![\"Cristian](\"https:\/\/noi3.org\/site\/wp-content\/uploads\/2011\/03\/SakhalinMap.gif\")
<\/p>\n<\/p>\n
<\/p>\n
Rusia a anun\u0163at trecerea la un program de \u00eenarmare f\u0103r\u0103 precedent din epoca sovietic\u0103 p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi, este vorba de 650 miliarde de dolari p\u00e2n\u0103 \u00een 2020. Premiera o constituie faptul c\u0103 nu este vorba numai de armament rusesc, ci \u015fi din cel produs de Occident, dar mai sunt unele aspecte care denot\u0103 preocup\u0103rile Rusiei, \u015fi anume rolul primordial acordat Kurilelor \u015fi M\u0103rii Negre. Dinamica imperiilor <\/strong>Toate imperiile se nasc, se dezvolt\u0103, ajung la apogeu, trec prin perioade de expansiune \u015fi de declin, sunt confruntate cu crize \u015fi trec prin perioade de \u00eenflorire, dar toate, absolut toate, la un moment dat, pier. Uneori, dispari\u0163ia unui imperiu este \u00een urma unei lungi perioade de criz\u0103, poate de o pierdere a identit\u0103\u0163ii, sau este rezultatul cuceririi de c\u0103tre un alt imperiu. Nimeni nu face excep\u0163ie, istoria a demonstrat asta. Trecutul omenirii este plin de exemple, de imperii care au dominat lumea cunoscut\u0103, regiuni \u00eentregi p\u00e2n\u0103 la o bun\u0103 parte a globului, dar sf\u00e2r\u015fitul este inevitabil. Imperiile sunt sortite dispari\u0163iei, unul dup\u0103 altul. Chiar dac\u0103 un nou imperiu apare, \u00een zorii ridic\u0103rii sale sunt prev\u0103zu\u0163i deja germenii dispari\u0163iei. Mai devreme sau mai t\u00e2rziu, imperiul va intra \u00een declin \u015fi va disp\u0103rea ca \u015fi imperiu. Istoria nu ne d\u0103 excep\u0163ii de la regul\u0103, toate imperiile care au str\u0103lucit \u015fi au dictat mersul lumii, toate, absolut toate, au disp\u0103rut. Cauzele dispari\u0163iei sunt \u00eenc\u0103 studiate de istorici, antropologi, economi\u015fti \u015fi toat\u0103 pleiada de \u00een\u0163elep\u0163i pe care omenirea i-a putut produce, sunt o sumedenie de teorii \u015fi de idei, dar faptele r\u0103m\u00e2n. Imperiile nu sunt f\u0103cute s\u0103 dureze. Fie c\u0103 ne referim la zorii istoriei, la hiti\u0163i, egipteni, romani, sau la evul mediu, cu imperiile bizantin, otoman, german, sau cele coloniale, ale spaniolilor, portughezilor, olandezilor sau britanicilor, rezultatul este acela\u015fi. Chiar \u015fi \u00een epoca modern\u0103, care a v\u0103zut alte imperii, toate au sucombat, mai devreme sau mai t\u00e2rziu. A\u015fa a c\u0103zut imperiul francez, olandez, german, britanic, japonez, turc, austro-ungar, \u015fi exemplele pot continua. Uneori, imperiile decad \u015fi sucomb\u0103 treptat, ca \u015fi o evolu\u0163ie logic\u0103 a mersului istoriei. Dar, \u00een majoritatea cazurilor, se pr\u0103bu\u015fesc \u00een urma unor cutremure geopolitice majore, care le zdruncin\u0103 din temelii. Poate cel mai cunoscut \u015fi mai plin de urm\u0103ri a fost cutremurul geopolitic al anului 1918, \u00een urma primului r\u0103zboi mondial. Atunci s-au pr\u0103bu\u015fit patru imperii dintr-o dat\u0103, \u00eentr-un singur an: imperiul german, austro-ungar, turc \u015fi rus. Faliile geopolitice ce au urmat au fost imense, teritorii \u015fi regiuni \u00eentinse au r\u0103mas prad\u0103 haosului, au urmat r\u0103zboaie dup\u0103 r\u0103zboi (de dup\u0103 primul r\u0103zboi mondial) care au provocat victime \u00een num\u0103r comparabil cu cele din prima conflagra\u0163ie mondial\u0103. Ca \u015fi un singur exemplu, pot spune c\u0103 r\u0103zboiul civil din Rusia, care a durat patru ani, la fel ca \u015fi primul r\u0103zboi mondial, a \u00eenregistrat un num\u0103r de victime egal cu jum\u0103tatea celor din \u00eentreg r\u0103zboiul desf\u0103\u015furat pe o arie mult mai mare, aproape pe \u00eentreg globul. La aceste victime se adaug\u0103 cele din r\u0103zboiul greco-turc, cu masacrele asupra popula\u0163iilor civile, r\u0103zboiul sovieto-polonez, rom\u00e2no-ungar \u015fi multe altele uitate ast\u0103zi. Un cutremur geopolitic major poate pr\u0103bu\u015fi imperii, dar aduce victime \u015fi r\u0103zboaie colaterale, \u00een zonele de falie. A urmat al doilea r\u0103zboi mondial, cu un alt cutremur geopolitic major, anul 1945, c\u00e2nd Uniunea Sovietic\u0103 \u015fi-a \u00eempins st\u0103p\u00e2nirea peste jum\u0103tate din Europa, \u015fi \u00een alte zone din Asia. Al treilea cutremur geopolitic major a fost anul 1989, de fapt anii 1989-1991, p\u00e2n\u0103 la pr\u0103bu\u015firea Uniunii Sovietice. De atunci, din nou, vorbim despre Rusia, nu despre Uniunea Sovietic\u0103, de\u015fi putem vedea o continuitate \u00eentre Rusia, Uniunea Sovietic\u0103, apoi din nou Rusia, o continuitate bizar\u0103, dar constant\u0103. Vorbim aici de mentalit\u0103\u0163i \u015fi temeri. Logica imperial\u0103 defensiv\u0103<\/strong> Rusia, de la \u00eenceputul expansiunii sale, de c\u00e2nd a devenit un imperiu, s-a confruntat cu justificarea motivelor cuceririi de noi teritorii. Fiindc\u0103 vorbim aici de o dinamic\u0103 a expansiunii nemai\u00eent\u00e2lnit\u0103 \u00een istorie. \u201eO istorie de