\u00centr-un astfel de punct pare s\u0103 fi ajuns acum, iar, Istoria \u0219i doar necunoa\u0219terea trecutului a\u0219a cum a fost el \u2013 al nostru \u0219i al lumii \u2013 ne poate \u00eempiedica s\u0103 vedem acest ritm pulsatoriu.<\/em><\/p>\n\n\n\n \u00cen 1859, la trei ani dup\u0103 ce Imperiul \u0162arist fusese \u00eenvins de Fran\u0163a, Anglia \u015fi Turcia \u00een r\u0103zboiul Crimeei \u015fi obligat s\u0103 accepte o repliere, \u0163\u0103rile rom\u00e2ne se uneau sub tutela francezilor \u015fi a englezilor (\u021b\u0103rile garante erau mult mai multe, dar acestea dou\u0103 contau), dornici s\u0103 aib\u0103 un stat-tampon \u00eentre ru\u015fi \u015fi victima lor preferat\u0103, sultanul de la Istanbul. Aproape dou\u0103 decenii, p\u00e2n\u0103 \u00een 1877, Rusia \u00eenvins\u0103 \u015fi sl\u0103bit\u0103 a fost \u0163inut\u0103 \u00een fr\u00e2u. Teama c\u0103 francezii \u015fi englezii vor interveni din nou pentru a-l ajuta pe \u201ebolnavul Europei\u201c, Imperiul Otoman, l-a determinat pe \u0163ar s\u0103 se m\u0103rgineasc\u0103 la jocuri de culise, comploturi \u015fi atentate, concomitent cu sporirea cheltuielilor pentru armat\u0103.<\/p>\n\n\n\n Cu sprijin francez (mai ales) \u015fi englez,\n la gurile Dun\u0103rii s-a edificat, \u00een acest timp, un stat nou. O lovitur\u0103 \n\u00een for\u0163\u0103 cu mercenari, rebeliuni ale unor nobili \u015fi militari autohtoni \n\u015fi mai multe atentate la via\u0163a premierilor au fost organizate \u00een Moldova\n \u015fi \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103, acestea devenind treptat \u2013 cu toat\u0103 opozi\u0163ia Rusiei\n \u015fi a Austro-Ungariei \u2013 o singur\u0103 \u0163ar\u0103 cu domnitor german, cu Parlament,\n cu armat\u0103 \u015fi poli\u0163ie proprii. Dup\u0103 victoria din 1878, armatele \u0163arului\n Alexandru al II-lea au \u201euitat\u201c s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 teritoriul rom\u00e2nesc \u015fi cei\n doi alia\u0163i au fost \u00een pragul unei confrunt\u0103ri armate. Presiunile \npolitice ale puterilor Europei \u015fi situa\u0163ia de moment, \u00een care pe \nteritoriul Principatelor armata rom\u00e2n\u0103 de\u0163inea superioritatea numeric\u0103, \ntehnic\u0103 \u015fi logistic\u0103 (un rol capital \u00een \u00eenzestrarea ei l-a jucat efortul\n lui Carol I), i-au determinat pe ru\u015fi s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103, plini de regrete, \nPrincipatele Unite (viitorul Regat al Rom\u00e2niei). <\/p>\n\n\n\n Nu \u00eens\u0103 cu m\u00e2na goal\u0103, pentru c\u0103 \nvictoria asupra Turciei \u015fi sl\u0103biciunea Fran\u0163ei \u00eenvinse de armatele lui \nBismark le-au permis ru\u015filor s\u0103 joace tare. Dup\u0103 acest episod, Rusia \u0163arist\u0103 a r\u0103mas\n principalul