![\"Zv\u00e2rcolirea,](\"http:\/\/www.ziaristionline.ro\/wp-content\/uploads\/2011\/02\/medvedev.jpg\")
<\/p>\n<\/p>\n
Pre\u015fedintele rus Dmitri Medvedev face o vizit\u0103 scurt\u0103, de patru ore, \u00een insulele Kurile, prima vizit\u0103 a unui \u015fef de stat rus sau sovietic de la ocuparea \u015fi anexarea acestor insule de la Japonia, la sf\u00e2r\u015fitul celui de-al doilea r\u0103zboi mondial, \u00een 1945. Japonezii reac\u0163ioneaz\u0103 dur, ambasadorul rus fiind convocat pentru explica\u0163ii, mai ales c\u0103 Japonia nu a recunoscut niciodat\u0103 anexarea sovietic\u0103 a insulelor, denumite de ei Teritoriile de Nord, cele patru insule fiind situate la nord de Japonia \u015fi la sud de Peninsula Kamceatka. \u00cen Japonia exist\u0103 o zi de comemorare a pierderii Teritoriilor de Nord, iar acest diferend ce dureaz\u0103 de aproape \u015faizeci \u015fi \u015fase de ani a stat \u00een calea \u00eencheierii unui tratat de pace \u00eentre Uniunea Sovietic\u0103 \u015fi Japonia, dup\u0103 1991 \u00eentre Rusia \u015fi Japonia. Juridic, cele dou\u0103 state se afl\u0103 \u00een continuare \u00een stare de r\u0103zboi. \u00cen timpul pre\u015feden\u0163iei lui Boris El\u0163in, a fost vehiculat\u0103 ideea retroced\u0103rii celor patru insule Japoniei, dar reac\u0163ia dur\u0103 a na\u0163ionali\u015ftilor a f\u0103cut ca administra\u0163ia de la Kremlin s\u0103 dea \u00eenapoi. \u00cen 2004, cu ocazia vizitei pre\u015fedintelui Vladimir Putin la Tokio, c\u00e2nd i s-a conferit onorific inclusiv centura neagr\u0103 la judo, Putin fiind un vechi practicant al acestui sport, negocierile au fost relansate, una dintre propunerile ruse fiind returnarea celor dou\u0103 insule sudice, la fel ca \u015fi \u00een 1956, dar Japonia a respins din nou aceast\u0103 idee. Atunci Putin dorea investi\u0163ii japoneze \u00een Rusia \u015fi era dispus la concesii, m\u0103car de fa\u0163ad\u0103.<\/p>\n
Dar iat\u0103 c\u0103 \u00een noiembrie 2010, pre\u015fedintele Medvedev face aceast\u0103 vizit\u0103 \u00een Kurile, promi\u0163\u00e2nd investi\u0163ii \u015fi cer\u00e2nd o cre\u015ftere a prezen\u0163ei militare \u00een regiune, cu scopul de a proteja aceste insule. La protestele japoneze, ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, le-a declarat inacceptabile, spun\u00e2nd c\u0103 pre\u015fedintele rus are dreptul de a vizita orice regiune a Rusiei, subliniind astfel apartenen\u0163a acestui arhipelag la Rusia, \u015fi \u015fterg\u00e2nd astfel cu buretele orice negociere prealabil\u0103, chiar dac\u0103 anterior, \u00eensu\u015fi Putin era deschis s\u0103 retrocedeze dou\u0103 dintre insule, recunosc\u00e2nd indirect c\u0103 nu apar\u0163ineau Rusiei. Interesant este faptul c\u0103 aceste insule au fost ocupate de sovietici la 18 august 1945, la trei zile dup\u0103 capitularea Japoniei. Preten\u0163iile sovietice au fost atunci \u015fi mai mari, ei cer\u00e2nd americanilor \u015fi o zon\u0103 de ocupa\u0163ie \u00een insula cea mai nordic\u0103, Hokkaido, dar aceste preten\u0163ii au fost respinse de generalul Douglas MacArthur. Acest diferend asupra insulelor este mai acut acum, c\u00e2nd se pare c\u0103 \u00een zon\u0103 ar fi importante rezerve de petrol \u015fi gaz natural. Dar nu este singurul din estul Pacificului, Japonia confrunt\u00e2ndu-se \u015fi cu preten\u0163iile chineze asupra unor insule din Marea Chinei de Est, iar \u00een regiune sunt multe revendic\u0103ri teritoriale asupra unor astfel de insule, care implic\u0103 de la dou\u0103 la patru state.<\/p>\n
