{"id":8414,"date":"2023-02-20T09:37:13","date_gmt":"2023-02-20T09:37:13","guid":{"rendered":"https:\/\/noi3.org\/site\/?p=8414"},"modified":"2023-02-20T09:37:16","modified_gmt":"2023-02-20T09:37:16","slug":"o-scurta-istorie-a-transilvaniei","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/site.noi3.org\/?p=8414","title":{"rendered":"O scurt\u0103 istorie a Transilvaniei"},"content":{"rendered":"\n

INFORMA\u021aIE de CULTUR\u0102 GENERAL\u0102 PENTRU TOTI UNGURII CARE STRIG\u0102 C\u0102 ARDEALUL E AL LOR, DAR NU-\u0218I CUNOSC ISTORIA !!!
Sti\u0163i cum o chema pe mama lui Matei Corvin? (rege al Ungariei timp de 32 de ani \u2013 1458-1490 \u2013 FIUL lui Iancu de Hunedoara) :
ELISABETA S\u0102L\u0102JAN !!!<\/p>\n\n\n\n

\"Frumoasa<\/figure>\n\n\n\n


DRAGI CONCET\u0102\u021aENI MAGHIARI
<\/strong>P\u00c2N\u0102 DE CUR\u00c2ND NU \u0218TIAM PROVENIEN\u021aA DENUMIRII \u201dUNGARIA\u201d.
A\u0218A C\u0102 V\u0102 AJUT\u0102M \u0218I PE VOI S\u0102 V\u0102 \u00ceMBOG\u0102\u021aI\u021aI CUNO\u0218TIN\u021aELE \u00ceN MATERIE DE ISTORIE ! ! !
Foarte adev\u0103rat, cu un amendament: ultimul rege din dinastia arpadian\u0103, a decedat la 300 ani dup\u0103 regele \u0218tefan (la 1300).
Din 1300, p\u00e2n\u0103 \u00een 1527, au fost numai regi str\u0103ini, ce nu aveau nici o leg\u0103tur\u0103 cu \u201dungurii\u201d minoritari \u00een Panonia.
Numele de \u201eUngaria\u201d deriv\u0103 din turc\u0103 \u0219i \u00eenseamn\u0103 \u201d10 s\u0103ge\u021bi\u201d, adic\u0103 num\u0103rul triburilor turcice venite \u00een Panonia :
1. 3 triburi de turci Cabari (proveniti din Khazari- popoare turcice care au adoptat iudaismul),
2. 6 triburi de popula\u021bii turcice, care au format baza ungurilor (dintre care cel mai puternic era tribul
maghiarilor) \u0219i
3. un trib de Ba\u0219chiri, de la care deriv\u0103 \u0219i cuv\u00e2ntul \u201dBozgor\u201d (ba\u0219chir, bo\u0219chir, boscor) din care s-a
format \u00een rom\u00e2n\u0103 verbul \u201ea boscorodi \u2013 a vorbi ne\u00een\u021beles\u201d.<\/p>\n\n\n\n

*<\/p>\n\n\n\n

Ungaria Mare nu a existat!<\/strong>
S\u0103 afle \u0219i TOKES!!!
Este scornit\u0103 de min\u0163ile \u00eenfierb\u00e2ntate care confund\u0103 realitatea cu visurile de\u015farte de m\u0103rire!
Ungaria a\u015fa zis Mare a fost un artificiu administrativ, o g\u0103selni\u0163\u0103 birocratic\u0103, a unui func\u0163ionar oarecare, numit Buest, decizie luat\u0103 \u00een 1867, de azi pe m\u00e2ine, \u00eentr-un birou, \u00een urma unor intrigi \u015fi aranjamente de culise.
Ungaria a\u015fa zis Mare nu a fost o realitate istoric\u0103, \u00eemplinit\u0103 printr-un eveniment de anvergur\u0103. Nici vorb\u0103 s\u0103 se compare cu procesul prin care s-a ajuns la constituirea Rom\u00e2niei Mari, proces care are la temelia sa jertfa a zeci, sute de mii de rom\u00e2ni!
Prin jertf\u0103 se consolideaz\u0103 tot ce este trainic \u00een istorie.
Unde este jertfa ungureasc\u0103 la 1867?!
Unde a fost jertfa ungureasc\u0103 atunci c\u00e2nd, dup\u0103 un veac \u015fi jum\u0103tate de ocupa\u0163ie turceasc\u0103 total\u0103, Budapesta este eliberat\u0103 de armatele imperiale austriece?
S\u0103 le aducem aminte celor care calomniaz\u0103 Rom\u00e2nia cu at\u00e2ta pasiune, faptul ru\u015finos, penibil, jenant, de care ne-am ferit s\u0103 facem caz, c\u0103 \u00een armata care i-a alungat pe otomani din Budapesta \u015fi din Ungaria, nu a existat niciun combatant ungur!<\/p>\n\n\n\n