inamic al Rom\u00e2niei \u00eentr-o perioad\u0103 \u00een care nici Imperiul \nAustro-Ungar nu nutrea sentimente deosebite fa\u0163\u0103 de proasp\u0103tul regat. \nP\u00e2n\u0103 la \u00eenceputul Primului R\u0103zboi Mondial, agen\u0163ii veni\u0163i de la r\u0103s\u0103rit \nau organizat dou\u0103 r\u0103scoale \u0163\u0103r\u0103ne\u015fti (1888 \u015fi 1907), mai multe atentate \nla via\u0163a premierilor (Ion Br\u0103tianu \u015fi Ionel Br\u0103tianu), au infiltrat \u00een \n\u0163ar\u0103 militan\u0163i bol\u015fevici \u015fi anarhi\u015fti, au finan\u0163at campanii de pres\u0103 \n\u00eempotriva regelui \u0219i a statalit\u0103\u021bii (contest\u00e2nd unirea), a parlamentului\n \u015fi a guvernului. (Din nou ca o curiozitate relevant\u0103 fa\u021b\u0103 de ce se \npetrece azi, ru\u0219ii au sus\u021binut puternic mi\u0219c\u0103rile na\u021bionaliste locale, \nmoldovenismul \u0219i pe cei care considerau c\u0103 Ia\u0219i ar trebui s\u0103 fie \ncapitala statului.)<\/p>\n\n\n\n De fiecare dat\u0103, \u00een preajma crizelor \npreg\u0103tite \u00een Rom\u00e2nia, la grani\u0163\u0103 au fost masate for\u0163e armate ruse\u015fti \ngata s\u0103 intervin\u0103 pentru a \u201erestabili ordinea\u201c. A\u015fa se \u015fi explic\u0103 de ce,\n at\u00e2t \u00een 1888, c\u00e2t \u015fi \u00een 1907, guvernul rom\u00e2n a reac\u0163ionat dur la \ntulbur\u0103rile provocate \u00een \u0163ar\u0103.<\/p>\n\n\n\n Dac\u0103 primul moment de sl\u0103biciune a imperiului de la r\u0103s\u0103rit a coincis cu Unirea Mic\u0103, al doilea colaps al colosului rusesc, cel din 1917, a permis urm\u0103torul salt \u00eenainte al Rom\u00e2niei: Unirea Mare. Pe fondul \u00eenfr\u00e2ngerii suferite de Rusia \u00een Primul R\u0103zboi Mondial \u015fi al revolu\u0163iei bol\u015fevice, Vechiul Regat a reu\u015fit \u00een prim\u0103vara lui 1918 s\u0103 alipeasc\u0103 partea de est a Moldovei, ocupat\u0103 de trupele \u0163arului \u00een 1812. Dizolvarea Imperiului Austro-Ungar a f\u0103cut posibil\u0103 \u015fi alipirea Transilvaniei \u015fi a Bucovinei la Regatul Rom\u00e2n. Doar extraordinara conjunctur\u0103 istoric\u0103 a f\u0103cut ca \u0163ara s\u0103 reuneasc\u0103 toate provinciile cu popula\u0163ie vorbitoare de limba rom\u00e2n\u0103 \u00eenglobate \u00een imperiile vecine intrate \u00een colaps. <\/p>\n\n\n\n A fost o ac\u0163iune aproape miraculoas\u0103, \n\u0163in\u00e2nd cont c\u0103, statistic vorbind, \u015fansele ca Imperiul Rus \u015fi Imperiul \nAustro-Ungar s\u0103 se pr\u0103bu\u015feasc\u0103 simultan puteau fi considerate foarte \nmici, iar cu nici m\u0103car un an mai devreme cauza p\u0103rea complet pierdut\u0103. \n\u00cen plus, Fran\u0163a, Marea Britanie \u015fi SUA au fost foarte iritate de \nac\u0163iunile guvernului Br\u0103tianu, acest lucru fiind consemnat de \nstenogramele discu\u021biilor confiden\u021biale ale tratativelor de la Paris, din\n 1919. Practic, Rom\u00e2nia Mare s-a f\u0103cut peste capul marilor puteri, \nsilite \u00een final s\u0103 consfin\u021beasc\u0103 situa\u0163ia de pe teren.