\u00centrebarea ce se pune este de ce, din moment ce negocierile erau \u00een curs \u015fi lucrurile p\u0103reau s\u0103 decurg\u0103 pe o pant\u0103 amiabil\u0103, de ce pre\u015fedintele rus se hot\u0103r\u0103\u015fte brusc s\u0103 fac\u0103 aceast\u0103 vizit\u0103, prima a unui \u015fef de stat de la ocuparea acestor insule, doar ca s\u0103 agite Japonia, provoc\u00e2nd reac\u0163ii \u00een lan\u0163. Fiindc\u0103 este imposibil s\u0103 nu fie prev\u0103zut\u0103 reac\u0163ia japonez\u0103 la un astfel de gest, iar contrareac\u0163ia ruseasc\u0103 a fost pe m\u0103sur\u0103, reiter\u00e2nd c\u0103 este vorba de un teritoriu rusesc, chiar dac\u0103 nu este recunoscut ca atare.<\/p>\n
R\u0103spunsul la aceast\u0103 \u00eentrebare nu este at\u00e2t de dificil, dac\u0103 ne uit\u0103m pe agenda ultimelor evenimente. Rusia este confruntat\u0103 cu o criz\u0103 economic\u0103 sever\u0103, \u00eencas\u0103rile din v\u00e2nz\u0103rile de petrol \u015fi gaze merg\u00e2nd \u00een alte direc\u0163ii, cet\u0103\u0163eanul obi\u015fnuit nu are beneficii de pe urma acestora. Ca s\u0103 ascund\u0103 acest lucru, Rusia folose\u015fte vechea metod\u0103, aplicat\u0103 cu succes \u00eenc\u0103 din timpurile sovietice, cea de a arunca problema spre al\u0163ii sau cea de a ar\u0103ta c\u0103 al\u0163ii o duc mai r\u0103u (vezi De ce nu mai poate Rusia de grija noastr\u0103<\/a>). Dar, ca s\u0103 aib\u0103 succes, mai trebuie accesat\u0103 panta na\u0163ionalist\u0103, ideea de cetate asediat\u0103, f\u0103c\u00e2nd apel la for\u0163ele responsabile s\u0103 protejeze \u0163ara \u00een primejdie, dar \u00een acela\u015fi timp s\u0103 arate c\u0103 liderii sunt acolo, sunt prezen\u0163i, gata de ac\u0163iune. Iar o reac\u0163ie dur\u0103 la protestul japonez face parte din acest arsenal mediatic.<\/p>\n Dar s\u0103 vedem ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een Rusia. Confrunta\u0163i cu r\u0103zboiul f\u0103r\u0103 sf\u00e2r\u015fit din Caucaz, cu atentate teroriste, cu pierderi de vie\u0163i omene\u015fti zilnice, din ce \u00een ce mai mul\u0163i ru\u015fi \u00eencep s\u0103 fie favorabili ideii ca Rusia s\u0103 renun\u0163e la Caucaz, mai ales c\u0103 sunt minoritari p\u00e2n\u0103 la 3% \u00een unele republici, sunt pompa\u0163i o gr\u0103mad\u0103 de bani acolo pentru a men\u0163ine conducerile proruse f\u0103r\u0103 rezultate palpabile, iar solda\u0163ii \u015fi poli\u0163i\u015ftii mor \u00een continuare. mai mult, islami\u015ftii caucazieni lovesc \u015fi pe teritoriul rusesc, \u015fi lovesc tare, ca \u015fi la 24 ianuarie, \u00een aeroportul Domodedovo.