Repet:
c\u00e2nd turcii, care transformaser\u0103 Ungaria \u00een pa\u015fal\u00e2c, au fost alunga\u0163i de armatele unei puteri europene, cre\u015ftine, \u00een acea armat\u0103 nu a fost niciun ungur care s\u0103 fi ridicat sabia pentru gloria, liberatea sau demnitatea maghiar\u0103!
Nici unul!
La fel cum, \u00een cele aproape dou\u0103 secole de ocupa\u0163ie turceasc\u0103, nu s-a \u00eenregistrat niciun moment de rezisten\u0163\u0103, de opozi\u0163ie ungureasc\u0103 la ocupa\u0163ia musulman\u0103.
Nota bene: principatul medieval ungar, crea\u0163ie a Bisericii Catolice, nu a avut o omogenitate etnic\u0103 comparabil\u0103 cu a principatelor rom\u00e2ne\u015fti, \u00eentre care includ \u015fi Transilvania.
Nu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor regii Ungariei de origine maghiar\u0103 \u00eei numeri pe degete, \u00eentr-o jum\u0103tate de mileniu! Asta p\u00e2n\u0103 la Mohaci, \u00een 1527, c\u00e2nd statul ungar dispare.
Dispare Ungaria, dar nu \u015fi Transilvania, care continu\u0103 s\u0103 existe!
De ce nu dispare \u015fi principatul Transilvania odat\u0103 cu Ungaria, la 1527?
Simplu de ce: pentru toat\u0103 lumea, pentru toate cancelariile din acea vreme, Ungaria \u015fi Transilvania erau lucruri diferite, entit\u0103\u0163i complet separate, care nu puteau fi g\u00e2ndite \u00eempreun\u0103!
Dimpotriv\u0103, \u00een linii mari, Transilvania se afla \u00een aceea\u015fi situa\u0163ie cu Moldova \u015fi \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103, fiind toate trei p\u0103rta\u015fe \u00een mod firesc la aceea\u015fi istorie, la acela\u015fi model de organizare politic\u0103.
Insisten\u0163a cu care ne atac\u0103 detractorii maghiari ne oblig\u0103 la gestul cel mai firesc: compara\u0163ia \u00eentre cel calomniat \u015fi calomniator!
Foarte u\u015for \u015fi la \u00eendem\u00e2na oricui este s\u0103 constate c\u0103 oportunismul \u015fi lipsa de demnitate este mult mai prezent\u0103 la liderii maghiari, dec\u00e2t la cei care ne-au condus \u015fi reprezentat pe noi!
S-o spunem pe \u015fleau \u015fi pe \u00een\u0163elesul omului de r\u00e2nd: momentele \u00een care s\u0103-\u0163i fie ru\u015fine de tine c\u0103 e\u015fti maghiar sunt mult mai numeroase \u015fi mai jenante dec\u00e2t cele care i-ar \u00eendrept\u0103\u0163i c\u00e2t de c\u00e2t pe rom\u00e2ni s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 acest sentiment dureros.
Nu mai intr\u0103m acum \u00een detalii, dar aceste detalii de urgen\u0163\u0103 trebuie adunate de istoricii speciali\u015fti \u015fi puse pe tapet, c\u0103ci numai a\u015fa vom \u00eenchide gura celor care \u015fi-au f\u0103cut o meserie din a calomnia tot ce este rom\u00e2nesc!
\u0162inem totu\u015fi s\u0103 punem o \u00eentrebare pentru bravii no\u015ftri detractori maghiari, mai activi ca de obicei \u00een preajma zilei de 1 Decembrie:
C\u00e2\u0163i sunt rom\u00e2nii care au f\u0103cut istorie pentru Budapesta, \u015fi c\u00e2\u0163i sunt maghiarii care au marcat istoria pentru rom\u00e2ni?
C\u00e2\u0163i sunt rom\u00e2nii al c\u0103ror nume a fost maghiarizat \u015fi se f\u0103lesc azi cu ei to\u0163i maghiarii, \u015fi c\u00e2\u0163i sunt maghiarii cu nume rom\u00e2nizat?.
S\u0103 mi se ierte simplicitatea, approape penibil\u0103, a demersului pe care \u00eel propun!
Dar nu avem \u00eencotro \u015fi trebuie s\u0103 ne cobor\u00e2m la nivelul cerebral al celor care ne agreseaz\u0103, agasan\u0163i \u015fi insisten\u0163i cu orice ocazie!
S\u0103 vorbim a\u015fadar pe \u00een\u0163elesul min\u0163ii lor, \u00eempu\u0163inat\u0103 de ur\u0103 \u015fi n\u0103luciri de\u015farte!
Avem nevoie, zic, de aceste dou\u0103 liste, riguros alc\u0103tuite, ca s\u0103 le facem publice \u015fi s\u0103 tran\u015f\u0103m o dat\u0103 \u015fi pentru totdeauna disputa artificial\u0103, nefireasc\u0103, la care suntem obliga\u0163i s\u0103 particip\u0103m, oric\u00e2t de neserioas\u0103 ni se pare nou\u0103, rom\u00e2nilor.
Pentru cei ce vor face aceast\u0103 opera\u0163iune, de listare a rom\u00e2nilor care \u00eempodobesc Pantheonul unguresc, le recomand\u0103m s\u0103 verifice situa\u0163ia din satul Buia, unde s-au n\u0103scut cei doi mari matematicieni Farkas \u015fi Janos Bolyai.
Am prieten un istoric din Sibiu, care mi-a demonstrat c\u0103 tat\u0103l, Farkas din Buia, scris Bolyai, era rom\u00e2n, c\u0103 tot satul Buia era rom\u00e2nesc pe la 1800, iar numele de botez Farkas, adic\u0103 Lupu, este un binecunoscut nume de botez tipic rom\u00e2nesc, larg r\u0103sp\u00e2ndit la rom\u00e2nii din Ardeal, din Maramure\u015f!