<\/p>\n\n\n\n Rom\u00e2nia ar fi ar\u0103tat altfel azi dac\u0103 \nRusia c\u00e2\u0219tiga Primul R\u0103zboi Mondial \u2013 \u0219i asta nu e doar o banalitate. \nCunosc\u00e2nd antecedentele, nu e deloc sigur c\u0103 ru\u0219ii \u00eenving\u0103tori ar mai fi\n p\u0103r\u0103sit teritoriul \u021b\u0103rii noastre. Chiar dac\u0103 ar fi f\u0103cut-o, Basarabia \nn-ar fi revenit acas\u0103 nici m\u0103car pentru acea scurt\u0103 perioad\u0103 de 22 de \nani. Bucovina ar fi mers, foarte probabil, tot la ru\u0219i, \u021bin\u00e2nd cont c\u0103, \nla tratativele de pace de la Paris, din 1919, s-a stabilit s\u0103 revin\u0103 \nRom\u00e2niei \u201epentru c\u0103 nimeni altcineva n-o cere\u201c (Nicolae Titulescu, \n\u201eDocumente confiden\u021biale\u201c, Editura Academiei, 1992). Este improbabil ca \nTransilvania \u0219i Banatul s\u0103 fi fost al\u0103turate Regatului Rom\u00e2niei, av\u00e2nd \n\u00een vedere c\u0103, \u00een momentul semn\u0103rii tratatului secret din 1916, dintre \nAntant\u0103 \u0219i guvernul rom\u00e2n, alia\u021bii se ar\u0103tau indigna\u021bi de preten\u021biile \nteritoriale ale lui Br\u0103tianu. Reprezentantul Italiei, baronul Fasciotti,\n aprobat categoric de mini\u0219trii Rusiei \u0219i ai Fran\u021bei, a afirmat r\u0103spicat\n c\u0103 nu vedea niciun motiv s\u0103 se \u021bin\u0103 de cuv\u00e2nt fa\u021b\u0103 de Rom\u00e2nia dup\u0103 \nr\u0103zboi.<\/p>\n\n\n\n Tr\u0103g\u00e2nd linie, evenimentele au evoluat, \npur \u0219i simplu, \u00een a\u0219a fel \u00eenc\u00e2t Alia\u021bii au fost aproape obliga\u021bi de \nsitua\u021bia din teren, impus\u0103 de guvernul rom\u00e2n, s\u0103 recunoasc\u0103 noile \ngrani\u021be. Iar pe l\u00e2ng\u0103 \u00eenfr\u00e2ngerea Puterilor Centrale, rolul primordial \n\u00een Marea Unire l-a jucat disolu\u021bia Imperiului Rus.<\/p>\n\n\n\n Pe de alt\u0103 parte, chiar \u015fi a\u015fa, aflat \u00een\n plin r\u0103zboi civil, colosul rus a \u00eencercat s\u0103 reac\u0163ioneze \u00een 1918-1920. \nNici \u201ero\u0219iii\u201c, nici \u201ealbii\u201c nu au renun\u021bat la preten\u021biile asupra \nRom\u00e2niei. \u00cen Est, bandele bol\u015fevice au testat frontiera de pe Nistru \u015fi \ndoar prezen\u0163a masiv\u0103 a trupelor armatei rom\u00e2ne a \u0163inut pe loc mareea \nro\u015fie. (De dincolo de grani\u021b\u0103, unde se petreceau scene de o atrocitate \ninimaginabil\u0103, au venit \u00een Rom\u00e2nia valuri de refugia\u021bi. Foarte mul\u021bi \ndintre ei aveau s\u0103 joace, \u00een anii urm\u0103tori, un rol important \u00een \nfragilizarea \u021b\u0103rii, comuniz\u00e2ndu-se \u0219i sabot\u00e2nd din interior \u021bara de \nadop\u021bie.)