{"id":8244,"date":"2021-05-06T06:58:32","date_gmt":"2021-05-06T06:58:32","guid":{"rendered":"https:\/\/noi3.org\/site\/?p=8244"},"modified":"2021-05-06T06:58:35","modified_gmt":"2021-05-06T06:58:35","slug":"apararea-limbii-romane","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/site.noi3.org\/?p=8244","title":{"rendered":"Ap\u0103rarea limbii rom\u00e2ne"},"content":{"rendered":"\n<p>\u201eLimba noastr\u0103-i limb\u0103 sf\u00e2nt\u0103\u201d este un vers scris de Alexe Mateevici acum mai bine de un secol \u0219i devenit, \u00eentre timp, parte a unui imn de stat rom\u00e2nesc. Substantivul sfin\u021benie (al\u0103turi de cuvintele din cadrul familiei sale) presupune harul dumnezeirii, pogor\u00e2t, din mila Celui Prea\u00eenalt, peste unii oameni \u0219i chiar peste alte realit\u0103\u021bi care ne \u00eenconjoar\u0103. Faptul c\u0103 noi, oamenii, abuz\u0103m uneori de adjectivul \u201esf\u00e2nt\u201d \u0219i-l plas\u0103m al\u0103turi de fiin\u021be, no\u021biuni, lucruri care nu-l merit\u0103, reprezint\u0103 o alt\u0103 problem\u0103. Sfinte devin pentru noi, rom\u00e2nii, \u0219i proprietatea, \u0219i justi\u021bia, \u0219i adev\u0103rul, de\u0219i \u00een fapt nu se \u00eent\u00e2mpl\u0103 a\u0219a, \u0219i nu facem dec\u00e2t s\u0103 ne juc\u0103m cu vorbe mari. Dar \u201esfin\u021benia\u201d limbii vine de la rom\u00e2ni din vremuri imemoriale \u0219i rezid\u0103 \u00een rolul identitar al felului nostru de a exprima \u00een cuvinte lumea. Acest fel de raportare la lume ne-a p\u0103strat vii ca popor, \u00eenc\u00e2t observa\u021bia \u2013\u00a0f\u0103cut\u0103 de umanistul Antonio Bofini, spre finele secolului al XV-lea \u2013\u00a0c\u0103 rom\u00e2nii au d\u0103inuit \u00een spa\u021biul lor pentru c\u0103 \u0219i-au ap\u0103rat mai mult limba dec\u00e2t via\u021ba devine mai mult dec\u00e2t relevant\u0103.<br>Limbile popoarelor s-au n\u0103scut \u00een mod organic din nevoia de comunicare, f\u0103r\u0103 planuri elaborate de elitele savante, grupate sau nu \u00een academii \u0219i institute de specialitate.<\/p>\n\n\n\n<figure class=\"wp-block-image\"><img decoding=\"async\" src=\"http:\/\/istoria.md\/uploaded\/poze\/EVENIMENTE\/Aniversari\/31%20august\/Emblema%20Limba%20noastra%20cea%20romana.jpg\" alt=\"\"\/><\/figure>\n\n\n\n<p>Limbile au tr\u0103it de la sine sute de mii de ani, f\u0103r\u0103 reguli fonetice (de pronun\u021bare) \u0219i ortografice (de scriere). Primele astfel de reguli au fost stabilite, \u00een zona noastr\u0103 \u0219i \u00een preajma noastr\u0103, de c\u0103tre vechii greci \u0219i apoi de c\u0103tre vechii romani. Noile limbi, n\u0103scute \u0219i afirmate la finele Antichit\u0103\u021bii \u0219i \u00een prima parte a Evului Mediu, au existat \u0219i ele, secole la r\u00e2nd, f\u0103r\u0103 norm\u0103ri speciale, f\u0103r\u0103 gramatici elaborate, f\u0103r\u0103 instan\u021be speciale care s\u0103 le stabileasc\u0103 pronun\u021bia, grafia, s\u0103 le apere de degrad\u0103ri \u0219i abera\u021bii. Primele gramatici ale limbii rom\u00e2ne au ap\u0103rut abia \u00een secolul al XVIII-lea \u2013&nbsp;fapt petrecut tot atunci, de altfel, la mai toate popoarele din vecin\u0103tatea rom\u00e2nilor \u2013&nbsp;\u0219i au fost scrise \u00een limba rom\u00e2n\u0103, cu litere chirilice, \u0219i \u00een limba latin\u0103 (evident, cu alfabet latin) \u00een Transilvania&nbsp;1. Prima strategie rom\u00e2neasc\u0103 privind limba rom\u00e2n\u0103 s-a alc\u0103tuit la 1866, c\u00e2nd s-a creat Academia Rom\u00e2n\u0103 (cu numele ini\u021bial de Societatea Literar\u0103). Scopul ei principal era stabilirea ortografiei limbii rom\u00e2ne, redactarea unei gramatici \u0219i a unui dic\u021bionar-tezaur. Regulamentul prevedea formarea acestei societ\u0103\u021bi savante la Bucure\u0219ti \u0219i numirea membrilor ei de c\u0103tre Ministerul Instruc\u021biunii \u0219i Cultelor. Membrii Academiei urmau s\u0103 reprezinte toate regiunile (provinciile) istorice rom\u00e2ne\u0219ti, inclusiv pe rom\u00e2nii