Din p\u0103cate acel coleg se teme pentru persoana lui \u015fi pentru familie s\u0103-\u015fi sus\u0163in\u0103 ipoteza, adev\u0103rul!.
S\u0103-l ajut\u0103m noi, dac\u0103 nu pe domnul istoric, atunci m\u0103car pe domnul Adev\u0103r s\u0103 ias\u0103 \u00een lume teaf\u0103r, \u00eentreg, nem\u0103sluit!
Acela\u015fi exerci\u0163iu nu ar strica s\u0103-l facem \u015fi cu ceilal\u0163i vecini, \u00eentreb\u00e2ndu-ne c\u00e2\u0163i ucrainieni, ru\u015fi, bulgari, s\u00e2rbi sau greci au scris pagini de istorie rom\u00e2neasc\u0103, \u015fi c\u00e2\u0163i rom\u00e2ni i-au fericit pe vecinii no\u015ftri \u015fi ar binemerita nu numai un cuv\u00e2nt de recuno\u015ftin\u0163\u0103 din partea acestora!
Dar ar merita ca \u00een toate aceste \u0163\u0103ri, \u00een Grecia, \u00een Bulgaria, \u00een Serbia, \u00een Ucraina, \u00een Ungaria, s\u0103 \u00eenceteze prigoana \u00eempotriva celor ce simt rom\u00e2ne\u015fte \u015fi se consider\u0103 rom\u00e2ni!
Oare c\u00e2t vom mai tolera persecutarea \u015fi marginalizarea rom\u00e2nilor f\u0103r\u0103 a face auzit m\u0103car protestul nostru, al rom\u00e2nilor din Rom\u00e2nia, care nu risc\u0103m nimic demasc\u00e2nd neru\u015finarea guvernan\u0163ilor vecini, a guvernan\u0163ilor no\u015ftri, complet surzi la suferin\u0163a rom\u00e2nilor din \u0163\u0103rile vecine?!
Pentru acei unguri care nu mai ostenesc blam\u00e2ndu-i pe rom\u00e2ni \u00een toate felurile, s\u0103 le reamintim: la Trianon, \u00een 1920, s-a decis crearea statului Ungaria!
Budapesta nu mai fusese capitala unui stat adev\u0103rat, suveran, \u00eenc\u0103 din 1527, dup\u0103 dezastrul de la Mohaci. Abia dup\u0103 400 de ani, la Trianon, a ap\u0103rut din nou un stat ungar.
De data asta, pentru prima oar\u0103 \u00een istoria lor, ungurii erau majoritari \u00een propria \u0163ar\u0103. Iar statul ungar era, pentru prima oar\u0103, un stat na\u0163ional!
Comunitatea interna\u0163ional\u0103 le-a f\u0103cut ungurilor acest dar, iar ei, maghiarii, consider\u0103 c\u0103 atunci, la Trianon, s-a produs cel mai mare dezastru din istoria lor!
Care e logica acestor resentimente?
Cum pute\u0163i depl\u00e2nge la nesf\u00e2r\u015fit dispari\u0163ia grani\u0163elor care apar\u0163ineau altora, adic\u0103 habsburgilor?! Nicidecum maghiarimii! Nu v\u0103 deranjeaz\u0103 ridicolul situa\u0163iei?!
P\u00e2n\u0103 la Trianon, vreme de 400 de ani, ungurii au tr\u0103it sub guvernarea \u015fi administrarea altora, ba a turcilor, ba a austriecilor. Abia dup\u0103 Trianon, ungurii s-au trezit f\u0103r\u0103 st\u0103p\u00e2n, liberi s\u0103 se guverneze cum vor! \u015ei \u015fti\u0163i dumneavoastr\u0103, fra\u0163i maghiari, care a fost prima ini\u0163iativ\u0103 a politicienilor dumneavoastr\u0103 de atunci, a liderilor de la Budapesta?
Care a fost primul lor g\u00e2nd de autoguvernare maghiar\u0103, suveran\u0103 \u015fi independent\u0103 pentru prima oar\u0103 dup\u0103 400 de ani?
Nu \u015fti\u0163i, c\u0103ci este tare jenant ce a decis, de capul ei, clasa politic\u0103 din Ungaria!
Au decis s\u0103 trimit\u0103 \u015fi au \u015fi trimis la Bucure\u015fti o delega\u0163ie, de trei con\u0163i maghiari, care i-au propus regelui Ferdinand \u015fi lui Ionel Br\u0103tianu ca Ungaria s\u0103 se lipeasc\u0103 la Rom\u00e2nia, \u00eentr-un stat dualist, dup\u0103 modelul dualismului austro-ungar instituit \u00een 1867!
Nici mai mult, nici mai pu\u0163in!
A\u015fadar instituirea unui dualism rom\u00e2no-ungar a fost proiectul politic cel mai dorit, speran\u0163a cea mare a politicienilor maghiari!.
Lipsi\u0163i de exerci\u0163iul guvern\u0103rii, al libert\u0103\u0163ii, frunta\u015filor unguri le-a fost team\u0103 de riscurile \u015fi provoc\u0103rile la care te supune suveranitatea.
S-au sim\u0163it singuri \u015fi neajutora\u0163i, neasista\u0163i!
Nu \u015ftiau \u00eencotro s-o apuce!
Cam la fel cum au reac\u0163ionat \u0163iganii no\u015ftri c\u00e2nd au fost elibera\u0163i din a\u015fa zisa robie: s-au trezit \u015fi ei dintr-odat\u0103 neasista\u0163i \u015fi s-au \u00eentors pe capul boierului rom\u00e2n s\u0103 afle cu ce l-au sup\u0103rat \u015fi s\u0103 cear\u0103 s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 mai departe sub pulpana sa!