<\/p>\n\n\n\n Clemenceau, pre\u0219edintele Fran\u021bei, \u00eei \nscria amiralului Kolceak, comandantul na\u021bionali\u0219tilor care luptau contra\n revolu\u021bionarilor sovietici, \u0219i \u00eei promitea \u201ep\u0103r\u021bile nerom\u00e2ne\u0219ti din \nBasarabia\u201c. \u201eDeci, pentru alia\u021bii no\u0219tri, Fran\u021ba \u0219i Anglia, \u00een cea mai \nrom\u00e2neasc\u0103 provincie, care este Basarabia, sunt \u0219i p\u0103r\u021bi nerom\u00e2ne\u0219ti, ce\n trebuie restituite Rusiei\u201c, relata, \u0219ocat, Nicolae Titulescu \u00eentr-o \nscrisoare adresat\u0103 Regelui Carol al II-lea, \u00een 1939.<\/p>\n\n\n\n \u00cen Vest, propaganda bol\u015fevic\u0103 a prins \u0219i\n \u00een Ungaria, unde \u2013 cu sprijinul nemijlocit al Rusiei Ro\u015fii \u2013 s-a \ninstalat un regim comunist. R\u0103zboiul rom\u00e2no-maghiar din 1918-1919 a \nstopat p\u0103trunderea bol\u015fevicilor c\u0103tre inima Europei dup\u0103 ce diviziile \nUngariei sovietice au fost \u00eenfr\u00e2nte decisiv pe Tisa \u015fi Budapesta ocupat\u0103\n de trupele \u0163\u0103rii noastre \u2013 din nou, \u00een ciuda opozi\u0163iei marilor puteri, \ncare au f\u0103cut tot ce le-a stat \u00een putere s\u0103 evite acest deznod\u0103m\u00e2nt.<\/p>\n\n\n\n Rusia sovietic\u0103 n-a uitat niciodat\u0103 \nafrontul din 1918-1919. \u00cen ciuda iluziilor lui Nicolae Titulescu \u015fi a \n\u00eencerc\u0103rilor acestuia de a ob\u0163ine o recunoa\u015ftere a frontierelor de c\u0103tre\n noul imperiu ro\u015fu, tensiunile au crescut treptat. <\/p>\n\n\n\n \u00cen 1936, dup\u0103 ani de tratative, \nTitulescu a fost c\u00e2t pe ce s\u0103 semneze cu Litvinov, ministrul de externe \nsovietic, un tratat care consfin\u0163ea, practic, recunoa\u015fterea de c\u0103tre \nUniunea Sovietic\u0103 a frontierei de pe Nistru. Fraza-cheie care ne-ar fi \ndat, chiar \u0219i azi, un argument uria\u0219 \u00een plan diplomatic se reg\u0103sea \u00een \nArticolele 3 \u0219i 4 ale tratatului negociat de Titulescu cu Litvinov (\u0219i \nsemnat de acesta din urm\u0103). <\/em><\/p>\n\n\n\n Articolul 3:<\/em><\/strong> \u201eGuvernul URSS recunoa\u0219te c\u0103 \u00een virtutea diferitelor obliga\u021biuni de asisten\u021b\u0103 trupele sovietice nu vor putea niciodat\u0103 s\u0103 treac\u0103 Nistrul f\u0103r\u0103 o cerere formal\u0103 a guvernului regal rom\u00e2n \u00een acest scop, dup\u0103 cum guvernul regal al Rom\u00e2niei recunoa\u0219te c\u0103 trupele rom\u00e2ne nu vor putea niciodat\u0103 s\u0103 treac\u0103 Nistrul spre URSS f\u0103r\u0103 o cerere formal\u0103 a guvernului URSS\u201c. <\/em><\/p>\n\n\n\n Articolul 4<\/strong>: \u201eLa cererea guvernului regal al Rom\u00e2niei, trupele sovietice vor trebui retrase imediat din teritoriul rom\u00e2nesc la est de Nistru\u00a0dup\u0103 cum la cererea URSS trupele rom\u00e2ne vor trebui retrase imediat din teritoriul URSS la vest de Nistru\u201c.