<\/p>\n Sunt convins c\u0103 \u00een cursul actualei conduceri nu se va organiza vreun referendum pe aceast\u0103 problem\u0103, dar dac\u0103 la alegerile urm\u0103toare, opozi\u0163ia o va propune spre dezbatere, vor fi din ce \u00een ce mai mul\u0163i ru\u015fi care ar agrea o astfel de idee. Neoficial, deoarece nu exist\u0103 sondaje oficiale corecte privind aceast\u0103 problem\u0103, num\u0103rul ru\u015filor care ar fi favorabili retragerii din Caucaz s-ar apropia, pentru unii ar dep\u0103\u015fi, jum\u0103tate din popula\u0163ie. O miz\u0103 grea, mai ales c\u0103 for\u0163ele de securitate s-au dovedit incapabile s\u0103 protejeze Rusia de ace\u015fti islami\u015fti, care c\u00e2\u015ftig\u0103 \u00een Caucaz tot mai mult teren.<\/p>\n Spre exemplu, ultimele zile. Doar \u00een republica Kabardino-Balkaria activitatea terorist\u0103 a crescut de patru sau cinci ori fa\u0163\u0103 de anul trecut, conform rapoartelor oficiale. Mai mult, se pare c\u0103 ace\u015ftia export\u0103 terori\u015fti \u015fi \u00een republicile vecine, chiar dac\u0103 cele populate predominant de islamici, cum ar fi Cecenia \u015fi Daghestan, au propria activitate terorist\u0103 deosebit de activ\u0103. \u00cen 2 februarie cinci poli\u0163i\u015fti au fost \u00eempu\u015fca\u0163i \u00eentr-o cafenea \u00een Chegem. O explozie pe calea ferat\u0103 a provocat \u00eentreruperea circula\u0163iei a mai multor trenuri, din fericire trenul vizat nu a fost deraiat \u015fi nimeni nu a fost r\u0103nit, doar geamurile au fost sparte \u00een urma exploziei, la 3 februarie. Tot la 3 februarie, \u00een capitala Daghestanului, adjunctul \u015fefului departamentului de arhitectur\u0103 al capitalei a fost ucis \u00eentr-o explozie. Au mai avut loc dou\u0103 explozii, una \u00eentr-o cafenea \u015fi alta \u00eentr-un magazin. \u00cen 31 ianuarie au fost descoperite dou\u0103 dispozitive explozive \u00eentr-o turbin\u0103 de la hidrocentrala Irganaisky din Daghestan, cu ocazia unui control de rutin\u0103. Nu mi se pare a fi o st\u0103p\u00e2nire a activit\u0103\u0163ilor teroriste.<\/p>\n Dar cea mai important\u0103 ac\u0163iune a fost explozia din aeroportul Domododevo din Moscova, la 24 ianuarie 2011. 36 de mor\u0163i \u015fi peste o sut\u0103 de r\u0103ni\u0163i. Pe l\u00e2ng\u0103 faptul c\u0103 nu pot st\u0103p\u00e2ni insurgen\u0163a caucazian\u0103, autorit\u0103\u0163ile ruse au dovedit c\u0103 nu pot face fa\u0163\u0103 nici atacurilor asupra propriei capitale. Asta dup\u0103 ce dou\u0103 explozii \u00een metroul din Moscova au produs 38 de mor\u0163i \u015fi peste \u015faizeci de r\u0103ni\u0163i, la 29 martie 2010. \u00cei vom distruge pe to\u0163i, spunea pre\u015fedintele Medvedev atunci. Nu numai c\u0103 nu i-a distrus, dar \u00een Caucaz situa\u0163ie este cea actual\u0103, iar ace\u015fti terori\u015fti lovesc din nou, de data asta pe unul dintre cele mai importante aeroporturi, provoc\u00e2nd aproximativ acela\u015fi num\u0103r de mor\u0163i \u015fi r\u0103ni\u0163i. Ce baz\u0103 mai poate pune cet\u0103\u0163eanul rus pe promisiunile liderilor?