Unde era dispre\u0163ul politicienilor maghiari fa\u0163\u0103 de tot ce este rom\u00e2nesc atunci c\u00e2nd au venit la Bucure\u015fti cu c\u0103ciula \u00een m\u00e2n\u0103 cer\u015findu-ne \u00eentov\u0103r\u0103\u015firea?!
Unde era dorul de libertate \u015fi neat\u00e2rnare care anim\u0103, se zice, \u00eentreaga istorie a cavalerilor maghiari?!.
Prin ce impuneau rom\u00e2nii \u00een fa\u0163a vecinilor maghiari ?
Prin faptul evident c\u0103 \u00een aceast\u0103 parte a Europei, a lumii, statul cel mai vechi \u015fi mai stabil, cu o continuitate ne\u00eentrerupt\u0103 de peste 600 de ani, era statul rom\u00e2n.
Nici \u00een toat\u0103 Europa nu g\u0103se\u015fti multe popoare care s-au \u00eenvrednicit de o asemena performan\u0163\u0103 politic\u0103!
Semn de cumin\u0163enie \u015fi de \u00een\u0163elepciune at\u00e2t la nivelul domnilor, c\u00e2t \u015fi la nivelul omului de r\u00e2nd de la talpa \u0162\u0103rii!
Nu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor rom\u00e2nii se num\u0103r\u0103 \u015fi printre cele numai c\u00e2teva popoare din Europa care au fost \u00een stare s\u0103 elaboreze un cod juridic propriu, vestitul Jus Valachicum.
Da, oameni buni, a\u015fa s-au petrecut lucrurile dup\u0103 Trianon!
A fost un moment jenant pentru bie\u0163ii unguri, iar guvernan\u0163ii \u015fi mai apoi istoricii rom\u00e2ni, ca ni\u015fte veritabili domni, ca ni\u015fte adev\u0103ra\u0163i boieri, ca ni\u015fte buni vecini, ca ni\u015fte oameni adev\u0103ra\u0163i, ne-am ab\u0163inut s\u0103-l populariz\u0103m, s\u0103-l mediatiz\u0103m \u015fi s\u0103-l coment\u0103m!
S\u0103 facem caz, ori, ferit-a Sf\u00e2ntul, s\u0103 facem haz! C\u0103ci comentariul, oricare ar fi fost, nu putea fi dec\u00e2t unul complet defavorabil ne-prietenilor no\u015ftri! \u015ei poate c\u0103 a\u015fa ar trebui s\u0103 proced\u0103m \u015fi \u00een continuare! S\u0103 facem uitate asemenea momente de sl\u0103biciune ale Celuilalt!
Din p\u0103cate, abnega\u0163ia ungureasc\u0103 sistematic\u0103, institu\u0163ionalizat\u0103, de
a lovi \u015fi calomnia tot ce este rom\u00e2nesc, ne oblig\u0103 s\u0103 p\u0103r\u0103sim \u00eend\u0103tinata noastr\u0103 atitudine de a-i l\u0103sa pe neprieteni \u00een plata Domnului.
Bun\u0103tatea noastr\u0103 \u015fi bunul nostru sim\u0163 sunt considerate sl\u0103biciune, prostie chiar!
E timpul ca aceast\u0103 impertinen\u0163\u0103 s\u0103 capete r\u0103spunsul cuvenit, iar cei f\u0103r\u0103 ru\u015fine s\u0103 fie obr\u0103znici\u0163i \u015fi pu\u015fi cu nasul la perete, s\u0103 nu \u015fi-l mai ridice a\u015fa de sus f\u0103r\u0103 niciun temei!
Dac\u0103 nu se g\u0103sesc maghiarii de bun sim\u0163 care s\u0103-i trag\u0103 de m\u00e2nec\u0103 pe cona\u0163ionalii lor mai z\u0103nateci sau nu \u00eendr\u0103znesc, s\u0103 ne ocup\u0103m noi, rom\u00e2nii, de aceast\u0103 trebu\u015foar\u0103!
\u015ei s-o facem de data asta temeinic, sistematic!
Avem nevoie, a\u015fadar, de o strategie bine pus\u0103 la punct prin care s\u0103 contracar\u0103m eforturile sistematice ale celor care, cu fel \u015fi fel de minciuni, ne calomniaz\u0103 \u015fi ne saboteaz\u0103 cu orice ocazie!
Noi nu avem nevoie de minciuni, de alte calomnii ca s\u0103 le r\u0103spundem, ci avem de partea noastr\u0103 adev\u0103rul \u015fi nu mai putem \u00eent\u00e2rzia cu punerea \u00een func\u0163iune a acestei arme teribile: ADEV\u0102RUL!
\u015ei adev\u0103rul este de partea noastr\u0103 \u00een cele mai multe cazuri!
Numai detractorii no\u015ftri au motive s\u0103 se team\u0103 de adev\u0103r!
Ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 \u00eel avem de partea noastr\u0103 \u015fi pe bunul Dumnezeu, care este, \u00een fapt, alt nume al adev\u0103rului.
Numai c\u0103 trebuie s\u0103 avem grij\u0103 mare: Dumnezeu, oric\u00e2t ne-ar iubi, nu ne bag\u0103 \u015fi \u00een traist\u0103!
Ne-a iubit Dumnezeu atunci, la Alba Iulia, \u015fi a vegheat Sf\u00e2ntul Duh la opera care se finaliza \u00een acea zi de neuitat.
Dar acel final fericit se \u00eemplinea prin fapte de vitejie \u015fi de d\u0103ruire apostolic\u0103 a c\u0103rturarilor no\u015ftri, \u015fi datorit\u0103 jertfei rom\u00e2ne\u015fti din acei ani teribili ai Marelui R\u0103zboi.
Tuturor rom\u00e2nilor a\u015fadar, pentru fiecare rom\u00e2n \u00een parte \u015fi pentru \u00eentreg Neamul nostru cel rom\u00e2nesc, inima \u015fi fruntea sus.
Da\u021bi \u0219i altor rom\u00e2ni s\u0103 ia cuno\u0219tin\u021b\u0103 !\u2026..
Sursa: Istoria nesecret\u0103, dar neluat\u0103 \u00een seam\u0103\u2026\u2026<\/p>\n\n\n\n