<\/em><\/p>\n\n\n\n Actul trebuia dat publicit\u0103\u021bii \u00een \nseptembrie 1936, la Geneva, \u00een Adunarea Ligii Na\u021biunilor, dar Titulescu a\n fost demis pe 29 august, exact \u00eenainte s\u0103 vin\u0103 \u00een \u0163ar\u0103 cu textul \ntratatului, \u015fi negocierile au c\u0103zut brusc. <\/p>\n\n\n\n Acesta m\u0103rturisea, ani mai t\u00e2rziu, c\u0103 \nru\u0219ii aflaser\u0103 \u00eenaintea lui c\u0103 a fost schimbat din func\u021bie, ceea ce \nspune totul at\u00e2t despre modul \u00een care se desf\u0103\u0219urau jocurile de culise \nde la Bucure\u0219ti, dar \u0219i despre gradul \u00een care Imperiul Sovietic era \nimplicat \u00een structurile de putere din jurul lui Carol al II-lea.<\/p>\n\n\n\n Litvinov a fost \u00eenlocuit cu Molotov \u015fi, \npe m\u0103sur\u0103 ce URSS progresa \u00een planul s\u0103u de \u00eenarmare \u015fi cre\u015ftea ca \nimperiu (\u201escopul nostru este revolu\u021bia mondial\u0103\u201c, \u00eei spunea deschis \nLitvinov lui Titulescu), problemele Rom\u00e2niei interbelice au sporit \u015fi \nele.<\/p>\n\n\n\n Rusia a ac\u0163ionat \u00een perioada 1920-1940 \nprin mijloacele sale dintotdeauna: corup\u0163ia, serviciile secrete, \npolitica de for\u0163\u0103 \u015fi amenin\u0163area \u2013 pe toate le reg\u0103sim azi \u00een arsenalul \nlui Putin. P\u00e2nda de dou\u0103 decenii a sovieticilor a luat sf\u00e2r\u015fit c\u00e2nd \nevenimentele istorice au l\u0103sat Rom\u00e2nia f\u0103r\u0103 garan\u0163ii s\u0103i istorici. <\/p>\n\n\n\n Pe 22 iunie 1940, Fran\u021ba a capitulat \u00een \nfa\u021ba Germaniei. La 4 zile distan\u021b\u0103, pe 26 iunie, la Bucure\u0219ti sosea \nprimul ultimatum sovietic \u00een care Rom\u00e2nia era somat\u0103 s\u0103 cedeze \nBasarabia. URSS a ocupat din nou provincia c\u00e2teva zile mai t\u00e2rziu, \u00een \nuna din cele mai umilitoare secven\u021be din istoria poporului \u0219i a armatei \nrom\u00e2ne.<\/p>\n\n\n\n \u0162inta era, \u00eens\u0103, Rom\u00e2nia cu totul. De \nacest lucru \u015fi-a dat seama Hitler \u00een urma \u00eentrevederii decisive cu \nMolotov petrecute c\u00e2teva luni mai t\u00e2rziu, \u00een care acesta l-a \u00eentrebat \ntextual pe cancelarul german dac\u0103 \u201egaran\u0163iile pe care le-a\u0163i acordat \nRom\u00e2niei sunt valabile \u015fi \u00eempotriva noastr\u0103\u201c. <\/p>\n\n\n\n Hitler a r\u0103spuns diplomat: \u201eNu, pentru \nc\u0103, dup\u0103 ce a\u0163i primit satisfac\u0163ie \u00een privin\u0163a Basarabiei, sunt sigur c\u0103\n nu inten\u0163iona\u0163i s\u0103 ataca\u021bi Rom\u00e2nia\u201c. Dincolo de aceast\u0103 fraz\u0103, germanul\n \u2013 care tr\u0103ia cu spaima c\u0103 sovieticii pun m\u00e2na pe c\u00e2mpurile petrolifere \ndin Valea Prahovei, t\u0103ind astfel unica surs\u0103 de carburant a \u021b\u0103rii sale \u2013\n lua \u00eens\u0103 decizia definitiv\u0103 de a lansa Planul Barbarossa.