<\/p>\n Ca \u015fi contraexemplu, dac\u0103 la 12 septembrie 2001, a doua zi de la cele mai grave atentate teroriste de pe teritoriul american, cineva ar fi venit la mine \u015fi mi-ar fi spus c\u0103 timp de zece ani nu se va produce alt atac terorist major pe teritoriul american, l-a\u015f fi crezut nebun. Dar au trecut aproape nou\u0103 ani \u015fi jum\u0103tate \u015fi uite c\u0103 nu s-au petrecut. Dar liderii ru\u015fi, dup\u0103 fiecare atentat major de pe teritoriul lor promit c\u0103 atacan\u0163ii vor fi pedepsi\u0163i, \u015fi totu\u015fi, ru\u015fii continu\u0103 s\u0103 moar\u0103 sub bombe. Nu este de mirare c\u0103 tot mai mul\u0163i se vor afar\u0103 din Caucaz.<\/p>\n Dar este suficient s\u0103 prive\u015fti harta ca s\u0103 \u00een\u0163elegi de ce liderii actuali ai Rusiei nici nu vor s\u0103 aud\u0103 de a\u015fa ceva. Dac\u0103 pierd Caucazul, pierd cel mai sudic punct al Rusiei, un pinten \u00eenfipt \u00een istmul dintre Marea Neagr\u0103 \u015fi Marea Caspic\u0103. Pierd proximitatea de regiunile bogate \u00een hidrocarburi de aici, pierd capul de pod spre Turcia, un poten\u0163ial rival \u015fi spre Iran, poten\u0163ial aliat, dar \u015fi poten\u0163ial rival \u00eentr-o alt\u0103 conjunctur\u0103. Pierd Armenia, un aliat \u015fi un cap de pod \u00een regiune. Pierd o parte din influen\u0163a spre Asia Central\u0103. Pierd crestele Caucazului, v\u0103z\u00e2ndu-se \u00eempin\u015fi spre c\u00e2mpie, teritoriu mai greu de ap\u0103rat la nevoie. Pierd Abhazia \u015fi Osetia de Sud, enclavele care le permit s\u0103 controleze Georgia, \u015fi prin ea \u00eentregul istm dintre Marea Neagr\u0103 \u015fi Marea Caspic\u0103. Prin extindere, pierd par\u0163ial controlul asupra M\u0103rii Negre. Prea mult de pierdut, a\u015fa c\u0103 orice sacrificii merit\u0103 pentru men\u0163inerea Caucazului de Nord. Iar conducerea actual\u0103 a Rusiei \u00eel va men\u0163ine, chiar dac\u0103 va continua s\u0103 s\u00e2ngereze mult pentru asta. (vezi Fisurarea flancului sudic al Rusiei (II) R\u0103boiul f\u0103r\u0103 sf\u00e2r\u015fit al Caucazului<\/a>)<\/p>\n Revenind la explozia de la aeroport, din 24 ianuarie 2011, dou\u0103 zile mai t\u00e2rziu premierul Vladimir Putin spunea c\u0103 atentatul nu are leg\u0103tur\u0103 cu Cecenia, iar terori\u015ftii nordcaucazieni nu au cereri clare, calific\u00e2ndu-i drept anarhi\u015fti. Dac\u0103 citim printre r\u00e2nduri, premierul Putin respinge orice fel de negocieri cu islami\u015ftii nordcaucazieni, chiar dac\u0103 din ce \u00een ce mai multe voci sunt pentru, doar \u00een ideea de a stopa crimele. \u00cenregistrarea din 7 februarie, conform c\u0103reia Doku Umarov, liderul insurgen\u0163ei nordcaucaziene, \u00ee\u015fi asum\u0103 responsabilitatea asupra atentatului de la aeroportul Domododevo, \u00eel contrazic flagrant pe Putin, pun\u00e2nd conducerea moscovit\u0103 \u00eentr-o pozi\u0163ie jenant\u0103.