NR \u2013 Text care circul\u0103 pe internet, f\u0103r\u0103 men\u021biunea autorului. Anonim. Folclor internaut!<\/em><\/p>\n\n\n\n

Comentarii:<\/p>\n\n\n\n

Spre aducere aminte, sinteze, spicuiri din cartea \u201eTransilvania, Pamant Romanesc (Problema Ardealului vazuta de un american)\u201d . Cifrele din text marcheaza notele explicative din subsolul paginilor<\/p>\n\n\n\n

\u201d \u201eLuptele cu rom\u00e2nii<\/p>\n\n\n\n

Mult hulitul Notar anonim al regelui B\u00e9la ne ofer\u0103 o descriere, bogat\u0103 \u00een detalii, cu privire la luptele pe care cele 3 triburi ungare ale lui Tuhutum, Tosu \u015fi Eleud le-au purtat cu ducii provinciilor rom\u00e2ne\u015fti pe care le-au supus: Menumorut (\u00een Dacia Porolissensis), Gelu (\u00een Dacia Apulensis) \u015fi Glad (\u00een Dacia Malvensis)2
P\u0103rerile ungurilor cu privire la valoarea istoric\u0103 a operei lui Anonymus sunt \u00eemp\u0103r\u0163ite, tocmai din cauza extinderii pe care Notarul anonim al regelui B\u00e9la o d\u0103 descrierii popula\u0163iilor autohtone rom\u00e2ne\u015fti g\u0103site de unguri \u00een Transilvania.
Ungurii nu i-au putut ierta Notarului anonim al regelui B\u00e9la pasagiile privitoare la rom\u00e2ni \u015fi nu i-au menajat epitetele de \u201epovestitor de fabule\u201d, \u201einventator de etimologii\u201d,\u201epoet, scriitor de legende\u201d, \u201ediac lingu\u015fitor\u201d (Kar\u00e1csonyi)1, devenind bine\u00een\u0163eles \u201eun geograf ne\u00eentrecut\u201d \u015fi \u201eun profund cunosc\u0103tor al istoriografiei\u201d2, c\u00e2nd e vorba de textele privitoare la restul evenimentelor istorice. J. Melich, de pild\u0103, \u00eel calific\u0103 pe Anonymus drept \u201eunul din cei mai distin\u015fi istorici maghiari\u201d3, iar E. Jakubovich este de aceea\u015fi p\u0103rere c\u00e2nd scrie c\u0103 \u201edatele dispre\u0163uitului Anonymus p\u0103streaz\u0103 urme foarte importante pentru istoria Ungariei\u201d1.
Indiferent de p\u0103rerea ungurilor asupra valorii operei lui Anonymus, fapt cert este c\u0103, \u00een secolul al XII-lea, un scriitor ungur afirma \u00een mod categoric c\u0103 rom\u00e2nii erau prezen\u0163i pe teritoriul Transilvaniei \u00een clipa \u00een care ungurii invadau aceast\u0103 provincie.<\/p>\n\n\n\n