<\/p>\n\n\n\n Cea de-a treia \u201ec\u0103dere de calciu\u201c a \nImperiului Rus a avut loc la \u00eenceputul anilor \u201990. Aparent nea\u015fteptata \npr\u0103bu\u015fire \u015fi dezmembrare a URSS, urmat\u0103 de anii de recesiune economic\u0103 \n\u015fi de derut\u0103 geostrategic\u0103 a Rusiei, au permis Rom\u00e2niei o nesperat\u0103 \nevadare din ghearele vecinului de la R\u0103s\u0103rit. <\/p>\n\n\n\n De\u015fi \u0163ara noastr\u0103 a intrat \u00een 1990 cu o \nconducere coordonat\u0103 de la Moscova, cu agen\u0163i KGB \u015fi GRU \u00een guvern \u015fi la\n conducerea serviciilor secrete, dup\u0103 colapsul Uniunii Sovietice s-a \nreu\u015fit o spectaculoas\u0103 piruet\u0103 c\u0103tre alia\u0163ii tradi\u0163ionali ai \u0163\u0103rii \nnoastre.<\/p>\n\n\n\n Puternic fr\u00e2nat\u0103 de influen\u0163ii agen\u0163i \nai Moscovei r\u0103ma\u015fi \u00een pozi\u0163ii cheie, Rom\u00e2nia s-a apropiat, totu\u0219i, de \nSUA, de NATO \u015fi de Uniunea European\u0103. <\/p>\n\n\n\n Oamenii ru\u0219ilor au reu\u0219it s\u0103 \u00eempiedice \n\u00eens\u0103 unirea cu Basarabia, posibil\u0103 \u00een primii ani dup\u0103 colapsul URSS \u0219i \nacceptabil\u0103 \u00een acel moment pentru SUA.<\/p>\n\n\n\n Dup\u0103 venirea la putere a agentului KGB \nVladimir Putin, \u00een 2000, Rusia a \u00eenceput din nou s\u0103 \u00ee\u015fi manifeste \nambi\u0163ii de putere mondial\u0103, dar tot ceea ce a putut face a fost s\u0103 \n\u00eengreuneze drumul Rom\u00e2niei sus\u0163in\u00e2nd \u2013 ca \u015fi-n perioadele 1878-1914 \u015fi \n1918-1944 \u2013 mafia organizat\u0103, corup\u0163ia, confuzia, propaganda \nanti-occidental\u0103 \u015fi interesele grup\u0103rilor politice care, conjunctural, \nlupt\u0103 de asemenea \u00eempotriva apropierii de reperele civiliza\u021biei vestice \n(nu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor mesajele grup\u0103rilor a\u0219a-zis na\u021bionaliste \u0219i ale PSD \ncoincid azi cu cele ale propagandei ruse).<\/p>\n\n\n\n P\u00e2n\u0103 \u00een 2007, \u00eens\u0103, Rom\u00e2nia a intrat \u00een \nNATO \u015fi \u00een Uniunea European\u0103, \u00eenregistr\u00e2nd un progres economic \nsubstan\u0163ial (PIB-ul \u0163\u0103rii a urcat de la 53,6 miliarde de dolari \u00een 1989 \nla peste 170 miliarde de dolari \u00een 2015).