<\/p>\n \u00cen aceast\u0103 situa\u0163ie, cu economia \u00een criz\u0103 \u015fi cet\u0103\u0163eni tot mai nemul\u0163umi\u0163i, c\u00e2nd pierderile din Caucaz cresc \u015fi terori\u015ftii lovesc chiar \u00een capital\u0103 a nu \u015ftiu c\u00e2ta oar\u0103, liderilor ru\u015fi nu le mai r\u0103m\u00e2ne dec\u00e2t o singur\u0103 op\u0163iune pentru a dirija nemul\u0163umirea cet\u0103\u0163enilor, cea a na\u0163ionalismului. Chiar dac\u0103 uneori love\u015fte nea\u015fteptat, cum a fost cu ocazia luptelor de strad\u0103 c\u00e2nd grup\u0103rile na\u0163ionaliste au sc\u0103pat de sub control dup\u0103 uciderea unui suporter al unei echipe de fotbal, arma r\u0103m\u00e2ne eficient\u0103, o supap\u0103 prin care se poate scurge nemul\u0163umirea maselor. \u00cen acest context se poate include actuala disput\u0103 cu Japonia. Medvedev a mers \u00een Kurile pentru a satisface na\u0163ionalismul rus, f\u0103c\u00e2nd s\u0103 se dea uit\u0103rii alte probleme presante pentru Rusia. Iar aceste probleme sunt suficient de grave \u00eenc\u00e2t s\u0103 merite stricarea rela\u0163iilor cu Japonia, una din marile puteri economice ale momentului (locul 3 \u00een lume, p\u00e2n\u0103 de cur\u00e2nd locul 2 \u00een lume).<\/p>\n Iar Japonia s-ar putea s\u0103-\u015fi revizuiasc\u0103 constitu\u0163ia adoptat\u0103 dup\u0103 1945, prin care nu poate s\u0103 desf\u0103\u015foare ac\u0163iuni militare \u00eenafara teritoriului na\u0163ional. Atunci, pentru a nu permite revenirea imperialismului japonez, noua constitu\u0163ie a prev\u0103zut acest lucru. Americanii s-au implicat \u00een securitatea Japoniei, inclusiv prin baze militare, dintre care cea din Okinawa mai func\u0163ioneaz\u0103 \u015fi ast\u0103zi, permi\u0163\u00e2nd Japoniei saltul economic uria\u015f, din moment ce nu cheltuia mai nimic pentru ap\u0103rarea asigurat\u0103 de americani. \u00cen m\u0103sur\u0103 mai mic\u0103, de acela\u015fi avantaj au beneficiat \u015fi vesteuropenii, care sub protec\u0163ia americanilor \u015fi prin planul Marshall au putut s\u0103 ias\u0103 rapid din haosul economic de dup\u0103 al doilea r\u0103zboi mondial. Revenind la Japonia, aceasta \u015fi-a trimis \u00een anii 90 solda\u0163ii ca \u015fi trupe de men\u0163inere a p\u0103cii, dup\u0103 ce au amendat constitu\u0163ia. Dar s-ar putea ca \u00een urma unei astfel de r\u0103ciri \u015fi confrunt\u0103ri cu Rusia, Japonia s\u0103 revin\u0103 la \u00eenarmare, \u015fi poate chiar la schimbarea constitu\u0163iei. Acest aspect ar crea un nou inamic poten\u0163ial pentru Rusia. Este inadmisibil ca Rusia s\u0103 nu prevad\u0103 acest aspect. Dar prin faptul c\u0103 totu\u015fi a mar\u015fat pe trezirea na\u0163ionalismului japonez, doar pentru a-l zg\u00e2nd\u0103ri pe cel propriu, ne d\u0103 o dimensiune a problemelor cu care se confrunt\u0103 Rusia, probleme cunoscute de puterea de la Kremlin, care este capabil\u0103 s\u0103 arunce la gunoi considerentele strategice, doar pentru c\u00e2\u015ftiguri tactice, de moment. Este un semn de disperare aceast\u0103 insisten\u0163\u0103 na\u0163ionalist\u0103, \u00een urma sc\u0103derii \u00eencrederii \u00een statul rus ca \u015fi garant al securit\u0103\u0163ii, a\u015fa cum se vede prin e\u015fecul nu numai din Caucaz, dar \u015fi de acas\u0103, de la Moscova, unde dup\u0103 ce metroul a devenit nesigur, nici pe aeroport nu te po\u0163i baza.