(2)Un profesor de la Universitatea din Budapesta, dl Eugen Horv\u00e1th, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 polemizeze cu profesorul Seton-Watson (Scotus Viator), unul dintre cei mai profunzi cunosc\u0103tori ai st\u0103rilor de fapt din fosta Monarhie Habsburgic\u01032, \u00eentr-o lucrare ap\u0103rut\u0103 \u00een anul 1935 la Budapesta, pentru uzul cititorilor de limb\u0103 englez\u0103, falsific\u0103 pur \u015fi simplu spusele lui Anonymus cu privire la rom\u00e2ni, crez\u00e2nd c\u0103 \u00een felul acesta rezolv\u0103 \u00een mod definitiv problema anteriorit\u0103\u0163ii rom\u00e2nilor din Transilvania. Astfel, el declar\u0103 c\u0103 Anonymus ar fi afirmat c\u0103 ungurii au g\u0103sit \u00een Transilvania \u201eun num\u0103r oarecare de rom\u00e2ni, izola\u0163i \u00een mun\u0163ii acoperi\u0163i de z\u0103pad\u0103\u201d (certain Romaniansisolated on the snow-capped mountains of Transylvania)3, pe c\u00e2nd \u00een realitate Anonymus vorbe\u015fte de Vlahii R\u0102SP\u00c2NDI\u0162I \u00ceN TOATE REGIUNILE, pe care ungurii le-au cucerit prin lupte4<\/p>\n\n\n\n

\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026.<\/p>\n\n\n\n

Astfel, Horv\u00e1th Mih\u00e1ly scria: \u201eTransilvania era populat\u0103 de rom\u00e2ni, c\u00e2nd ungurii \u015fi-au f\u0103cut apari\u0163ia \u00een Panonia (M. Horv\u00e1th, Geschichte der Ungarn,vol. I, p. 9). Acela\u015fi autor mai scria: \u201eLa ocuparea noii patrii dintre Tisa \u015fi Dun\u0103re, \u00een \u0163inutul Bihorului se afla Menumorut care avea drept supu\u015fi pe valahi \u015fi chazari, iar \u00een Banat, voievodul Glad avea o armat\u0103 compus\u0103 din osta\u015fi rom\u00e2ni. Ardealul propriu-zis (Podi\u015ful Transilvaniei) se afla sub conducerea rom\u00e2nului Gelu. Dup\u0103 o rezisten\u0163\u0103 \u00eenver\u015funat\u0103, Menumorut a f\u0103cut act de supunere, fiica lui c\u0103s\u0103torindu-se cu fiul lui \u00c1rp\u00e1d. Gelu a c\u0103zut pe c\u00e2mpul de lupt\u0103, \u00een r\u0103zboiul purtat cu una din c\u0103peteniile maghiarilor, Tuhutum, iar Glad a devenit \u015fi el vasal regelui ungar, r\u0103m\u00e2n\u00e2nd mai departe \u00een st\u0103p\u00e2nirea voievodatului s\u0103u. A\u015fadar, toate cele trei voievodate rom\u00e2ne\u015fti au intrat \u00een stare de vasalitate fa\u0163\u0103 de regatul maghiar f\u0103r\u0103 s\u0103 cad\u0103 \u00eens\u0103 \u00een st\u0103p\u00e2nire efectiv\u0103\u201d.<\/p>\n\n\n\n

Huszti Andr\u00e1s, un alt istoric ungur, scria la r\u00e2ndul s\u0103u: \u201eUrma\u015fii ge\u0163ilor tr\u0103iesc \u015fi ast\u0103zi \u015fi locuiesc acolo unde au locuit p\u0103rin\u0163ii lor, vorbesc \u00een limba \u00een care gl\u0103suiau mai demult p\u0103rin\u0163ii lor. Nici o na\u0163iune nu are limba at\u00e2t de apropiat\u0103 de acea veche limb\u0103 roman\u0103 (latina) ca limba valahilor; ceea ce este un semn sigur \u015fi care nu poate \u00een\u015fela c\u0103 ei sunt \u00een Ardeal r\u0103ma\u015fii vechilor coloni romani, despre care \u00eensemn\u0103m pe scurt acestea: Numele acestui popor \u00een limba lui proprie este \u00abrom\u00e2n\u00bb (Rumuny), adic\u0103 de la Roma sau roman\u201d (Huszti Andr\u00e1s, O \u00e9s \u00faj Dacia\/Vechea \u015fi noua Dacie,f. 1., 1791). Specialistul \u00een istorie local\u0103, ungurul Lehoczky Tiv. scria \u00een 1890: \u201e\u00cen comitatele Maramure\u015f, Ugocsa \u015fi Bereg, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103 \u00eenc\u0103 pe timpul venirii maghiarilor au locuit rom\u00e2nii\u201d<\/p>\n\n\n\n

