{"id":8247,"date":"2021-05-06T07:04:45","date_gmt":"2021-05-06T07:04:45","guid":{"rendered":"https:\/\/noi3.org\/site\/?p=8247"},"modified":"2021-05-06T07:06:47","modified_gmt":"2021-05-06T07:06:47","slug":"ce-am-fost-in-1989-si-ce-am-ajuns-dupa-31-de-ani","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/site.noi3.org\/?p=8247","title":{"rendered":"Ce-am fost \u00een 1989 \u0219i ce-am ajuns dup\u0103 31 de ani"},"content":{"rendered":"\n<p>\u00cen 1989, infrastructura industrial\u0103 situa Rom\u00e2nia \u00een primele 10 \u0163\u0103ri din Europa.&nbsp;Mul\u0163i au uitat, al\u0163ii n-au \u015ftiut niciodat\u0103\u2026<\/p>\n\n\n\n<div class=\"wp-block-image\"><figure class=\"aligncenter\"><img decoding=\"async\" src=\"https:\/\/anonimus.ro\/wp-content\/uploads\/2018\/03\/Fabrica-Mecanica-Vaslui-ruina-300x225.jpg\" alt=\"\"\/><\/figure><\/div>\n\n\n\n<p>Cum st\u0103tea Rom\u00e2nia, din punctul de vedere al integr\u0103rii economice cu \u0163\u0103rile dezvoltate, \u00een 1989?<\/p>\n\n\n\n<p>\u00cen 1989, infrastructura industrial\u0103 situa Rom\u00e2nia \u00een primele 10 \u0163\u0103ri din Europa:<\/p>\n\n\n\n<ul class=\"wp-block-list\"><li>exista platforma Pipera, creat\u0103 de francezi, unde se construiau calculatoare;<\/li><li>autocamioanele \u015fi autobuzele fabricate la Bra\u015fov \u015fi Bucure\u015fti eraupatente germane;<\/li><li>avioanele Rombac erau cump\u0103rate de la englezi;<\/li><li>locomotivele de la Electroputere Craiova erau patent elve\u0163ian;<\/li><li>la Re\u015fi\u0163a se fabricau motoare de vapoare dup\u0103 licen\u0163a Renk din Germania;<\/li><\/ul>\n\n\n\n<p>. centrala nuclear\u0103 de la Cernavod\u0103 provenea din Canada.<\/p>\n\n\n\n<p>Putem spune, \u015fi nu suntem nostalgici, c\u0103 \u00eencepusem s\u0103 ne integr\u0103m acceptabil cu economiile mari ale lumii. Rom\u00e2nia era a treia \u0163ar\u0103&nbsp;din lume, dup\u0103 SUA \u015fi Japonia, care fabrica anvelope gigant, pentru autobasculante de peste 110 tone.<\/p>\n\n\n\n<p>Doar dou\u0103 \u0163\u0103ri din lume f\u0103ceau \u015furuburi cu bile: Rom\u00e2nia \u015fi Japonia.&nbsp;Acestea se foloseau \u00een industria nuclear\u0103 \u015fi aerospa\u0163ial\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p>\u00cen 1990, Petre Roman a afirmat c\u0103 industria rom\u00e2neasc\u0103 era un \u201emorman de fiare vechi\u201d.<\/p>\n\n\n\n<p>Ce am avut \u015fi ce am pierdut \u00een ultimii 31 de ani, domnule ministru?<\/p>\n\n\n\n<p>A fost cea mai nefericit\u0103 declara\u0163ie de politician de dup\u0103 1989, care ne urm\u0103re\u015fte p\u00e2n\u0103 azi.<\/p>\n\n\n\n<p>Referindu-se la industrie, c\u0103 e de dat la fier vechi, fostul prim ministru Petre Roman dorea s\u0103 spun\u0103 lumii c\u0103 \u00eentreaga economie&nbsp;a Rom\u00e2niei comuniste nu merita doi bani.<\/p>\n\n\n\n<p>Ca s\u0103 combatem aceast\u0103 viziune, cit\u0103m date statistice la \u00eent\u00e2mplare, din diferite domenii:<\/p>\n\n\n\n<ul class=\"wp-block-list\"><li>Rom\u00e2nia producea 14 milioane de tone de o\u0163el \u00een 1985; azi, doar 3 milioane;<\/li><li>producea 400.000 tone de aluminiu, azi produce pe jum\u0103tate;<\/li><li>\u00een 1980 ie\u015feau pe poarta fabricilor 1.600 de excavatoare, niciunul azi;<\/li><li>ie\u015feau 71.000 de tractoare niciunul azi (am construit fabrici de tractoare \u00een Egipt \u015fi Iran, care func\u0163ioneaz\u0103 \u015fi acum, \u00een timp ce \u00eenRom\u00e2nia au murit);<\/li><li>\u00een 1984 fabricam 600 de vagoane de pasageri pe an, azi, niciunul.