<\/p>\n Conducerea de la Kremlin se teme \u00een primul r\u00e2nd de erodarea, \u00een urma acestor e\u015fecuri, a bazei sus\u0163inerii sale, de aceea na\u0163ionali\u015ftii sunt cu grij\u0103 \u00eencuraja\u0163i. De aceea a privit cu \u00eengrijorare momentul \u00een care au p\u0103rut s\u0103 scape din m\u00e2n\u0103, atunci c\u00e2nd nici for\u0163ele de ordine, at\u00e2t de experte \u00een reprimarea mitingurilor opozi\u0163iei, nu au putut s\u0103 le stea \u00een fa\u0163\u0103 tinerilor din grup\u0103rile Nashi (Ai no\u015ftri) ce urm\u0103reau caucazieni pe str\u0103zi, \u00een urma mor\u0163ii unui suporter al unei echipe de fotbal. Putin a \u00eencurajat crearea \u015fi dezvoltarea acestor mi\u015fc\u0103ri, de unii comparate cu Komsomolul sau cu Hitlerjugend, dar se pare c\u0103 \u00eencepe s\u0103 le scape din m\u00e2n\u0103, din moment ce nu mai ascult\u0103 nici de for\u0163ele de ordine \u015fi de apelurile prim ministrului Vladimir Putin. Iar aceste grup\u0103ri sunt na\u0163ionaliste, deci singurul mod ca s\u0103 te asiguri de loialitatea lor, mai ales c\u0103 vin alegerile, este s\u0103 te are\u0163i na\u0163ionalist. \u015ei cel mai bun mod s\u0103 fii na\u0163ionalist, dac\u0103 nu po\u0163i s\u0103 men\u0163ii pacea \u00een Caucaz sau securitatea \u00een Moscova, este s\u0103 latri la vecini, mai ales la cei cu care ai avea dispute teritoriale.<\/p>\n Astfel, Moscova se zburle\u015fte la Japonia, pentru motivul mai sus men\u0163ionat, dar \u015fi la Rom\u00e2nia, pentru preten\u0163ii asupra Moldovei. Nu este nici prima, \u015fi nici ultima dat\u0103, c\u00e2nd Rusia are treab\u0103 cu Rom\u00e2nia pentru Republica Moldova, \u015fi nu numai. De exemplu, la 3 februarie, ambasadorul rus de la Chi\u015fin\u0103u, Valeri Kuzmin, a declarat c\u0103 SUA, UE \u015fi Rom\u00e2nia exercit\u0103 presiuni asupra sistemului politic din Republica Moldova. Mai mult, ambasadorul rus arunc\u0103 momeala, promi\u0163\u00e2nd reduceri la gaze pentru concesii politice, dup\u0103 exemplul ucrainean.<\/p>\n \u015ei este doar ultima, din multele declara\u0163ii ale oficialilor ru\u015fi despre amestecul Rom\u00e2niei \u00een Moldova. S\u0103 fim serio\u015fi, amestecul Rom\u00e2niei, \u00een perioada sa maxim\u0103, dac\u0103 ar reu\u015fi s\u0103 ating\u0103 maxim 10% din amestecul permanent al Rusiei, prin toate mijloacele. Dar ce nu poate s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 \u015fi s\u0103 accepte Rusia, este faptul c\u0103 elementul rom\u00e2nesc s-a p\u0103strat \u00een Republica Moldova \u00een ciuda deceniilor de crime, asasinate \u015fi deport\u0103ri \u00een mas\u0103. Totu\u015fi, acuz\u0103 SUA, UE, Rom\u00e2nia, doar pentru a crea ideea de asedia\u0163i, pentru a men\u0163ine na\u0163ionalismul \u015fi a crea o atitudine ostil\u0103 str\u0103in\u0103t\u0103\u0163ii agresive, care va coagula \u00eentreaga popula\u0163ie \u00een jurul conducerii patriotice care st\u0103 de veghe, din Kurile p\u00e2n\u0103 la Chi\u015fin\u0103u, pentru p\u0103strarea \u015fi men\u0163inerea maicii Rusia.<\/p>\n Interesant este \u015fi faptul c\u0103 \u015fi noii sateli\u0163i adopt\u0103 aceea\u015fi metod\u0103, din moment ce sunt confrunta\u0163i cu probleme asem\u0103n\u0103toare. Ucraina, dup\u0103 ce a intrat sub aripa Rusiei devenind sora Belarusului, confruntat\u0103 cu ideea tot mai des manifestat\u0103 a federaliz\u0103rii p\u00e2n\u0103 la separare, caut\u0103 refugiu tot sub mantia na\u0163ionalismului.