\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026..<\/p>\n\n\n\n

Doi dintre cei mai buni istorici maghiari, Pauler Gyula \u015fi H\u00f3man B\u00e1lint apreciaz\u0103 c\u0103 datele oferite de Anonymus sunt vrednice de crezare. Pauler Gyula ar\u0103ta c\u0103 ele pot fi verificate \u015fi prin alte izvoare istorice, c\u0103 nu exist\u0103 alte date care ar zdruncina afirma\u0163iile lui Anonymus ori cel pu\u0163in le-ar face \u00eendoielnice (Pauler Gyula, A magyar nemzet Szant Istv\u00e1nig\/ Istoriana\u0163iunii maghiare p\u00e2n\u0103 Ia Sf. \u015etefan\/, Budapest, 1900). \u00centr-o recenzie asupra c\u0103r\u0163ii lui Iosif Ladislau Pi\u010d (Zur r\u00fcmanische-ungarischen Streittfrage,Leipzig, 1886), Pauler Gyula recunoa\u015fte c\u0103 acest istoric \u2014apreciind cum se cuvine valoarea de izvor a operei lui Anonymus \u2014\u201ea dat dovad\u0103 de mai mult sim\u0163 istoric dec\u00e2t to\u0163i istoricii care s-au str\u0103duit s\u0103 vad\u0103 cu orice pre\u0163 \u00een cronicarul maghiar un falsificator sau pamfletar politic at\u00e2t de nenorocit \u00eenc\u00e2t nici dup\u0103 seculare fr\u0103m\u00e2nt\u0103ri de creier n-au fost \u00een stare a-i descoperi scopul \u015fi tendin\u0163a\u201d (Ion Lupa\u015f, Realit\u0103\u0163i istorice \u00een Voievodatul Transilvaniei din sec. XII -XVI,\u00een \u201eAnuarul Institutului de istorie na\u0163ional\u0103\u201d, VII, 1936\u20141938, Cluj, 1939, p. 21). H\u00f3man B\u00e1lint, la r\u00e2ndul s\u0103u atribuie cronicii lui Anonymus o valoare egal\u0103 \u015fi \u00een unele privin\u0163e superioar\u0103 celorlalte cronici ungaro-latine (H\u00f3man B., Szekf\u00fc, Gyula, Magyar t\u00f6rt\u00e9nete\/ Istoria maghiar\u0103, vol. I, Budapest, p. 7). B\u00e1lint H\u00f3man face o caracterizare elogioas\u0103 a lui Anonymus, scriind: \u201eOpera sa, \u00een ciuda defectelor sale, este o oper\u0103 de savant care \u00ee\u015fi domin\u0103 epoca.\u201d<\/p>\n\n\n\n

Documente privitoare la rom\u00e2nii din Panonia \u015fi din vestul Ardealului.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen vremurile de odinioar\u0103, rom\u00e2nii nu numai c\u0103 se g\u0103seau \u00een propor\u0163ie cov\u00e2r\u015fitoare la marginea de vest a Transilvaniei, dar ei se g\u0103seau \u00een num\u0103r destul de \u00eensemnat chiar pe c\u00e2mpia Panoniei, dparte de frontiera Transilvaniei.\u00cen 1237, Ricardus spune c\u0103 \u00een momentul invaziei ungurilor, Panonia era de acum cunoscut\u0103 sub numele de \u201eC\u00e2mpia Romanilor2.
\u00cen lucrarea sa Rom\u00e2nii \u00een veacurile IX\u2014XIV, ap\u0103rut\u0103 \u00een 1933, emeritul cercet\u0103tor rom\u00e2n N. Dr\u0103ganu citeaz\u0103 o serie \u00eentreag\u0103 de surse istorice din care rezult\u0103 c\u0103 mult timp dup\u0103 invazia ungurilor, p\u0103storii rom\u00e2ni erau prezen\u0163i \u00een Panonia, adic\u0103 \u00een Ungaria propriu-zis\u0103.1
Cit\u0103m, printre cele mai \u00eensemnate: m\u0103rturiile lui Thomas de Spalato2, care \u2014c\u0103tre 1250 \u2014vorbind despre Panonia, spune c\u0103 pe acele locuri erau \u201ep\u0103\u015funile romanilor\u201d \u015fi acelea ale unui c\u0103lug\u0103r catolic semnal\u00e2nd prezen\u0163a rom\u00e2nilor \u00een Panonia \u00een1308. Acesta din urm\u0103 ne vorbe\u015fte despre \u201evlahi, adic\u0103 p\u0103storii romanilor\u201d (Blachi ac pastores Romanorum).3
Este demn\u0103 de men\u0163ionat, de asemenea \u00een acest sens, m\u0103rturia categoric\u0103 a cronicarilor unguri Thur\u00f3czi4\u015fi Simon de K\u00e9za5care afirm\u0103 c\u0103 \u00een momentul invaziei Panoniei de c\u0103tre huni, se g\u0103seau de acum pe acele locuri p\u0103storii romani, p\u0103stori carenu puteau fi dec\u00e2t str\u0103mo\u015fii rom\u00e2nilor de azi. \u00cen sf\u00e2r\u015fit, la aceste m\u0103rturii ungure\u015fti trebuie ad\u0103ugat\u0103 \u015fi aceea a Notarului anonim care vorbe\u015fte \u00een mod hot\u0103r\u00e2t de existen\u0163a vlahilor \u015fi p\u0103storilor romani \u00een regiunile Transilvaniei \u015fi ale Panoniei.6<\/p>\n\n\n\n