<\/li><\/ul>\n\n\n\n<p>C\u00e2t despre vagoanele de marf\u0103, construiam 14.000 de buc\u0103\u0163i pe an; Azi, abia 800 (cel pu\u0163in 100.000 vagoane de marf\u0103 au fost t\u0103iate \u015fi v\u00e2ndute la fier vechi \u00een ultimii ani).<\/p>\n\n\n\n<p>\u00cen fine, produceam 144 de nave de tonaje diferite; azi, dup\u0103 cum se \u015ftie, nu mai producem niciuna.<\/p>\n\n\n\n<p>Industria sticl\u0103riei e pr\u0103bu\u015fit\u0103. Industria cosmetica (s\u0103pun, deodorante, creme) a disp\u0103rut.<\/p>\n\n\n\n<p>Potrivit statisticii oficiale, dup\u0103 anul 2000, au fost exportate 50 de milioane de tone de \u201efier vechi\u201d,&nbsp;\u201ede\u015feuri\u201d&nbsp;de cupru, aluminiu \u015fi alte neferoase, \u00een valoare de peste 10 miliarde de euro!<\/p>\n\n\n\n<p>Am exportat lemn brut, \u00een valoare de peste 8 miliarde de euro, \u015fi alte produse brute (cereale, fructe, animale vii etc.) \u00een valoare de alte 5 miliarde de euro! Ca cea mai ordinar\u0103 \u021bara COLONIAL\u0102!<\/p>\n\n\n\n<p>Prelucrarea acestora \u00een Rom\u00e2nia ar fi \u00eensemnat crearea a milioane de locuri de munc\u0103!<\/p>\n\n\n\n<p>Practic, \u00eentreaga economie na\u0163ional\u0103 a fost oferit\u0103 pe tav\u0103, f\u0103r\u0103 nicio logic\u0103! Ame\u0163itoare cifre\u2026<\/p>\n\n\n\n<p>Cum stau lucrurile \u00een domeniul petrolului?<\/p>\n\n\n\n<p>Rom\u00e2nia producea 13 milioane de tone de petrol \u00een 1970, \u015fi numai\u2026 6 milioane azi.<\/p>\n\n\n\n<p>Suspect?! Cineva nu raporteaz\u0103 corect.<\/p>\n\n\n\n<p>Nu am nicio \u00eencredere \u00een aceast\u0103 cifr\u0103, at\u00e2t timp c\u00e2t nu \u015ftiu dac\u0103 toate sondele au contoare.<\/p>\n\n\n\n<p>Au contor, domnilor? Trebuie s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 redeven\u0163e la tona de \u0163i\u0163ei brut, dar dac\u0103 sco\u0163i 8-10 milioane de tone \u015fi raportezi numai 6?<\/p>\n\n\n\n<p>Cu c\u00e2t p\u0103gube\u015fti statul?<\/p>\n\n\n\n<p>Petrolul se scoate mult \u015fi se rafineaz\u0103 \u00een alte \u0163\u0103ri.<\/p>\n\n\n\n<p>De aici, deduce\u0163i consecin\u0163ele.<\/p>\n\n\n\n<p>\u00cenainte de 1989, produceam 8,5 milioane de tone de motorin\u0103 \u015fi acum mai producem doar 2 milioane, produceam 10 milioane de tone de p\u0103cur\u0103 \u0219i nu mai producem nimic; produceam 500.000 de tone de uleiuri minerale, azi, nimic.<\/p>\n\n\n\n<p>Pe de alt\u0103 parte, a\u0163i observat c\u0103 nici distribu\u0163ia gazelor nu mai este a noastr\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p>Cine m\u0103soar\u0103 produc\u0163ia?<\/p>\n\n\n\n<p>Cine m\u0103soar\u0103 distribu\u0163ia?<\/p>\n\n\n\n<p>Dup\u0103 1990, s-a schimbat peisajul industrial.<\/p>\n\n\n\n<p>S-a creat o falie \u00eentre marea \u015fi mica industrie.<\/p>\n\n\n\n<p>De ce s-a \u00eent\u00e2mplat acest fenomen?<\/p>\n\n\n\n<p>Au venit \u201esfaturi\u201d&nbsp;de la competitorii no\u015ftri europeni: face\u0163i IMM-uri (\u00eentreprinderi mici \u015fi mijlocii), da\u0163i afar\u0103 muncitorii din marile uzine, \u00eenchide\u0163i mamu\u0163ii industriali, produce\u0163i kit-uri, componente, nu produse integrale, face\u0163i cabluri, radiatoare, sisteme de fr\u00e2nare \u015fi anvelope, nu locomotive \u015fi tractoare.