permanent expansionism teritorial, desf\u0103\u015furat cu metod\u0103, pe baza acestei viziuni \u015fi care a avut drept rezultat anexarea \u00een fiecare an din ultimele dou\u0103 secole, \u00een medie, a unui teritoriu de m\u0103rimea Olandei. Expansiunea s-a f\u0103cut prin intermediul conflictelor militare, care nu au cunoscut \u00eentreruperi semnificative. De pild\u0103, \u00eentre 1700 \u015fi 1870, Rusia a petrecut 106 ani numai \u00een lupte, \u00een cadrul a 38 de campanii militare, din care numai dou\u0103 au fost defensive… Exist\u0103 o realitate psihologic\u0103 a momentului pe care \u00eel traverseaz\u0103 Rusia (ast\u0103zi), realitate ce poate deveni materie prim\u0103 pentru noi \u00eentrup\u0103ri ale ideii imperiale… Nostalgia imperial\u0103 poate fi reaprins\u0103, fie printr-o politic\u0103 de resentiment \u015fi umilire din partea Occidentului, fie prin e\u015fecul tranzi\u0163iei, care ar readuce \u00een min\u0163i vremurile de alt\u0103dat\u0103 (…suferim, dar cel pu\u0163in suntem mari \u015fi temu\u0163i). De aceea, apusul ideii imperiale este condi\u0163ionat \u00een primul r\u00e2nd de succesul economic intern al Rusiei, de modernizarea sa.\u201d (Paul Dobrescu, Geopolitica, 2008). Mai multe am\u0103nunte la Strategia Rusiei pe termen scurt (II)<\/a>. C\u00e2nd i-a cucerit pe t\u0103tarii din Kuban \u015fi Astrahan, a spus c\u0103 o face \u00een numele cre\u015ftinismului, \u00een luptele cu polonezii, \u00een numele ortodoxismului, c\u00e2nd a cucerit popoare ortodoxe, \u00een numele panslavismului, dar c\u00e2nd a dat peste popoare slave, a g\u0103sit alt\u0103 explica\u0163ie. Anul 1917 \u015fi urm\u0103torii, au dat Rusiei, devenit\u0103 Uniunea Sovietic\u0103, justificarea expansiunii, \u00een numele comunismului. Conform lui Lenin \u015fi Tro\u0163ki, revolu\u0163ia comunist\u0103 mondial\u0103 trebuia impus\u0103, chiar cu for\u0163a armelor. Expansiunea era justificat\u0103, chiar era o obliga\u0163ie, cea de a aduce \u201elibertate tuturor proletarilor\u201d din lume. De a impune puterea \u015fi dictatura proletariatului pe \u00eentreg mapamondul. De aici a decurs R\u0103zboiul Rece, dup\u0103 \u00eencheierea celui de-al doilea r\u0103zboi mondial. Ciudat \u015fi paradoxal, imperiul rus se teme. \u00cen ciuda expansiunii sale din decursul secolelor, imperiul rus se teme c\u0103 va fi atacat \u015fi cucerit de al\u0163ii. Se teme de r\u0103zbunarea istoriei, de momentul \u00een care vor vedea reversul medaliei, pr\u0103bu\u015firea, deoarece sunt con\u015ftien\u0163i c\u0103 o asemenea expansiune extraordinar\u0103 nu are cum s\u0103 nu fie urmat\u0103 de reflux. Aceast\u0103 team\u0103 s-a perpetuat timp de secole, men\u0163in\u00e2nd p\u00e2n\u0103 \u015fi \u00een ziua de ast\u0103zi mentalitatea de cetate asediat\u0103. De\u015fi \u00een plin\u0103 expansiune, \u00eemp\u0103ra\u0163ii ru\u015fi se temeau. Numai astfel se justific\u0103 inclusiv alegerea unui alt ecartament al c\u0103ilor ferate, odat\u0103 cu apari\u0163ia acestui nou mijloc de transport \u00een secolul XIX, de team\u0103 c\u0103 va fi folosit pentru transportul trupelor de invazie pe teritoriul imens al imperiului rus. Cu toate c\u0103 \u00eentre 1700 \u015fi 1870, Rusia a dus doar dou\u0103 campanii defensive, din totalul de treizeci \u015fi opt, conform citatului de mai sus. Aceast\u0103 logic\u0103 ar p\u0103rea greu de \u00een\u0163eles, dac\u0103 nu am studia pu\u0163in scrierile autorilor ru\u015fi. Leontieff f\u0103cea o larg\u0103 expunere, la jum\u0103tatea secolului XIX, asupra vie\u0163ii imperiilor, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 justifice \u015fi s\u0103 impun\u0103 preponderen\u0163a imperiului rus, bine\u00een\u0163eles, aduc\u00e2nd omagii absolutismului rusesc. Al\u0163i scriitori ru\u015fi \u00eencercau s\u0103 impun\u0103 ideea de continuitate \u00eentre imperiul bizantin \u015fi cel rus, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 acrediteze ideea c\u0103 Moscova este a treia Rom\u0103, un imperiu ce continu\u0103 tradi\u0163ia celui roman \u015fi bizantin. Peste tot, doar o justificare a tendin\u0163ei imperiale, continuat\u0103 sub form\u0103 comunist\u0103, \u015fi ast\u0103zi, sub orice form\u0103 la \u00eendem\u00e2n\u0103, panslavist\u0103 sau antioccidental\u0103. \u00cen timpul Uniunii Sovietice, expansiunea era justificat\u0103 ideologic. iar ap\u0103rarea era structurat\u0103 pe trei cercuri. Nu vorbim doar de ap\u0103rare aici, ci \u015fi de direc\u0163iile sau zonele din care se putea desf\u0103\u015fura un atac. Primul cerc era format din republicile sovietice, cele ce constituiau Uniunea Sovietic\u0103. C\u0103 vroiau sau, erau \u00een componen\u0163a Uniunii Sovietice, ce se \u00eentindea pe dou\u0103 continente, un spa\u0163iu imens. Al doilea cerc era format din \u0163\u0103rile satelit din Europa de est \u015fi din Asia. Iar al treilea cerc era constituit din \u0163\u0103rile devenite socialiste sau prietene cu concursul diploma\u0163iei sau armamentului \u015fi suportului sovietic. Aici intrau Cuba, dar \u015fi unele state