativ cu luna martie. Ipoteza unui num\u0103r important de decese prin Covid-19 \u00een lunile aprilie \u0219i mai la persoane av\u00e2nd comorbidit\u0103\u021bi grave \u0219i probabilitate ridicat\u0103 de deces pare realist\u0103. \u00cen plus, este foarte probabil ca prin apari\u021bia deceselor prin virus s\u0103 se fi diminuat num\u0103rul deceselor prin alte cauze, \u00eendeosebi prun bolile cardiovasculare \u0219i tumori, responsabile de 57 \u0219i 20 la sut\u0103 dintre decesele anului 2018 [6].<\/p>\n\n\n\n

Propor\u021bia celor 553 decese prin Covid-19 din luna mai \u00een totalul deceselor din aceast\u0103 lun\u0103 nu poate fi mai mare de cea a celor 637 decese din luna aprilie (doar 2,9 la sut\u0103), \u00een contextul \u00een care num\u0103rul total de decese \u00een luna mai \u00een anii 2018 \u0219i 2019 (ca \u0219i \u00een ceilal\u021bi ani) este foarte apropiat \u2013 20924 \u0219i 21462 decese. Valoarea adoptat\u0103 \u00een demers pentru luna mai 2020 este cea medie din cei doi ani \u2013 21075 decese. Concluzia abord\u0103rii pare surprinz\u0103toare: num\u0103rul total al deceselor \u00een lunile martie-mai 2020 nu a fost mai mare dec\u00e2t cel mediu din acelea\u0219i trei luni ale anilor 2018 \u0219i 2019.<\/strong> F\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, pruden\u021ba se impune dar \u00een lipsa datelor asupra num\u0103rului de decese \u00een luna mai \u0219i perspectiva public\u0103rii lor abia la mijlocul lunii iulie, \u00eentr-un context \u00een care analizele asupra efectelor pandemiei sunt indispensabile, cercet\u0103torul este constr\u00e2ns s\u0103 formuleze ipoteze pentru a construi o perspectiv\u0103, cu toate riscurile unei astfel de abord\u0103ri.<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/a><\/figure><\/div>\n\n\n\n

Evolu\u021biile num\u0103rului total de decese \u0219i decese prin Covid-19 \u00een lunile ianuarie-mai sunt prezentate \u00een figura 5. S-au ad\u0103ugat \u00een grafic datele pentru Fran\u021ba, \u021bar\u0103 \u00een care efectele pandemiei au fost printre cele mai mari \u00een Europa, oferind astfel cititorului un util reper comparativ. Datele pentru Fran\u021ba au drept surse Institutul Na\u021bional de Statistic\u0103 \u0219i Studii Economice (INSEE) [7] \u0219i platforma Our World in Data, deja men\u021bionat\u0103. \u00cen publica\u021biile INSEE g\u0103sim \u0219i aprecierea (din 5 iunie) potrivit c\u0103reia datele asupra num\u0103rului total de decese \u00een luna mai 2020 nu arat\u0103 o supramortalitate \u00een raport cu datele din anii 2018 \u0219i 2019. Excesul de mortalitate \u00een lunile martie \u0219i aprilie este considerabil, \u00een contrast cu evolu\u021bia din Rom\u00e2nia, explica\u021biile fiind greu de g\u0103sit (\u00een afar\u0103 de rapiditatea introducerii m\u0103surilor \u0219i respectarea lor \u00een \u021bara noastr\u0103).<\/p>\n\n\n\n

Persoane diagnosticate se afl\u0103 la toate v\u00e2rstele dar cu propor\u021biile cele mai mari \u00eentre 30 \u0219i 70 de ani \u0219i la b\u0103rba\u021bi \u0219i la femei, \u00een timp ce la persoanele decedate prin virus ponderile au o selectivitate diferit\u0103, propor\u021biile cele mai mari sunt dup\u0103 v\u00e2rsta de 50 ani. La 50-59 ani decesele sunt net mai frecvente, ca pondere, la b\u0103rba\u021bi, devin echilibrate la cele dou\u0103 sexe la 60-69 ani, pentru a atinge propor\u021bii mai mari la femei la 70-79 ani \u0219i, net mai mari, la 80 de ani \u0219i peste (figura 6). \u00cen aceast\u0103 mare grup\u0103 de v\u00e2rst\u0103 num\u0103rul \u0219i propor\u021bia persoanelor de 85-89 \u0219i 90-94 ani, unde mortalitatea este considerabil mai ridicat\u0103 dec\u00e2t la 80-84 ani, sunt consistent mai mari la femei, ceea ce explic\u0103 propor\u021bia mai ridicat\u0103 a deceselor la 80 \u0219i \u0219i peste la femei.<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/a><\/figure><\/div>\n\n\n\n