<\/p>\n\n\n\n<p>Parc\u0103 inten\u0163ionat, nu a existat o viziune politic\u0103 de dezvoltare, ci doar una pentru distrugere;<\/p>\n\n\n\n<p>Guvernan\u0163ii \u015fi-au \u00eendeplinit misiunea cu exces de zel.<\/p>\n\n\n\n<p>Nu m\u0103 poate convinge nimeni pe mine c\u0103 nu a fost totul pe baz\u0103 de program, o teorie a conspira\u0163iei.<\/p>\n\n\n\n<p>UE a fost creat\u0103 pe baza Comunit\u0103\u0163ii Economice a C\u0103rbunelui \u015fi O\u0163elului.<\/p>\n\n\n\n<p>Deci, Rom\u00e2nia nu putea s\u0103 intre \u00een grila european\u0103 cu industria ei siderurgic\u0103, de 14 milioane tone de o\u0163el.<\/p>\n\n\n\n<p>A trebuit lichidat\u0103, ca un \u201ebonus\u201d&nbsp;pentru admiterea \u00een UE.<\/p>\n\n\n\n<p>Care au fost primele mari gre\u015feli istorice ale politicienilor, \u00een urma c\u0103rora s-a dat startul la jaful na\u0163ional?<\/p>\n\n\n\n<p>Prima mare eroare a fost restituirea \u201ep\u0103r\u0163ilor sociale\u201d, o privatizare pe bani adev\u0103ra\u0163i, \u00eenceput\u0103 surprinz\u0103tor de Ceau\u015fescu. FSN-ul a restituit ace\u015fti bani, pentru a cump\u0103ra bun\u0103voin\u0163a oamenilor, chiar cu banii lor! Aceast\u0103 m\u0103sur\u0103 anti-economic\u0103, din cauza c\u0103reia fabricile \u015fi uzinele au r\u0103mas f\u0103r\u0103 capital lichid, a condus, de fapt, la excluderea cet\u0103\u0163enilor de la un drept de proprietate pl\u0103tit cu munca lor; a fost o rena\u0163ionalizare a unei p\u0103r\u0163i a capitalului social, destinat\u0103 ulterior \u015fi ced\u0103rii controlului economiei c\u0103tre interese de grup, mai ales str\u0103ine.<\/p>\n\n\n\n<p>A doua mare eroare a fost privatizarea \u201ede mas\u0103\u201d, f\u0103r\u0103 proceduri \u015fi f\u0103r\u0103 reguli de protec\u0163ie a ac\u0163ionarilor minoritari; viitoarele certificate de ac\u0163ionar au fost cump\u0103rate pe nimic, de cei care \u015ftiau ce va urma.<\/p>\n\n\n\n<p>Atunci s-a spus c\u0103 se privatizeaz\u0103 numai 30% din capitalul societ\u0103\u0163ilor comerciale, l\u0103s\u00e2ndu-se de \u00een\u0163eles c\u0103 vor mai primi \u015fi restul de 70% \u00een viitor, care viitor nu a sosit \u00eenc\u0103 nici \u00een anul 2021!<\/p>\n\n\n\n<p>S-a anun\u0163at, totodat\u0103, c\u0103 sectoarele strategice nu se vor privatiza.<\/p>\n\n\n\n<p>Dar au venit pe urm\u0103 FMI, Banca Mondial\u0103 \u015fi societ\u0103\u0163ile externe de consultan\u0163\u0103, care au dictat, \u015fi guvernele au promovat controlul total, f\u0103r\u0103 lupt\u0103 \u015fi f\u0103r\u0103 niciun c\u00e2\u015ftig, asupra \u00eentregii economii.<\/p>\n\n\n\n<p>Practic, economia na\u0163ional\u0103 a fost oferit\u0103 pe tav\u0103, f\u0103r\u0103 nicio logic\u0103 \u015fi f\u0103r\u0103 a se spune, cel pu\u0163in, c\u0103 este cadou sau prad\u0103 de r\u0103zboi, celor care, chipurile, au f\u0103cut lobby pentru integrarea Rom\u00e2niei \u00een Uniunea European\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p>Fiecare program de guvernare anun\u0163at a fost, de fapt, un program de \u201eneguvernare\u201d, program de HO\u021aIE.