din Africa, America de Sud, Asia sau Orientul Mijlociu. Cutremurul geopolitic al anilor 1989-1991a schimbat mult situa\u0163ia. Al treilea cerc, nemaifiind sus\u0163inut de Uniunea Sovietic\u0103 confruntat\u0103 cu probleme economice, s-a pr\u0103bu\u015fit. La fel \u015fi al doilea cerc, \u00een urma revolu\u0163iilor din Europa de Est. Primul cerc a c\u0103zut \u015fi el, \u00een urma imploziei Uniunii Sovietice din 1991. Mai mult, dintre cele cincisprezece state ce compuneau Uniunea Sovietic\u0103 trei au intrat \u00een UE \u015fi NATO, respectiv \u0163\u0103rile baltice: Lituania, Letonia \u015fi Estonia. Revolu\u0163iile \u201eportocalii\u201d au aruncat o alt\u0103 fost\u0103 republic\u0103 \u00een opozi\u0163ie cu imperiul, respectiv Georgia, \u00een urma revolu\u0163iei trandafirilor din 2003. Ucraina a \u00eencercat \u015fi ea calea diziden\u0163ei, \u00een 2004, dar a revenit de cur\u00e2nd, democratic, prin alegerea lui Victor Ianukovici ca \u015fi pre\u015fedinte. Moldova, \u0163inut\u0103 aproape timp de mul\u0163i ani, schimb\u0103 partea \u00eencet, dar sigur, dup\u0103 \u201erevolu\u0163ia twitter\u201d din 7 aprilie 2009. Fostele componente ale Uniunii Sovietice din Asia Central\u0103, acum republici independente, graviteaz\u0103 \u00een jurul Rusiei, dar au \u015fi tendin\u0163e de a ie\u015fi din orbita ei, la fel cum am exemplificat \u00eentr-un alt articol (Fisurarea flancului sudic al Rusiei (I) Dilema kirghiz\u0103<\/a>). Azerbaidjanul are \u015fi el tendin\u0163ele de apropiere spre Turcia \u015fi interesul de a-\u015fi vinde gazul \u015fi petrolul mai competitiv, nu prin intermediul Rusiei, lucru care deranjeaz\u0103 enorm Moscova, amenin\u0163\u00e2ndu-i monopolul din regiune. Aici aliatul fidel r\u0103m\u00e2ne Armenia, tem\u0103toare de vecin\u0103tatea cu Turcia, cu care are probleme istorice nerezolvate \u015fi dispute diplomatice, mai ales pe tema genocidului asupra armenilor \u00een timpul primului r\u0103zboi mondial.<\/p>\n Ap\u0103rarea imperiului ast\u0103zi <\/strong>Rusia poate fi considerat\u0103 ca \u015fi un imperiu chiar \u015fi \u00een ziua de ast\u0103zi, nu datorit\u0103 \u00eentinderii sale, de altfel apreciabil\u0103, ci prin prisma faptului c\u0103 \u0163ine \u00eentre grani\u0163ele ei peste o sut\u0103 de popoare \u00een cadrul a 21 de republici autonome, \u00een mare parte dintre ele ponderea ru\u015filor fiind mai mic\u0103 de 5%, \u00een unele sub 2%. Nu este de mirare c\u0103 mul\u0163i dintre locuitorii de dincolo de Urali se declar\u0103 mai nou siberieni. La fel, \u00een Caucaz, ponderea ru\u015filor este redus\u0103, (33,6% \u00een Karaciai-Cerchezia, 25% \u00een Karbadino-Balkaria, 23% \u00een Osetia de Nord, 1,2% \u00een Ingu\u015fe\u0163ia, 4,7% \u00een Daghestan \u015fi 3,7% \u00een Cecenia) fapt care poate explica par\u0163ial mi\u015fcarea separatist\u0103 de aici. De acum dou\u0103zeci de ani, de la implozia Uniunii Sovietice, Rusia se afl\u0103 \u00een defensiv\u0103. A pierdut mult pe plan politic, a pierdut multe din teritoriile pe care le controla, at\u00e2t direct, c\u00e2t \u015fi indirect. Din multitudinea de clien\u0163i din lumea a treia, i-au r\u0103mas enorm de pu\u0163ini, iar pe unii nu poate s\u0103-\u015fi permit\u0103 s\u0103-i sus\u0163in\u0103, fiindc\u0103 ace\u015ftia erau total dependen\u0163i de Uniunea Sovietic\u0103. Cele trei cercuri defensive ale Uniunii Sovietice s-au pr\u0103bu\u015fit, chiar \u015fi cel interior are fisuri majore, dup\u0103 cum exemplificam mai sus. Rusia le-a \u00eenlocuit cu ce a putut, a mai c\u00e2rpit pe ici, pe acolo, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 men\u0163in\u0103 ce mai putea din cele trei cercuri, prin orice mijloace avea la \u00eendem\u00e2n\u0103. Astfel, sus\u0163ine regimuri paria ca \u015fi Siria, Iran, cu armament \u015fi chiar capabilit\u0103\u0163i nucleare (\u00een cazul celui din urm\u0103), \u00eencearc\u0103 s\u0103 v\u00e2nd\u0103 armament spre regimuri ca \u015fi cel al lui Hugo Chavez din Venezuela (prietenul lui Fidel Castro) \u015fi multe altele. Ajutat\u0103 de poten\u0163ialul de export de materii prime, mai ales produse energetice de genul gazului \u015fi petrolului, a \u00eenceput s\u0103 creeze dependen\u0163\u0103 mai ales \u00een r\u00e2ndul \u0163\u0103rilor vest-europene dezvoltate, avide de aceste produse. Cu dublu scop, ob\u0163inerea de bani \u015fi trecerea cu vederea de c\u0103tre acestea a comportamentului s\u0103u agresiv \u00een propria ograd\u0103, respectiv vecin\u0103tatea apropiat\u0103, cum numesc ru\u015fii fosta Uniune Sovietic\u0103. Nu a fost uitat nici al doilea cerc, fo\u015ftii sateli\u0163i din grupul \u0163\u0103rilor foste socialiste, dar aici apare, pe l\u00e2ng\u0103 ideea de a le face dependente de gaze, \u015fi tenta\u0163ia de a influen\u0163a politic deciziile \u015fi orient\u0103rile acestora, treptat \u015fi gradual. Se mai adaug\u0103 cump\u0103rarea industriilor cheie ale acestor state, prin intermediul oligarhilor ru\u015fi miliardari ap\u0103ru\u0163i peste noapte, dar obedien\u0163i Kremlinului, care