Difer\u0103 structura pe v\u00e2rste a deceselor prin Covid-19 de cea a ansamblului deceselor? Compar\u00e2nd structurile pe v\u00e2rste, la b\u0103rba\u021bi \u0219i la femei, ale celor 1270 de decese prin virus p\u00e2n\u0103 la 1 iunie \u0219i ale ansamblului deceselor din anul 2018 \u2013 263 de mii (ultimele date publicate de INS) particularit\u0103\u021bi pot fi observate (figura 7). Propor\u021bia deceselor cre\u0219te constant pe v\u00e2rste \u00een ansamblul deceselor din anul 2018, \u0219i la b\u0103rba\u021bi \u0219i la femei, o legitate bine stabilit\u0103, ceea ce nu g\u0103sim \u00eentocmai la decesele prin Covid-19 iar explica\u021bia o g\u0103sim \u00een propor\u021biile mai ridicate ale deceselor p\u00e2n\u0103 la 70 de ani, corespunz\u0103tor unor propor\u021bii \u00eensemnate de persoane diagnosticate la aceste v\u00e2rste (cele din figura 6). \u00cen felul acesta este afectat\u0103, prin diminuare, doar propor\u021bia deceselor prin virus la v\u00e2rstele de 80 de ani \u0219i peste, unde nu mai g\u0103sim suprema\u021bia de la ansamblul deceselor.<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/a><\/figure><\/div>\n\n\n\n

C\u00e2teva remarci finale<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Evenimentele sunt \u00een plin\u0103 desf\u0103\u0219urare chiar dac\u0103 intensitatea pandemiei pare a se apropia de o faz\u0103 final\u0103 \u00een popula\u021biile europene. Se cunosc enormele costuri economice \u0219i unele dintre cele neeconomice de p\u00e2n\u0103 acum. Nu se \u0219tie \u00eens\u0103 cum va ar\u0103ta lumea dup\u0103 pandemie, cum se vor rea\u0219eza \u021b\u0103rile dup\u0103 imensele pierderi, continuarea unora dintre ele, sechelele medicale dar \u0219i nemedicale \u0219i spectrul revenirii epidemiei. Spuneam c\u0103 pre\u021bul pl\u0103tit \u00een num\u0103r de vie\u021bi fr\u00e2nte de virus este mai mic \u00een Rom\u00e2nia dec\u00e2t \u00een multe \u021b\u0103ri dezvoltate (ca num\u0103r de decese la 1 milion de locuitori \u0219i chiar la 1000 de persoane diagnosticate). Este, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, rezultatul m\u0103surilor adoptate \u00eenc\u0103 din primele faze ale apari\u021biei epidemiei, al aplic\u0103rii lor cu severitate, al supravegherii \u0219i sanc\u021bion\u0103rii dure a nerespect\u0103rii m\u0103surilor. \u00cen m\u0103sur\u0103 mai mare \u00eens\u0103, este rezultatul respect\u0103rii ansamblului m\u0103surilor de c\u0103tre marea majoritate a popula\u021biei, la care se cuvine a ad\u0103uga marile eforturi \u0219i sacrificiile personalului medical. Aplicarea m\u0103surilor de organizare a institu\u021biilor medicale (spitalelor \u00eendeosebi) dup\u0103 exigen\u021be nemai\u00eent\u00e2lnite p\u00e2n\u0103 acum, a scos cu brutalitate \u00een eviden\u021b\u0103 toate tarele \u0219i sl\u0103biciunile asisten\u021bei medicale din \u021bara noastr\u0103 (\u00een afara subfinan\u021b\u0103rii masive), cazuri de dezordine \u00een organizare \u0219i func\u021bionare \u0219i chiar incompeten\u021b\u0103 managerial\u0103 \u0219i amestec al politicului la spitale \u0219i direc\u021bii jude\u021bene de s\u0103n\u0103tate public\u0103. Se poate pune, \u00een acest context, o \u00eentrebare fireasc\u0103, privind spre viitor: cum ar fi fost rezultatele strategiilor \u0219i ale m\u0103surilor \u00eentr-un sistem medical diferit \u00een bine? Probabil, Rom\u00e2nia s-ar fi aflat \u00een cele mai favorabile pozi\u021bii \u00een figurile 1 \u0219i 2.<\/p>\n\n\n\n