<\/p>\n\n\n\n<p>A disp\u0103rut \u00eentreg sectorul industriei de textile, confec\u0163ii, tricotaje (filaturi, \u0163es\u0103torii, fabrici de stof\u0103 \u015fi postavuri, \u00eentreprinderi de piel\u0103rie \u015fi \u00eenc\u0103l\u0163\u0103minte, toate concepute \u00eentr-un sistem integrat).<\/p>\n\n\n\n<p>A fost \u00eenchis sectorul agroalimentar (36 de fabrici de zah\u0103r,&nbsp;fabricile de ulei, de preparate din carne, de lapte \u015fi produse lactate, zeci de fabrici de nutre\u0163uri combinate etc.).<\/p>\n\n\n\n<p>Nu mai exist\u0103 majoritatea fabricilor din industria lemnului \u015fi mobilei, din industria cimentului, a lacurilor \u015fi vopselelor, a medicamentelor, din sectorul construc\u0163iilor de ma\u015fini, al exploat\u0103rilor miniere de feroase \u015fi neferoase, de c\u0103rbune etc.<\/p>\n\n\n\n<p>S-au desfiin\u0163at \u00eentreprinderile agricole de stat \u015fi cele de mecanizare a agriculturii, sta\u0163iunile de cercet\u0103ri agricole \u015fi, \u00een general, marea majoritate a institutelor de cercetare-proiectare.<\/p>\n\n\n\n<p>Au disp\u0103rut industria electronic\u0103, electrotehnic\u0103, de mecanic\u0103 fin\u0103,optic\u0103, automatiz\u0103ri, etc.<\/p>\n\n\n\n<p>Baza na\u0163ional\u0103 de soiuri de plante \u015fi rase de animale a fost pulverizat\u0103. Rom\u00e2nia nu mai are ast\u0103zi un pachet na\u0163ional de semin\u0163e, soiuri, hibrizi, de culturi cerealiere, plante tehnice,&nbsp;legume etc.<\/p>\n\n\n\n<p>A fost distrus, aproape \u00een totalitate, sistemul de iriga\u0163ii (construit prin \u00eendatorarea dureroas\u0103 de la Banca Mondial\u0103!), pentru a c\u0103rui plat\u0103 rom\u00e2nii au contribuit zeci de ani; au fost abandonate programele de combatere a eroziunii solului, de \u00eendiguiri \u015fi desec\u0103ri, dar \u015fi cele de iriga\u0163ii \u00een curs (canalul Siret-Dun\u0103re sau Bucure\u015fti-Dun\u0103re).<\/p>\n\n\n\n<p>\u00centreaga economie na\u0163ional\u0103 a fost, pur \u015fi simplu, pulverizat\u0103 \u015fi l\u0103sat\u0103 f\u0103r\u0103 nicio logic\u0103 structural\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p>Care sunt consecin\u0163ele asupra popula\u0163iei, derivate din acest peisaj apocaliptic, desprins parc\u0103 dintr-un film S.F.?<\/p>\n\n\n\n<p>Treptat, Rom\u00e2nia s-a transformat \u00eentr-un paradis al multina\u0163ionalelor care controleaz\u0103 industria, agricultura, transporturile, construc\u0163iile, comer\u0163ul, sectorul financiar-bancar etc. \u015fi care \u00ee\u015fi promoveaz\u0103 reglement\u0103ri legale \u00een interes propriu.<\/p>\n\n\n\n<p>Rom\u00e2nilor le-au r\u0103mas \u00eentreprinderile mici \u015fi mijlocii \u2013 de fapt, micro\u00eentreprinderile; dintre cele aproximativ 500.000 \u00eenregistrate, peste 200.000 nu au niciun angajat!<\/p>\n\n\n\n<p>Rom\u00e2nii au ast\u0103zi libertatea s\u0103 se ocupe de economia \u015fi afacerile de subzisten\u0163\u0103 (avem \u015fi industrie de subzisten\u0163\u0103, nu doar agricultur\u0103!) \u015fi construc\u0163ii \u015fi transporturi \u015fi alte servicii de subzisten\u0163\u0103, pretinz\u00e2nd c\u0103 ac\u0163ion\u0103m pentru dezvoltare inteligent\u0103, inovativ\u0103 \u015fi durabil\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p>Nimic nu este mai durabil dec\u00e2t subzisten\u0163a, aceasta este strategia noastr\u0103 na\u0163ional\u0103, dup\u0103 ce am f\u0103cut praf marile companii.