nu ezit\u0103 s\u0103-i distrug\u0103 dac\u0103 nu se supun (vezi cazul Hodorkovski). \u00cen interiorul primului cerc, Rusia a avut mai mult\u0103 marj\u0103 de manevr\u0103. A creat pseudostate pe teritoriul fostelor provincii devenite independente, le-a sus\u0163inut \u015fi le sus\u0163ine economic \u015fi material, \u015fi intervine \u00een for\u0163\u0103 atunci c\u00e2nd existen\u0163a lor este amenin\u0163at\u0103. Aici putem exemplifica cu Abhazia, Osetia de Sud, Transnistria, Nagorno-Karabah \u015fi altele mai pu\u0163in cunoscute, dar nu mai pu\u0163in poten\u0163ial explozive. \u00cen Asia Central\u0103 a intervenit nu o dat\u0103 cu trupe, cum a fost cazul \u00een Tadjikistan. Sus\u0163inerea regimurilor dictatoriale favorabile sunt regula, chiar dac\u0103 lucrurile iau o turnur\u0103 violent\u0103, ca \u015fi \u00een Belarus, Uzbekistan sau Kirghistan, excep\u0163ii sunt doar acelea unde revolu\u0163iile au reu\u015fit, Georgia, Moldova \u015fi pentru o scurt\u0103 perioad\u0103 Ucraina. Dar aceast\u0103 pozi\u0163ie asumat\u0103 de c\u0103tre imperiu este costisitoare, enorm de costisitoare. Atunci nu mai trebuie s\u0103 ne \u00eentreb\u0103m unde merg \u00eencas\u0103rile uria\u015fe din petrol \u015fi gaze, din moment ce, cet\u0103\u0163eanul de r\u00e2nd nu simte nicio ameliorare a condi\u0163iilor sale de trai, serviciile publice sunt la fel de proaste sau chiar mai proaste ca \u015fi acum dou\u0103zeci de ani, infrastructura continu\u0103 s\u0103 fie la p\u0103m\u00e2nt. Dar Rusia raporteaz\u0103 cu m\u00e2ndrie noi \u015fi noi arme, mai moderne \u015fi mai puternice. Totu\u015fi, \u00eencepe s\u0103 cumpere armament performant din Occident, fapt care pune unele \u00eentreb\u0103ri. De ce? De ce Rusia \u00ee\u015fi saboteaz\u0103 indirect propria produc\u0163ie de armament \u015fi credibilitatea pie\u0163elor sale de export de armament, risc\u00e2nd s\u0103 le piard\u0103 \u00een favoarea altor competitori, care vor vedea \u00een aceasta o recunoa\u015ftere indirect\u0103 a inferiorit\u0103\u0163ii produselor fabricate de propria industrie de profil, sus\u0163inut\u0103 cu costuri imense? Se teme Rusia de ceva acum mai mult ca \u015fi cu c\u00e2\u0163iva ani \u00een urm\u0103? R\u0103spunsul este afirmativ.<\/p>\n Imperiul se preg\u0103te\u015fte de lupt\u0103<\/strong> Sunt foarte pu\u0163ine, chiar infime, cazurile din istorie \u00een care un imperiu renun\u0163\u0103 pur \u015fi simplu la pozi\u0163ia sa predominant\u0103. Un exemplu \u00eel constituie imperiul britanic, care a \u00een\u0163eles c\u0103 nu mai are cum s\u0103-\u015fi men\u0163in\u0103 imperiul s\u0103u colonial imens, ce se \u00eentindea pe toate meridianele. Totu\u015fi, a trebuit s\u0103 s\u00e2ngereze \u00eenainte de a \u00een\u0163elege pe deplin asta. A f\u0103cut-o \u00een Palestina \u015fi \u00een alte p\u0103r\u0163i, dar a avut conduc\u0103tori \u00een\u0163elep\u0163i care au perceput mersul istoriei \u015fi s-au retras elegant, chiar dac\u0103 retragerea lor a fost pres\u0103rat\u0103 din loc \u00een loc cu cadavre. Dar a fost incomparabil un cost mai mic dec\u00e2t dac\u0103 ar fi \u00eencercat s\u0103 se cramponeze de ceea ce nu mai puteau men\u0163ine. Exemple opuse pot fi multe, francezii au fost nevoi\u0163i s\u0103 poarte r\u0103zboaie \u00eendelungate \u015fi s\u00e2ngeroase \u00een Indochina \u015fi Algeria p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd a ap\u0103rut Charles de Gaulle care a \u00een\u0163eles. P\u00e2n\u0103 \u015fi cuvintele sale rostite de la un balcon din Alger, \u201eJ\u2019y compris!\u201d, adic\u0103 \u201cV-am \u00een\u0163eles!\u201d sunt mult mai pline de substan\u0163\u0103 dec\u00e2t au p\u0103rut atunci. Rusia a avut parte de un caz special. Imperiul rus, pe \u00eentreaga sa perioad\u0103 de existen\u0163\u0103 a fost un caz special. Oricum, toate imperiile au propriile caracteristici deosebite, dar Rusia le \u00eentrece pe toate. \u00cen 1918, c\u00e2nd patru imperii se pr\u0103bu\u015feau, Rusia intra \u00een zodia r\u0103zboiului civil. Acest r\u0103zboi civil a rezultat cu o ideologie \u00eenving\u0103toare care s-a suprapus peste mentalitatea imperial\u0103, d\u00e2ndu-i propor\u0163ii globale. Revolu\u0163ia bol\u015fevic\u0103 urma s\u0103 cuprind\u0103 \u00eentreg mapamondul, nu doar regiunile la care aspira Rusia imperial\u0103. Pentru rusul de r\u00e2nd, lucrurile r\u0103m\u00e2neau cam la fel. Din iobag devenea proletar, dar tot asuprit \u015fi tot condamnat la o via\u0163\u0103 de pe o zi pe alta. \u00cen plus se mai ad\u0103ugau \u015fi dimensiunile terorii ideologice conduse de Stalin, care a \u00eemp\u00e2nzit Siberia cu gulaguri. R\u0103zboiul Rece a fost pierdut de c\u0103tre Uniunea Sovietic\u0103 \u00een primul r\u00e2nd economic. O economie de stat, planificat\u0103 \u015fi centralizat\u0103 nu avea cum s\u0103 fac\u0103 fa\u0163\u0103 unei economii bazate pe proprietate \u015fi concuren\u0163\u0103, ca \u015fi cea occidental\u0103. Cei din lag\u0103rul socialist, nefiind proprietari dec\u00e2t cu numele, nu aveau interes