de la sud de Dun\u0103re. De-atunci \u00eencoace, limba rom\u00e2n\u0103 a fost ap\u0103rat\u0103 de multe dintre atentatele \u00eendreptate \u00eempotriva sa, astfel \u00eenc\u00e2t ea s\u0103 se poat\u0103 afirma \u0219i dezvolta \u00een mod armonios. Prima provocare grav\u0103 din istoria foneticii \u0219i ortografiei limbii rom\u00e2ne a fost etimologismul. Limbile europene sunt \u00eemp\u0103r\u021bite, \u00een func\u021bie de baza grafiei lor, \u00een limbi etimologice (scrierea cuvintelor \u00een func\u021bie de formele lor istorice, \u00een limbile-matc\u0103) \u0219i limbi fonetice (scrierea cuvintelor exact a\u0219a cum se pronun\u021b\u0103, f\u0103r\u0103 semne grafice \u00een plus). Urma\u0219ii \u0218colii Ardelene din secolul al XIX-lea au dus obsesia latinit\u0103\u021bii noastre p\u00e2n\u0103 la astfel de limite, \u00eenc\u00e2t au pretins ca termenii limbii noastre s\u0103 nu fie scri\u0219i a\u0219a cum se rosteau \u00een mod curent, ci a\u0219a cum se scriau cuvintele respective \u00een latina clasic\u0103. De exemplu, \u00een rom\u00e2ne\u0219te, substantivul care denume\u0219te ac\u021biunea de a se ruga se poate scrie fonetic \u00een forma \u201erug\u0103ciune\u201d sau etimologic \u00een forma \u201erogacione\u201d\/\u201erogatione\u201d. Limbile romanice nu sunt unitare din acest punct de vedere, \u00eentruc\u00e2t unele sunt fonetice (de exemplu, italiana), iar altele etimologice (de exemplu, franceza). P\u00e2n\u0103 la urm\u0103 a \u00eenvins bunul-sim\u021b \u0219i spiritul practic, rom\u00e2na r\u0103m\u00e2n\u00e2nd o limb\u0103 fonetic\u0103, ca \u0219i italiana. O alt\u0103 provocare se refer\u0103 la scrierea cu \u00e2 (vocal\u0103 similar\u0103 grafic cu vocala a) sau cu \u00ee (vocal\u0103 similar\u0103 grafic cu vocala i). P\u00e2n\u0103 \u00een 1904, ortografia \u00een spe\u021b\u0103 nu a fost clar reglementat\u0103, iar scrierea cu \u00e2 \u0219i cu \u00ee a r\u0103mas inconsecvent\u0103. \u00cen 1904, Titu Maiorescu elabora un Raport \u00eenf\u0103\u021bi\u0219at Academiei Rom\u00e2ne \u00een numele Sec\u021biunii Literare \u00een sesiunea general\u0103 de la 1904, referindu-se la revizuirea ortografiei. \u00cen preambul, se ar\u0103ta c\u0103 revizuirea anterioar\u0103, \u00eenceput\u0103 \u00een 1869, printr-o comisie format\u0103 din Vasile Alecsandri, Gheorghe Bari\u021biu, Bogdan Petriceicu Hasdeu, Nicolae Quintescu \u0219i Titu Maiorescu, nu ajunsese la un stadiu final. Aceast\u0103 comisie reu\u0219ise, \u00een 1880, s\u0103 aduc\u0103 \u00een aten\u021bia plenului Academiei discutarea unor reguli \u00eentemeiate pe un \u201efonetism temperat prin anumite necesit\u0103\u021bi etimologice\u201d. \u00cen urma primenirii comisiei, de data aceasta format\u0103 \u0219i din Iacob Negruzzi \u0219i Ioan Bianu (\u00een locul lui Alecsandri \u0219i Bari\u021biu, deceda\u021bi \u00eentre timp), se formuleaz\u0103 o serie de reguli noi. Conform acestora, sunetul \u00ee se scrie, de regul\u0103, cu i (adic\u0103 \u00ee din i), dar acolo unde este imediat precedat de consoanele c (ca \u00een cuv\u00e2ntul c\u00e2ntec) sau g (ca \u00een cuv\u00e2ntul g\u00e2nd), se scrie cu \u00e2. Motivul acestei din urm\u0103 modific\u0103ri este analogia cu uzul general, introdus la noi ca \u0219i la italieni, de a citi literele c \u0219i g \u00eenainte de i drept ci \u0219i gi, iar \u00eenainte de a drept c \u0219i g (\u00een formele che, chi, ghe, ghi). Astfel, am avea formele \u00eemp\u0103care, \u00eenger, \u00eendoit, \u00eens\u0103 etc., dar g\u00e2ndire, c\u00e2nd, c\u00e2ntec, p\u00e2ntec etc. Tot atunci, s-a propus \u0219i aprobat o excep\u021bie, ilustrat\u0103 de cuv\u00e2ntul rom\u00e2n \u0219i de derivatele sale, inclusiv Rom\u00e2nia, care trebuiau scrise invariabil cu \u00e2. Dup\u0103 al Doilea R\u0103zboi Mondial, \u00een prezen\u021ba tancurilor, consilierilor \u0219i politrucilor din URSS, romanitatea poporului \u0219i latinitatea limbii trebuiau aproape \u0219terse, iar mo\u0219tenirea