<\/p>\n\n\n\n O remarcabil\u0103 cunoa\u015ftere a spa\u021biului \nex-sovietic \u015fi o bun\u0103 intui\u0163ie i-au permis \u00een 1996 lui Caspar \nWeinberger, secretar de stat al Ap\u0103r\u0103rii \u00een guvernarea Ronald Reagan, s\u0103\n previzioneze deosebit de fidel, \u00een cartea \u201eThe Next War\u201c, felul \u00een care\n vor rena\u015fte tendin\u0163ele imperiale \u00een Rusia.<\/p>\n\n\n\n Preluarea total\u0103 a fr\u00e2ielor de c\u0103tre KGB\n \u015fi GRU, cre\u015fterea nostalgiei dup\u0103 gloria defunctei URSS, ascensiunea \nunui lider populist \u015fi crud, noua curs\u0103 a \u00eenarm\u0103rii, exaltarea \nna\u021bionalismului \u015fi noua ofensiv\u0103 c\u0103tre Occident, inclusiv renovarea \narsenalului nuclear, \u00eenarmarea secret\u0103 \u015fi n\u0103scocirea unor noi arme \u015fi \ntactici militare, toate au fost anticipate cu mare acurate\u0163e \u00een cartea \nlui Weinberger din 1996. <\/p>\n\n\n\n Fostul politician a gre\u015fit doar \u00een estimarea timpului necesar Rusiei pentru a-\u015fi asuma deschis revenirea la vechile obiceiuri.<\/p>\n\n\n\n \u00cen scenariul lui Weinberger, r\u0103zboiul \ncu Occidentul avea s\u0103 izbucneasc\u0103 \u00een martie 2006 (\u00eent\u00e2mpl\u0103tor, exact \nluna \u00een care politicianul a murit). <\/p>\n\n\n\n \u00cen realitate, Rusia a avut nevoie de\n \u00eenc\u0103 opt ani, p\u00e2n\u0103 \u00een martie 2014, pentru a-\u015fi dezv\u0103lui noua fa\u021b\u0103 prin \nocuparea Crimeei \u015fi a Estului Ucrainei, declan\u0219area r\u0103zboiului media \nhibrid, subminarea coeziunii UE \u0219i NATO.<\/em><\/p>\n\n\n\n Rusia emite preten\u0163ii directe asupra \nfostelor teritorii ale URSS. A ocupat o parte a Ucrainei, e evident c\u0103 \nmanifest\u0103 un mare interes \u015fi fa\u0163\u0103 de restul statului. Belarus e deja de \nmul\u0163i ani o anex\u0103 a Moscovei. <\/p>\n\n\n\n Prin diverse p\u00e2rghii, Kremlinul a reu\u015fit\n s\u0103 dinamiteze solidaritatea \u015fi unitatea Uniunii Europene, pentru c\u0103 \n\u021binta e mult mai \u00eendep\u0103rtat\u0103: recuperarea \u021b\u0103rilor ex-socialiste din \nEstul continentului. Vestul Europei e cuprins acum de spasmele \nnemul\u0163umirilor fa\u0163\u0103 de embargoul impus Rusiei, dar \u015fi de conflictele \ngenerate de interesele divergente, de criza refugia\u0163ilor \u015fi de mi\u015fc\u0103rile\n centrifuge. <\/p>\n\n\n\n Ungaria, Grecia \u015fi Cipru au intrat deja \n\u00eentr-un tip de rela\u0163ii periculos cu Moscova, \u00een timp ce Germania \u015fi \nFran\u0163a dau impresia c\u0103 abia a\u015fteapt\u0103 s\u0103 bat\u0103 palma cu colosul din Est, \nchiar dac\u0103 asta \u00eenseamn\u0103 sacrificarea unor zone din Uniunea European\u0103. \nBulgaria \u015fi Moldova tocmai s-au predat, Serbia \u015fi Muntenegru sunt pe \nbuza pr\u0103pastiei, Cehia \u015fi Slovacia fac un balet dubios cu \neuroscepticismul \u015fi cu simpatia fa\u0163\u0103 de Rusia.