s\u0103 munceasc\u0103, din moment ce nu vedeau beneficiile muncii lor. Iar concuren\u0163a, care desc\u0103tu\u015feaz\u0103 energie, creativitate \u015fi inova\u0163ie, era inexistent\u0103 \u00een lag\u0103rul socialist, unde totul era planificat. Economia socialist\u0103 nu avea cum s\u0103 concureze cu cea capitalist\u0103, bazat\u0103 chiar pe concuren\u0163\u0103. Este o contradic\u0163ie chiar \u00een termeni, cum s\u0103 concurezi cu cineva bazat pe concuren\u0163\u0103. De aici apare rezultatul, economia capitalist\u0103 performant\u0103 a putut aloca bani mai mul\u0163i pentru \u00eenarmare \u015fi noi sisteme de armament, \u00een timp ce economia socialist\u0103 nu a putut face acela\u015fi lucru. De aici a rezultat o inferioritate militar\u0103 a taberei socialiste, inferioritate pe care ace\u015ftia, \u00een doctrina lor militar\u0103, \u00eencercau s\u0103 o suplineasc\u0103 printr-o superioritate numeric\u0103. Dar asta cerea mai mul\u0163i militari, care trebuiau sco\u015fi din procesul economic, \u015fi spirala a continuat. Bre\u015fa major\u0103 \u00een sistemul comunist a fost Ini\u0163iativa de Ap\u0103rare Strategic\u0103 (supranumit\u0103 \u015fi R\u0103zboiul Stelelor) ini\u0163iat\u0103 de pre\u015fedintele american Ronald Reagan, care prevedea edificarea unui sistem de ap\u0103rare antirachet\u0103 \u00een spa\u0163iu, care reducea enorm poten\u0163ialul distructiv al rachetelor balistice nucleare sovietice. Astfel, amenin\u0163area nuclear\u0103 sovietic\u0103 era eliminat\u0103. Atunci a devenit clar pentru toat\u0103 lumea c\u0103 sovieticii nu mai pot \u0163ine pasul. Uniunea Sovietic\u0103 a avut parte atunci de un lider suficient de inteligent care a \u00een\u0163eles c\u0103 a pierdut cursa \u00eenarm\u0103rii, \u015fi a \u00eencercat atunci s\u0103 o c\u00e2\u015ftige pe cea a dezarm\u0103rii. Iar pentru asta a trebuit s\u0103 sl\u0103beasc\u0103 \u015furubul dictaturii, \u015fi totul s-a pr\u0103bu\u015fit. Odat\u0103 d\u00e2nd fr\u00e2u liber libert\u0103\u0163ii, este greu s\u0103 revii imediat la dictatur\u0103, f\u0103r\u0103 s\u0103 calci peste multe cadavre. Dar Rusia de ast\u0103zi a revenit pe ruinele a ceea ce a fost Uniunea Sovietic\u0103. \u015ei nu vrea s\u0103 cedeze f\u0103r\u0103 lupt\u0103, chiar dac\u0103 trosne\u015fte din toate \u00eencheieturile. Iar aceast\u0103 preg\u0103tire de lupt\u0103 este cu at\u00e2t mai ciudat\u0103, cu c\u00e2t nimeni din exterior nu amenin\u0163\u0103 Rusia. Nimeni nu se \u00eenarmeaz\u0103 ca s\u0103 provoace Rusia, cel pu\u0163in \u00een Europa. Cu toate acestea, retorica belicoas\u0103 a Rusiei se \u00eendreapt\u0103 \u015fi spre Europa. C\u00e2nd s-a hot\u0103r\u00e2t crearea sistemului antirachet\u0103 \u00een estul Europei, un sistem defensiv, un \u00eenalt oficial rus a l\u0103sat s\u0103-i scape porumbelul din gur\u0103, spun\u00e2nd c\u0103 de fapt este preludiul unui poten\u0163ial atac asupra Rusiei. A trecut ceva vreme p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd r\u00e2setele s-au potolit de la Atlantic la Marea Neagr\u0103. Totu\u015fi, Rusia \u00ee\u015fi men\u0163ine aceea\u015fi atitudine, de parc\u0103 m\u00e2ine ar trebui s\u0103 intre \u00een r\u0103zboi. Ca \u015fi vechea Rusie, ca \u015fi Uniunea Sovietic\u0103, Rusia de ast\u0103zi se teme. Se teme \u00een primul r\u00e2nd de ideile democratice care traverseaz\u0103 frontiere prin re\u0163elele internetului \u015fi ajung peste tot, amenin\u0163\u00e2nd conducerea autoritar\u0103 ruseasc\u0103. Deoarece aceasta se teme, nu Rusia \u00een ansamblu. La fel se teme \u015fi conducerea chinez\u0103, care nu ezit\u0103 s\u0103 cenzureze internetul. \u015ei totu\u015fi, ideile vin, traverseaz\u0103 frontiere \u015fi mobilizeaz\u0103 oameni. \u00cen revolu\u0163ia rom\u00e2n\u0103 din decembrie 1989 nu a existat internetul, dar oamenii erau informa\u0163i prin posturile de radio occidentale, ca \u015fi \u201eEuropa liber\u0103\u201d. Ast\u0103zi, este mult mai u\u015for, chiar revolta de la 7 aprilie 2009 a fost par\u0163ial \u015fi rezultatul unei mobiliz\u0103ri prin internet. Iar dovada c\u0103 ideile circul\u0103 indiferent de restric\u0163iile pe care le-ar putea impune un regim dictatorial se v\u0103d \u015fi \u00een ziua de azi prin revoltele din Tunisia, Egipt \u015fi chiar \u00een Libia, unde pu\u0163ini ar fi putut crede c\u0103 regimul forte al lui Ghadafi ar fi putut fi contestat. \u015ei Rusia ia m\u0103suri. Una dintre ele este revigorarea \u015fi exacerbarea na\u0163ionalismului (vezi Zv\u00e2rcolirea na\u0163ionalismului rus<\/a>) pentru a-\u015fi asigura o baz\u0103 intern\u0103 de sus\u0163inere. Se g\u0103sesc sau se inventeaz\u0103 du\u015fmani externi care sunt gata s\u0103 n\u0103v\u0103leasc\u0103 asupra Rusiei, coagul\u00e2nd for\u0163ele interne \u00een jurul conducerii. Astfel a fost zg\u00e2nd\u0103rit diferendul cu Japonia pentru Kurile, public\u00e2nd chiar discu\u0163iile lui Medvedev cu ministrul ap\u0103r\u0103rii referitoare la m\u0103surile ce trebuie luate pentru protejarea acestui \u201eteritoriu rusesc\u201d