slav\u0103 trebuia s\u0103 domine peste tot. Or, \u00een cuvintele scrise cu \u00e2, originea lor latineasc\u0103 era prea evident\u0103 (rom\u00e2n din Romanus, m\u00e2n\u0103 din manus, a r\u0103m\u00e2ne din remaneo, l\u00e2n\u0103 din lana etc.). \u00cen urma dezbaterilor Academiei R.P.R., desf\u0103\u0219urate \u00een 1953, s-a elaborat o nou\u0103 ortografie, intrat\u0103 \u00een vigoare de la data de 1 aprilie 1954. Una dintre cele mai importante schimb\u0103ri consta \u00een dispari\u021bia literei \u00e2 din alfabetul limbii rom\u00e2ne, scriindu-se cu \u00ee peste tot, inclusiv \u00een substantivul \u0219i adjectivul rom\u00e2n, \u00een substantivul propriu Rom\u00e2nia \u0219i derivatele lor. \u00cen anul 1964, s-a revenit la \u00e2 pentru cuvintele rom\u00e2n, Rom\u00e2nia \u0219i derivatele lor. Dic\u021bionarul enciclopedic rom\u00e2n, elaborat \u00een acei ani, are scris pe copert\u0103, la primele dou\u0103 volume (literele A-C \u0219i, respectiv, D-J) rom\u00een, iar la urm\u0103toarele volume rom\u00e2n. M\u0103rcile po\u0219tale au primit din nou inscrip\u021bionarea POSTA ROMANA sau PO\u0218TA ROM\u00c2N\u0102. \u00cen 1993, Academia Rom\u00e2n\u0103 a decis prin vot revenirea la grafia cu litera \u00e2 \u00een loc de \u00ee, \u00een anumite pozi\u021bii ale cuvintelor \u0219i la scrierea formelor sunt, suntem, sunte\u021bi (forme ale verbului a fi) \u00een loc de s\u00eent, s\u00eentem, s\u00eente\u021bi. Au urmat o serie de controverse, fire\u0219ti, p\u00e2n\u0103 la un punct, fiind vorba despre un domeniu umanist. La scurt\u0103 vreme, decizia Academiei Rom\u00e2ne a fost consfin\u021bit\u0103 prin lege. Dar, ca \u0219i \u00een alte sectoare ale democra\u021biei noastre originale, legea respectiv\u0103 nu este nici ast\u0103zi respectat\u0103 de c\u0103tre toate publica\u021biile, editurile \u0219i persoanele individuale, de\u0219i \u0219colile de toate gradele folosesc grafia stabilit\u0103 \u00een 1993. \u00cen gramaticile oric\u0103ror limbi de pe glob, logica este valabil\u0103 numai p\u00e2n\u0103 la un punct. De aici \u00eencolo intervine regula care, odat\u0103 stabilit\u0103, se cuvine s\u0103 fie respectat\u0103. \u00cen ciuda acestei lipse de preciziune \u0219i de corectitudine, limba rom\u00e2n\u0103 tr\u0103ie\u0219te \u0219i rode\u0219te, d\u00e2ndu-\u0219i clip\u0103 de clip\u0103 m\u0103sur\u0103 valorii sale perene.<\/p>\n\n\n\n<p>NOT\u0102:<br>1 Prima gramatic\u0103 latin\u0103 a limbii rom\u00e2ne (Institutiones linguae Valachae, cca 1170) avea exemplele ilustrative \u00een scriere chirilic\u0103. Abia \u00een Elementa linguae daco-romanae sive valachiae (1780) exemplele ilustrative rom\u00e2ne\u0219ti au fost scrise cu litere latine<\/p>\n\n\n\n<p><a href=\"https:\/\/anonimus.ro\/2021\/05\/apararea-limbii-romane\/\">Articolul original<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>\u201eLimba noastr\u0103-i limb\u0103 sf\u00e2nt\u0103\u201d este un vers scris de Alexe Mateevici acum mai bine de un secol \u0219i devenit, \u00eentre timp, parte a unui imn de stat rom\u00e2nesc. <\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":8245,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[31,32],"tags":[1579,1578,869,90],"class_list":["post-8244","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-altele-continut","category-istorie","tag-academie","tag-instorie","tag-limba","tag-romana"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/8244","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=8244"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/8244\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":8246,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/8244\/revisions\/8246"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/8245"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=8244"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=8244"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=8244"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}