<\/p>\n\n\n\n Aflate \u00een prima linie, fa\u0163\u0103-n fa\u0163\u0103 cu expansionismul rusesc, \u0163\u0103rile baltice, Polonia \u015fi Rom\u00e2nia dau semne tot mai accentuate de nervozitate. La fel, Turcia \u2013 \u0163ar\u0103 aproape \u00eempresurat\u0103 de Rusia, care are trupe la Nord, \u00een Caucaz, dar \u015fi \u00een Sud-Est, \u00een Siria. C\u00e2nd e\u0219ti at\u00e2t de aproape de urs, nu-\u021bi mai arde de poze.<\/p>\n\n\n\n![\"nato\"](\"https:\/\/mateiudrea.files.wordpress.com\/2016\/11\/nato.jpg?w=529&h=423\")
<\/figure>\n\n\n\nMomentul 1: Reculul ru\u0219ilor de dup\u0103 r\u0103zboiul Crimeei a dus la Mica Unire \u0219i la apari\u021bia Rom\u00e2niei ca stat<\/strong><\/h2>\n\n\n\n
![\"unirea-principatelor\"](\"https:\/\/mateiudrea.files.wordpress.com\/2016\/11\/unirea-principatelor.jpg?w=529&h=355\")
<\/figure>\n\n\n\n
\u00cenfr\u00e2ngerea Fran\u0163ei de c\u0103tre Prusia \u00een\n 1870, schimbarea raportului de for\u0163e \u00een Europa \u015fi retragerea \ndiplomatic\u0103 a Imperiului Britanic au dat Rusiei ocazia mult-a\u015fteptat\u0103 s\u0103\n revin\u0103 \u00een joc pe flancul balcanic. R\u0103zboiul cu Turcia din 1877-1878, la\n care Rom\u00e2nia a luat parte ca aliat al Rusiei pentru a-\u015fi ob\u0163ine \nindependen\u0163a oficial, era c\u00e2t pe ce s\u0103 coste existen\u0163a \u0163\u0103rii noastre ca \nstat de sine st\u0103t\u0103tor. <\/p>\n\n\n\n
\u00centr-un acord semnat la \nBerlin peste capul \u0163\u0103rii noastre \u2013 neinvitat\u0103 la negocieri de\u015fi fusese \nparte combatant\u0103 \u2013 s-a decis ca dou\u0103 jude\u0163e cu ie\u015fire la Marea Neagr\u0103, \n\u00een Sudul Moldovei, s\u0103 fie cedate c\u0103tre Rusia. Rom\u00e2nia a primit, la \nschimb, Dobrogea, provincie care apar\u021binuse Turciei. (Ca fapt divers \u2013 \nnu c\u0103 acum ar mai conta \u2013, \u00een acel moment Rom\u00e2niei i s-a propus Dobrogea\n cu por\u021biunea de litoral p\u00e2n\u0103 la Varna. Carol I a vrut s\u0103 accepte, \npremierul Br\u0103tianu a refuzat.)<\/p>\n\n\n\nMomentul 2<\/strong>: pr<\/strong>\u0103bu\u0219irea Imperiului \u021aarist din 1917 s-a soldat cu Marea Unire<\/strong><\/h2>\n\n\n\n
![\"harta-romaniei-mari-ziarulnatiunea\"](\"https:\/\/mateiudrea.files.wordpress.com\/2016\/11\/harta-romaniei-mari-ziarulnatiunea.jpg?w=529&h=265\")
<\/figure>\n\n\n\n![\"Marea](\"https:\/\/www.unitischimbam.ro\/wp-content\/uploads\/2018\/08\/Romania-Mare.jpg\")
<\/figure>\n\n\n\nMomentul 3<\/strong>: <\/strong>\u201eC\u0103derea\n de calciu\u201c a ru\u0219ilor din 1990-1991 a \u00eensemnat intrarea Rom\u00e2niei \u00een UE, \nNATO \u0219i un PIB de 3,5 ori mai mare. Am ratat \u00eens\u0103 re\u00eentregirea<\/strong><\/h2>\n\n\n\n
![\"\"\/](\"https:\/\/p1.akcdn.net\/full\/52352283.ravensburger-harta-politica-a-europei-500.jpg\")