<\/p>\n\n\n\n<p>Brandul Rom\u00e2niei este subzisten\u0163a, at\u00e2t \u00een interiorul \u0163\u0103rii, c\u00e2t \u015fi pe celelalte pie\u0163e ale muncii, unde lucreaz\u0103 cet\u0103\u0163enii rom\u00e2ni.<\/p>\n\n\n\n<p>Nici dup\u0103 31 de ani, clasa politic\u0103 \u2013 veritabil deta\u015fament al legiunii str\u0103ine, terminatorul Rom\u00e2niei moderne, nu a realizat importan\u0163a unei reglement\u0103ri prin care salaria\u0163ii s\u0103-\u015fi investeasc\u0103 o parte din salariu \u00een compania proprie.<\/p>\n\n\n\n<p>\u00centreaga economie putea fi salvat\u0103 prin participarea financiar\u0103 a salaria\u0163ilor, printr-o reglementare prin care salariile reinvestite s\u0103 fie scutite de impozite \u015fi contribu\u0163ii.<\/p>\n\n\n\n<p>A existat, \u00een to\u0163i ace\u015fti ani, un fir ro\u015fu care s\u0103 lege ce s-au perindat pe la Palatul Victoria, de un proiect minimal, coerent, de dezvoltare?<\/p>\n\n\n\n<p>Fire\u015fte c\u0103 nu a existat!<\/p>\n\n\n\n<p>Zi de zi, guvernele \u015fi clasa politic\u0103 s-au ocupat numai de FURTURI \u0219i protejarea a\u015fa-zi\u015filor investitori strategici,&nbsp;prin scutirea de impozit pentru profitul reinvestit, \u015fi nu de promovarea facilit\u0103\u0163ilor destinate salariilor reinvestite.<\/p>\n\n\n\n<p>Investitorii nu ar fi trebuit s\u0103 primeasc\u0103 niciun sprijin \u00een Rom\u00e2nia,&nbsp;pentru a-i pl\u0103ti pe angaja\u0163ii rom\u00e2ni cu salariul minim sau pentru a-i&nbsp;angaja la negru, din ra\u0163iuni de competitivitate.<\/p>\n\n\n\n<p>\u201eVeni\u0163i \u00een Rom\u00e2nia, c\u0103 v\u0103 garant\u0103m sclavia pe bani pu\u0163ini \u015fi v\u0103 men\u0163ine\u0163i competitivitatea!\u201d.<\/p>\n\n\n\n<p>Acesta a fost, \u00een esen\u0163\u0103, programul de guvernare al ultimilor 31 de ani.<\/p>\n\n\n\n<p><a href=\"https:\/\/anonimus.ro\/2021\/04\/ce-am-fost-in-1989-si-ce-am-ajuns-dupa-31-de-ani\/\">Articolul original<\/a><\/p>\n\n\n\n<p><strong>Constantin Ciutacu<\/strong>, Institutul de Economie al Academiei Rom\u00e2ne<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Cum st\u0103tea Rom\u00e2nia, din punctul de vedere al integr\u0103rii economice cu \u0163\u0103rile dezvoltate, \u00een 1989?<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":8248,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[31,32],"tags":[1336,382,668,126,64],"class_list":["post-8247","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-altele-continut","category-istorie","tag-1336","tag-evolutie","tag-industrie","tag-istorie","tag-romania"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/8247","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=8247"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/8247\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":8251,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/8247\/revisions\/8251"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/8248"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=8247"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=8247"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=8247"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}