Scriitorul ungur M\u00e1rki, o figur\u0103 distins\u0103 a istoriografiei maghiare, \u00eentr-o lucrare publicat\u0103 la Oradea Mare \u00een 1887, scrie textual: \u201e\u00cen ce prive\u015fte valea Cri\u015fului Negru, admit c\u0103 ungurii no\u015ftri au g\u0103sit acolo pe rom\u00e2ni\u201d.1
Prezen\u0163a \u00een departamentul Bihor ne esteconfirmat\u0103 pentru \u00eenceputurile sec.XI (1000\u20141038) de scriitorul ungur E. Gy\u00e1rf\u00e1s \u00een lucrarea saintitulat\u0103 A rom\u00e1n g\u00f6r\u00f6g katolikusok auton\u00f3mi\u00e1ja,publicat\u0103 la Budapesta \u00een 1905.2
Cnezatele rom\u00e2ne\u015fti din regiunea Aradului sunt men\u0163ionate \u00een sec. al XIII-lea de cronicarul Rogerius \u00een lucrarea sa Carmen Miserabile.3
Dl Silviu Dragomir citeaz\u0103 un document din vremea regelui Carol Robert (1318) \u00een care se vorbe\u015fte de satele rom\u00e2ne\u015fti din jurul vechii m\u0103n\u0103stiri de l\u00e2ng\u0103 Ineu, iar dl \u015etefan Manciulea \u00een lucrarea sa precitat\u0103 despre Frontiera apusean\u0103 a Rom\u00e2nieiciteaz\u0103 \u00een sprijinul prezen\u0163ei rom\u00e2nilor la grani\u0163a de apus a Transilvaniei \u00een sec. al XIV-lea \u015fi al XV-lea documente din anii 1364, 1415 \u015fi 1444. De asemenea, el relateaz\u0103 o m\u0103rturie din 1475 privitoare la re\u015fedin\u0163a unui voievod rom\u00e2n la Nicole\u015fti, sat ast\u0103zi disp\u0103rut.4
\u00cen jude\u0163ul Bihor rom\u00e2nii sunt men\u0163iona\u0163i de documente cu \u00eencepere din secolul al XI-lea (actul de dona\u0163ie al regelui G\u00e9za I \u00een favoarea benedictinilor din Gran).5
Un document din anul 1202\u20141203 citeaz\u0103 \u00een jude\u0163ul Bihorului prezen\u0163a unor rom\u00e2ni cu numele de Micus (Mic), Tata, Qurud (Crud), Karachin (Cr\u0103ciun)1, Registrul episcopiei din Oradea con\u0163ine o serie \u00eentreag\u0103 de nume rom\u00e2ne\u015fti \u00een Bihor \u015fi \u00een jurul Oradei.2
V. Bunytay3, \u00eentr-o lucrare ap\u0103rut\u0103 la Budapesta \u00een 1892, arat\u0103 c\u0103 documentele din 1294 vorbesc de acum de popula\u0163ia rom\u00e2neasc\u0103 locuind \u00een Valea Cri\u015fului Negru. \u00cen aceea\u015fi epoc\u0103, rom\u00e2nii mai sunt men\u0163iona\u0163i \u00een satele de pe Valea Cri\u015fului Repede.
M\u00e1rki 4 constat\u0103 prezen\u0163a rom\u00e2nilor \u00een jude\u0163ul Arad \u00een primii ani ai secolului al XIV-lea, iar istoricul Cs\u00e1nki 5 afirm\u0103 c\u0103 \u00een departamentele din apusul Transilvaniei rom\u00e2nii formau \u00een sec. XIV\u2014XV majoritatea popula\u0163iei \u00een jude\u0163ele Bihor, Arad \u015fi Z\u0103rand.\u201d \u201d<\/p>\n\n\n\n

\nhttps:\/\/romicagavrila.files.wordpress.com\/2015\/08\/ardealul-pamant-romanesc-milton-g-lehrer-__editia-1989.pdf\n<\/div><\/figure>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Ungaria a\u015fa zis Mare a fost un artificiu administrativ, o g\u0103selni\u0163\u0103 birocratic\u0103, a unui func\u0163ionar oarecare, numit Buest, decizie luat\u0103 \u00een 1867, de azi pe m\u00e2ine, \u00eentr-un birou, \u00een urma unor intrigi \u015fi aranjamente de culise.
\nUngaria a\u015fa zis Mare nu a fost o realitate istoric\u0103, \u00eemplinit\u0103 printr-un eveniment de anvergur\u0103. Nici vorb\u0103 s\u0103 se compare cu procesul prin care s-a ajuns la constituirea Rom\u00e2niei Mari, proces care are la temelia sa jertfa a zeci, sute de mii de rom\u00e2ni!<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":8415,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[32],"tags":[54,925,133,1629],"class_list":["post-8414","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-istorie","tag-romani","tag-transilvania","tag-ungaria","tag-unguri"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/8414","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=8414"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/8414\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":8416,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/8414\/revisions\/8416"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/8415"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=8414"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=8414"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=8414"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}