de la extremitatea estic\u0103 a imperiului. Totu\u015fi, Rusia s\u00e2ngereaz\u0103, nu de pe urma unui pericol extern, ci chiar din interior. Caucazul este o ran\u0103 care se extinde, nu este de ajuns c\u0103 luptele \u015fi atentatele de aici nu \u00eenceteaz\u0103 ci se intensific\u0103, cuprinz\u00e2nd noi \u015fi noi teritorii, dar terori\u015ftii au ajuns s\u0103 loveasc\u0103 dur \u015fi \u00een Moscova, cu zeci de mor\u0163i \u015fi r\u0103ni\u0163i. Nu este de mirare c\u0103 un sondaj neoficial arat\u0103 c\u0103 mai bine de jum\u0103tate dintre ru\u015fi doresc retragerea din Caucaz. Ori, c\u00e2nd poporul \u015fi conducerea au viziuni opuse, exist\u0103 o problem\u0103 major\u0103. De aceea conducerea \u00eencearc\u0103 s\u0103 arate c\u0103 este la datorie, ap\u0103r\u00e2nd \u0163ara \u00eempotriva amenin\u0163\u0103rilor externe, chiar dac\u0103 acestea nu prea exist\u0103, dar trebuiesc inventate, din moment ce cu amenin\u0163\u0103rile interne nu prea are succes, dup\u0103 cum se \u015fi vede. Iar pentru a da greutate asigur\u0103rilor c\u0103 este la datorie, Rusia trece la o \u00eenarmare f\u0103r\u0103 precedent de la perioada sovietic\u0103. 1000 de elicoptere, 600 de avioane de lupt\u0103, 100 de nave de r\u0103zboi \u015fi 8 noi submarine nucleare dotate cu rachete balistice. Principalele beneficiare vor fi for\u0163ele navale, cu 35 de corvete noi, 15 fregate \u015fi patru porthelicoptere franceze Mistral. Este logic\u0103 aceast\u0103 importan\u0163\u0103 dat\u0103 componentei navale, din moment ce Marea Neagr\u0103, Marea Baltic\u0103, Ocenul Pacific \u015fi cel \u00cenghe\u0163at sunt cov\u00e2r\u015fitoare pentru securitatea Rusiei. Noile submarine (clasa Borei) vor fi dotate cu noile rachete balistice Bulava (SS-N-30), o versiune \u00eembun\u0103t\u0103\u0163it\u0103 a rachetei Topol-M (SS-27) cu lansare de pe platforme submarine, dar care au picat p\u00e2n\u0103 acum jum\u0103tate din testele la care au fost supuse. Capabil\u0103 s\u0103 poarte 10 ogive nucleare la o distan\u0163\u0103 de 8000 kilometri, Rusia sper\u0103 ca aceast\u0103 arm\u0103 s\u0103 fie capabil\u0103 de o real\u0103 descurajare. Politica existent\u0103 \u00een ultimele decenii, \u00een timpul R\u0103zboiului Rece, se baza pe conceptul MAD (Mutual Assured Distruction), \u00een sensul c\u0103 ambele blocuri militare aveau suficiente capabilit\u0103\u0163i nucleare \u00eenc\u00e2t \u00een cazul unui r\u0103zboi direct, care ar putea deveni nuclear, s\u0103 nu poat\u0103 exista \u00eenving\u0103tori, ambele tabere fiind total anihilate. Acest concept strategic a men\u0163inut un echilibru \u015fi a \u00eempiedicat degenerarea \u00eentr-un r\u0103zboi direct \u00eentre supraputeri: circa 50000 de ogive nucleare, dintre care 95% \u00een m\u00e2inile celor doi principali adversari, SUA \u015fi URSS. Dup\u0103 \u00eencheierea R\u0103zboiului Rece, num\u0103rul lor a sc\u0103zut, \u00een urma tratatelor de dezarmare nuclear\u0103, dar \u015fi datorit\u0103 faptului c\u0103 \u00eentre\u0163inerea lor costa enorm. Aceste sisteme se degradeaz\u0103 \u00een timp, \u015fi men\u0163inerea lor cost\u0103 mult. Dup\u0103 un num\u0103r de ani, nu mai po\u0163i fi sigur c\u0103 vor func\u0163iona. Mai ales \u00een cazul celor sovietice, majoritatea p\u0103strate \u00een condi\u0163ii necorespunz\u0103toare. Este suficient s\u0103 ne g\u00e2ndim la aceste rachete ca sisteme foarte complexe, dar o mare parte din dispozitive, ca \u015fi motoarele lor, sunt mecanice, iar o c\u00e2t de mic\u0103 disfunc\u0163ionalitate poate genera un e\u015fec. Mai mult, majoritatea rachetelor sovietice erau pe baz\u0103 de combustibil lichid, mai predispuse e\u015fecurilor, spre deosebire de cele bazate pe combustibil solid. Oricum, \u00eenc\u0103 nimeni nu a \u00eencercat un r\u0103zboi lans\u00e2nd o mul\u0163ime de rachete purt\u0103toare de ogive nucleare, pentru a putea m\u0103sura rata de succes. Rusia are nevoie acum de o arm\u0103 credibil\u0103 de a echilibra descurajarea adversarului, prin posibilitatea de a recurge la armament nuclear. De\u015fi mai are din vremea sovietic\u0103 circa 1131 de rachete cu 4944 ogive (fa\u0163\u0103 de 1326 rachete cu 8448 ogive americane), totu\u015fi, pentru a putea da greutate argumentelor, are nevoie de o rachet\u0103 purt\u0103toare mai credibil\u0103, \u00een locul celor deja existente, dar dep\u0103\u015fite \u015fi care ar putea fi interceptate de elementele scuturilor antirachet\u0103. Aici apare rolul Bulava, de a putea dep\u0103\u015fi scuturile antirachet\u0103, inclusiv cel care va fi construit \u00een Europa de Est, d\u00e2nd astfel greutate cuv\u00e2ntului Rusiei. \u00cen cazul unui schimb nuclear, fiecare va \u00eencerca s\u0103 anihileze rachetele celuilalt \u00eenainte de a fi lansate. Asta \u00eenseamn\u0103 c\u0103 primele vizate vor fi silozurile \u015fi bazele de lansare ale adversarului, pentru a-i distruge \u015fansa unei riposte prin distrugerea a cea mai mare parte din rachetele \u015fi capabilit\u0103\u0163ile existente. Deci, cine d\u0103dea prima lovitur\u0103, era \u00een avantaj. Pentru a minimiza aceste pierderi, s-a \u00eencercat, pe l\u00e2ng\u0103 construirea unui sistem defensiv antirachet\u0103 (Ini\u0163iativa de Ap\u0103rare Strategic\u0103, sau R\u0103zboiul Stelelor al lui Ronald Reagan) \u015fi dispersarea \u0163intelor, pentru a putea r\u0103m\u00e2ne suficiente pentru ripost\u0103. Astfel au ap\u0103rut rachetele tractate, care sunt dispersate \u015fi ascunse \u00een diferite puncte, dar gat\u0103 s\u0103 fie lansate la momentul oportun. Dar cel mai important factor \u00eel constituie rachetele lansate de pe submarinele balistice. Submarinele, mai ales cele nucleare, pot sta \u00een imersiune perioade de ordinul anilor, \u015fi pot fi ascunse suficient de bine \u00eenc\u00e2t adversarul s\u0103 nu \u015ftie unde se afl\u0103. Greu de detectat \u015fi greu de urm\u0103rit, un astfel de submarin poate lansa f\u0103r\u0103 veste rachete intercontinentale. De aceea Bulava vor fi armate pe submarinele clasa Borei. \u00cen cazul unui conflict nuclear \u00eentre Rusia \u015fi SUA, majoritatea rachetelor vor trece pe deasupra Polului Nord, pe calea cea mai scurt\u0103, nu pe deasupra Europei. Scutul antirachet\u0103 din estul Europei poate proteja teritoriul american doar de rachetele care vor fi lansate din Iran \u015fi Orientul Mijlociu, pentru cele din Rusia traiectoria este alta, peste Polul Nord. Cu at\u00e2t mai mult Rusia nu are de ce s\u0103 fie at\u00e2t de deranjat\u0103 de acest scut. Este drept, scutul protejeaz\u0103 vestul Europei de rachetele nucleare tactice, cu raz\u0103 mai scurt\u0103 de ac\u0163iune, ce ar putea fi lansate de pe teritoriul Rusiei. Rachetele lansate peste pol s-ar putea s\u0103 aib\u0103 o problem\u0103 de ghidaj, datorit\u0103 trecerii pe deasupra polului nord magnetic, problem\u0103 numit\u0103 \u201ebias\u201d. Acest bias ar putea afecta serios eroarea circular\u0103 probabil\u0103 (CEP), respectiv cercul \u00een care este de a\u015fteptat s\u0103 loveasc\u0103 cu o anumit\u0103 probabilitate. Ad\u0103ug\u00e2nd sisteme GPS nu ar fi neap\u0103rat o rezolvare, deoarece ghidarea GPS se bazeaz\u0103 pe informa\u0163iile de la sateli\u0163i, iar \u00een cazul unui r\u0103zboi nuclear este de a\u015fteptat ca o mare parte dintre ace\u015ftia s\u0103 fie distru\u015fi. O rezolvare posibil\u0103 ar fi plasarea rampelor de lansare c\u00e2t mai aproape de teritoriul american, \u00een a\u015fa fel \u00eenc\u00e2t traiectoria s\u0103 fie c\u00e2t mai scurt\u0103 \u015fi s\u0103 nu treac\u0103 peste Polul Nord. Aici intervin submarinele Borei. Dar \u015fi SUA au capabilit\u0103\u0163i marine \u015fi submarine de excep\u0163ie. Submarinele ruse\u015fti care s-ar apropia de coastele americane ar putea fi detectate \u015fi neutralizate \u00eenainte de a avea \u015fansa unei lovituri, mai ales c\u0103 \u00eenc\u0103 din timpul R\u0103zboiului Rece SUA a dispus un sistem de sonare pe fundul oceanelor care ar putea detecta nu numai apropierea unui submarin, ci prin zgomotele caracteristice, \u015fi tipul, iar dac\u0103 a mai fost \u00eenregistrat \u00eenainte, ar putea fi identificat \u00een urma confrunt\u0103rii bazelor de date. Deci submarinele Borei vor trebui dispuse la ad\u0103post de sonarele \u015fi marina american\u0103. Greu de \u00een\u0163eles pentru toat\u0103 lumea a fost burzuluiala \u015fi agita\u0163ia creat\u0103 de cur\u00e2nd \u00een jurul Kurilelor, insulele luate de URSS de la Japonia la sf\u00e2r\u015fitul celui de-al doilea r\u0103zboi mondial. Se p\u0103rea c\u0103 scopul principal era abaterea aten\u0163iei de la tragedia de la aeroportul Domodedovo, din februarie, c\u00e2nd un atacator sinuciga\u015f din Caucaz a detonat o bomb\u0103 care a ucis 35 de oameni \u015fi a r\u0103nit peste o sut\u0103. (vezi Zv\u00e2rcolirea na\u0163ionalismului rus<\/a> ). Dar mai era \u015fi un alt motiv. Pre\u015fedintele Dmitri Medvedev a decis \u00eent\u0103rirea garnizoanei ruse din insulele Kurile (divizia a 18-a, 3500 militari), cu vehicule blindate \u015fi elicoptere, de\u015fi aceast\u0103 divizie este destul de bine dotat\u0103, inclusiv cu tancuri T-80. Infrastructura va fi modernizat\u0103, inclusiv porturile pentru a putea g\u0103zdui porthelicopterul Mistral ce va fi alocat Oceanului Pacific. Aeroportul de pe insula Iturup va fi l\u0103rgit \u00een a\u015fa fel \u00eenc\u00e2t s\u0103 permit\u0103 decolarea \u015fi aterizarea aeronavelor de transport Il-76, necesare pentru a aduce \u00eent\u0103riri \u00een caz de conflict. De\u015fi aeroportul militar de pe insula Sahalin, din vecin\u0103tate, g\u0103zduie\u015fte un regiment de avioane de lupt\u0103 ce poate interveni \u00een c\u00e2teva minute deasupra Kurilelor, garnizoana de aici va primi sisteme de rachete antiaeriene cu raz\u0103 lung\u0103 de ac\u0163iune S-400, cele mai moderne din dotarea for\u0163elor armate ruse\u015fti. Din cele 45 de regimente de rachete antiaeriene, numai unul este echipat cu S-400, cel destinat cu ap\u0103rarea Moscovei (apropos, Moscova este singura capital\u0103 din Europa permanent ap\u0103rat\u0103 cu rachete