\u0218tiin\u021bele medicale \u0219i cele de tehnologie medical\u0103 au fost surprinse \u0219i dep\u0103\u0219ite de complexitatea virusului, for\u021ba \u0219i amploarea r\u0103sp\u00e2ndirii, multitudinea organelor afectate, caracterul mortal al infec\u021biei la persoane v\u00e2rstnice dar \u0219i la cele aflate la mijlocul vie\u021bii dar cu probleme grave de s\u0103n\u0103tate. \u00cen China \u0219i Japonia, \u00een SUA \u0219i Israel, \u00een \u021b\u0103ri europene, probabil \u0219i \u00een alte \u021b\u0103ri, se caut\u0103 cu febrilitate \u0219i mobilizarea unor imense resurse materiale vaccin pentru Covid-19. Se lucreaz\u0103 \u0219i la noi, cu mari eforturi, la producerea unui vaccin anti Covid-19 \u0219i ar fi extraordinar ca Rom\u00e2nia s\u0103 fie leag\u0103n al unui vaccin de mare eficien\u021b\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Exist\u0103 opinii care prev\u0103d consecin\u021be negative asupra s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii popula\u021biei dup\u0103 pandemie, pe termen scurt \u0219i mediu, prin felul \u00een care a fost tratat\u0103 s\u0103n\u0103tatea bolnavilor non-Covid \u00een timpul pandemiei, apreciindu-se c\u0103 am\u00e2narea unui imens num\u0103r de opera\u021bii, investiga\u021bii radiologice \u0219i tratamente \u00een spitale, ca \u0219i efectele izol\u0103rii, ale carantinei \u0219i climatului social vor avea drept consecin\u021b\u0103 o deteriorare a s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii popula\u021biei afectate \u0219i posibile cre\u0219teri ale mortalit\u0103\u021bii care ar putea chiar dep\u0103\u0219i mortalitatea prin Covid-19 ([8], [9]). O astfel de opinie este avansat\u0103 \u0219i de cunoscutul medic Virgil Musta de la Timi\u0219oara [10] iar un medic chirurg, pre\u0219edinte al Camerei Federative a Sindicatelor Medicilor din Rom\u00e2nia, lanseaz\u0103 un dramatic \u0219i patetic apel, bine sus\u021binut, pentru reorganizarea activit\u0103\u021bilor din spitalele Covid-19, revenirea la normalitate \u0219i tratarea numero\u0219ilor pacien\u021bi non-Covid, afla\u021bi, mul\u021bi dintre ei, \u00een situa\u021bii disperate [11], f\u0103r\u0103 a se neglija \u00eens\u0103 aten\u021bia care trebuie \u00een continuare acordat\u0103 virusului.<\/p>\n\n\n\n

R e f e r i n \u021b e_________<\/strong><\/p>\n\n\n\n

[1]\u00a0: https:\/\/www.bbc.com\/news\/world-europe-52491210<\/p>\n\n\n\n

[2]: https:\/\/www.statista.com\/statistics\/1105061\/coronavirus-deaths-by-region-in-italy\/<\/p>\n\n\n\n

[3]: https:\/\/www.statista.com\/statistics\/1105512\/coronavirus-covid-19-deaths-by-gender-germany\/<\/p>\n\n\n\n

[4]: https:\/\/www.bloomberg.com\/opinion\/articles\/2020-05-07\/comparing-coronavirus-deaths-by-age-with-flu-driving-fatalities<\/p>\n\n\n\n

[5]: http:\/\/www.cnscbt.ro\/index.php\/analiza-cazuri-confirmate-covid19\/1776-raport-saptamanal-episaptamana21\/file<\/p>\n\n\n\n

[6]: Institutul Na\u021bional de Statistic\u0103, Anuarul Statistic al Rom\u00e2niei 2019.<\/p>\n\n\n\n

[7]: https:\/\/www.insee.fr\/fr\/statistiques\/4487861?sommaire=4487854#tableau-figure_evol<\/p>\n\n\n\n

[8]: https:\/\/www.hotnews.ro\/stiri-coronavirus-24026456-coronavirus-germania-raport-pagube-<\/a>colaterale-coronoia.htm<\/p>\n\n\n\n

[9]: https:\/\/www.hotnews.ro\/stiri-coronavirus-24039681-italia-medicii-spun-noul-coronavirus-blocat-spitalele-poate-duce-mai-multe-decese-decat-pandemia.htm<\/a><\/p>\n\n\n\n

[10]: https:\/\/expressdebanat.ro\/medicul-virgil-musta-trage-concluziile-celor-trei-luni-de-pandemie-in-romania-varsta-medie-de-deces-a-fost-mai-mica-decat-cea-din-tarile-vestice\/<\/a>.<\/p>\n\n\n\n

[11]: https:\/\/www.g4media.ro\/medic-chirurg-din-cluj-eliberati-spitalele-de-pacientii-cu-covid-19-tratati-i-in-spitalele-modulare-care-stau-goale-prea-multi-pacienti-au-avut-de-suferit-pacienti-cu-nevoi-urgente-cu-boli-cronic.html.<\/p>\n\n\n\n

Articolul original<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Comunicatele oficiale ne-au prezentat \u0219i ne prezint\u0103 zilnic numeroase date \u0219i informa\u021bii asupra evolu\u021biei num\u0103rului de persoane infectate, decedate, vindecate, aflate in carantin\u0103, \u00een izolare, \u00een unit\u0103\u021bi ATI, num\u0103r test\u0103ri. <\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":8136,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[25],"tags":[1498,1526,382,1527,64],"class_list":["post-8135","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-medicina","tag-covid","tag-epidemie","tag-evolutie","tag-mortalitate","tag-romania"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/8135","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=8135"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/8135\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":8137,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/8135\/revisions\/8137"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/8136"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=8135"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=8135"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=8135"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}