antiaeriene, ceea ce spune multe despre paranoia ruseasc\u0103). Al doilea regiment dotat cu S-400 va fi deta\u015fat \u00een Kurile: dou\u0103 divizioane cu c\u00e2te opt lansatoare fiecare, fiecare lansator av\u00e2nd opt rachete. De ce aceast\u0103 \u00eenarmare a Kurilelor? Nu poate fi \u00eempotriva Japoniei, deoarece nu prea cred ca japonezii s\u0103 atace Rusia prea cur\u00e2nd pentru a-\u015fi revendica st\u0103p\u00e2nirea insulelor. Nici chinezii. Dar aceste insule, \u00een prelungirea peninsulei Kamceatka, sunt ca o barier\u0103 protectoare a M\u0103rii Ohotsk spre est \u015fi sud-est, singura cale mai u\u015foar\u0103 de acces. Iar \u00een Marea Ohotsk vor fi plasate submarinele Borei, armate cu rachete Bulava ce vor putea trage spre teritoriul american f\u0103r\u0103 ca rachetele s\u0103 fie nevoite s\u0103 traverseze polul nord. Aici vor putea fi protejate \u015fi la ad\u0103post de marina american\u0103, dar \u0163in\u00e2nd teritoriul american \u00een raza de ac\u0163iune a rachetelor Bulava \u015fi a ogivelor nucleare purtate de acestea. De aceea sunt \u00eenarmate \u015fi ap\u0103rate Kurilele, ca linie defensiv\u0103 a M\u0103rii Ohotsk, viitoarea principal\u0103 baz\u0103 a descuraj\u0103rii nucleare ruse\u015fti. Rusia a sim\u0163it pe propria piele ce \u00eenseamn\u0103 s\u0103 fii o amenin\u0163are necredibil\u0103. \u00cen Marea Neagr\u0103, flota militar\u0103 turc\u0103 dep\u0103\u015fe\u015fte flota rus\u0103 \u015fi ucrainean\u0103 luate la un loc. \u00cen timpul conflictului cu Georgia, din august 2008, a pierdut patru avioane de lupt\u0103 \u00een cinci zile de conflict \u00een fa\u0163a unei armate ce nu avea practic avia\u0163ie militar\u0103. (vezi \u00cenv\u0103\u0163\u0103mintele conflictului ruso-georgian din 2008 (II)<\/a>). Dar Rusia a decis s\u0103 achizi\u0163ioneze porthelicopterele Mistral, dintre care unul va fi pozi\u0163ionat \u00een Marea Neagr\u0103, din mai multe motive, unul dintre ele fiind \u015fi instabilitatea Caucazului care \u00eencepe s\u0103-i scape Rusiei din m\u00e2n\u0103 (vezi Caucazul \u015fi Mistralul<\/a>). Tot \u00een Marea Neagr\u0103, Rusia inten\u0163ioneaz\u0103 s\u0103 doteze flota sa cu 15 fregate, 10 nave de suprafa\u0163\u0103 de alte tipuri \u015fi 5 submarine. Noile rezerve de gaze \u015fi petrol \u015fi rutele acestora necesit\u0103 o sporit\u0103 prezen\u0163\u0103 militar\u0103. Mare parte din regimentele de ap\u0103rarea antiaerian\u0103 ruse\u015fti sunt dotate cu rachete S-300PT sau PS, nedigitale, dat\u00e2nd din anii 80. A\u015fa era \u015fi regimentul antiaerian 108 cu baza la Voronej, 500 de kilometri sud de Moscova. Mai mult, majoritatea acestora erau regimente total lipsite de solda\u0163i, doar c\u00e2teva cadre militare, respectiv ofi\u0163eri \u015fi subofi\u0163eri care aveau \u00een grij\u0103 lansatoarele \u015fi rachetele. Efectivele armatei au sc\u0103zut de la 5,2 milioane de solda\u0163i \u00een timpul URSS la 1 milion ast\u0103zi, \u00een Rusia. Confruntat\u0103 \u00een ultimii dou\u0103zeci de ani doar cu r\u0103zboaie \u00een care adversarii nu puteau fi \u00een niciun caz o amenin\u0163are aerian\u0103, Moscova a neglijat total aceste regimente, astfel c\u0103 s-a ajuns ca imense teritorii sau zone de grani\u0163\u0103 s\u0103 nici nu fie monitorizate radar. Astfel, \u00een timpul r\u0103zboiului cu Georgia, trupele ruse\u015fti s-au oprit la Poti nu numai \u00een urma presiunilor diplomatice, dar \u015fi prin recunoa\u015fterea faptului c\u0103 nu aveau cu ce s\u0103 descurajeze manevrele aeriene americane. Cu patru avioane pierdute \u015fi sistemele antiaeriene lipsite de solda\u0163i, ba dotate cu rachete din anii 80, ce credibilitate avea armata rus\u0103? Astfel, cei 2000 de georgieni au putut fi readu\u015fi din Irak de avioanele americane, iar un pod aerian cu ajutoare americane ar fi putut fi constituit f\u0103r\u0103 ca Rusia s\u0103 poat\u0103 face ceva. \u00cen Marea Neagr\u0103 \u00eencepuse desf\u0103\u015furarea NATO care ar fi protejat un astfel de sistem de convoaie cu ajutoare, inclusiv ajutor militar, c\u0103tre Tbilisi. Asta a fost for\u0163a din spatele manevrelor diplomatice ale vestului care au oprit avansul Rusiei c\u0103tre Tbilisi. Iar acum Rusia nu mai dore\u015fte s\u0103 fie pus\u0103 \u00een aceea\u015fi situa\u0163ie. \u00ce\u015fi doteaz\u0103 regimentele antiaeriene cu rachete \u015fi militari, le comaseaz\u0103 cu cele radar, cump\u0103r\u0103 armament performant din Occident, construie\u015fte nave, corvete, submarine, fregate, ba chiar \u015fi un portavion, rachete balistice etc. Un program de 650 miliarde dolari \u00een urm\u0103torii zece ani, doar pentru men\u0163inerea imperiului, de\u015fi nimeni nu se g\u00e2nde\u015fte s\u0103-l atace. Dar Moscova uit\u0103 c\u0103 tot printr-o astfel de curs\u0103 a \u00eenarm\u0103rii a fost falimentat\u0103 \u015fi s-a pr\u0103bu\u015fit Uniunea Sovietic\u0103. Iar \u00een paranoia ei \u015fi \u00een goana dup\u0103 gloria \u015fi statutul pierdut, Rusia \u00eei calc\u0103 rapid pe urme.<\/p>\n Authors: Negrea Cristian<\/p>\n