<\/p>\n Pare de tot r\u00e2sul, dac\u0103 nu ar fi luat foarte \u00een serios de oficialii ucraineni. La 22 ianuarie ei au serbat cu mult fast ziua unit\u0103\u0163ii na\u0163ionale. S\u0103 fie s\u0103n\u0103to\u015fi, dar care unitate \u015fi care na\u0163iune?<\/p>\n P\u0103i s\u0103 vedem: deputatul Rostislav Novojene\u0163, reprezentantul Blocului Iulia Timo\u015fenko, a declarat c\u0103 „\u00een 1919, teritoriul Ucrainei era cu 60% mai mare dec\u00e2t ast\u0103zi. Noi am pierdut Lemkov\u015fcina, Nadsianie, Holm\u015fcina, Podlia\u015fie – care au trecut la Polonia; Berestei\u015fcina, Gomel\u015fcina – care au trecut la Belarus; Starodub\u015fcina, Slobojan\u015fcina de Est, \u00een sf\u00e2r\u015fit, Kuban, care la 28 mai 1918 s-a unit cu Ucraina… Am pierdut Transnistria, Maramure\u015ful, Sudul Bucovinei, care acum se afl\u0103 \u00een Rom\u00e2nia. De aceea, noi ast\u0103zi nu avem integritate teritorial\u0103, dar trebuie s\u0103 tindem spre acest lucru”. Este ciudat\u0103 aceast\u0103 declara\u0163ie f\u0103cut\u0103 chiar de un reprezentant al unui partid ce se proclam\u0103 proeuropean. I-a\u015f reaminti acestui demn reprezentant al Blocului Iulia Timo\u015fenko chiar declara\u0163ia liderului grupului, Iulia Timo\u015fenko \u00een persoan\u0103: oamenii din vest vorbesc tot mai deschis de separarea statului, c\u00e2nd vor vorbi \u015fi politicienii despre asta, vom avea o disolu\u0163ie a statului, citat aproximativ. Deci, se merge dup\u0103 modelul rusesc, spre a evita o discu\u0163ie tot mai presant\u0103 despre federalizare sau cedare de teritorii, faci scandal spre vecini, pentru a asigura poporul c\u0103 e\u015fti acolo s\u0103 aperi na\u0163ia. Care na\u0163iune, \u00een cazul Rusiei \u00een Caucaz sau al Ucrainei \u00een alte zone, am mai discutat. (vezi Rom\u00e2nia \u015fi disolu\u0163ia Ucrainei. Provoc\u0103ri, perspective \u015fi amenin\u0163\u0103ri<\/a>)<\/p>\n Ori, aceast\u0103 atitudine nu poate duce prea departe. Exist\u0103 prea pu\u0163ine posibilit\u0103\u0163i, at\u00e2t \u00een cazul Rusiei, c\u00e2t \u015fi al Ucrainei, care la ora actual\u0103 este condamnat\u0103 s\u0103 urmeze soarta Rusiei. Dac\u0103 \u00een Rusia se va schimba radical conducerea, lucru pu\u0163in probabil, \u015fi aceast\u0103 conducere se va orienta spre o alt\u0103 direc\u0163ie, poate chiar renun\u0163\u00e2nd la Caucaz, dar \u00een acest caz trebuind s\u0103 fac\u0103 fa\u0163\u0103 unor alte foarte probabile cereri de secesiune, din moment ce teritoriul rusesc con\u0163ine peste o sut\u0103 de popoare, Rusia o va apuca pe o cale care va trebui analizat\u0103.<\/p>\n Dar \u00een cazul mult mai probabil, \u00een care se men\u0163ine actuala politic\u0103 \u015fi conducere, \u00een foarte scurt timp vom asista la o fascizare a Rusiei (conform Petru Bogatu). Iar aceast\u0103 cale are doar dou\u0103 ie\u015firi, ori dictatur\u0103, ori anarhie ca \u015fi \u00een Egipt. Nu degeaba Rusia urm\u0103re\u015fte cu mare aten\u0163ie evenimentele de acolo. Dar anarhia din Rusia \u00een mod sigur va fi de o mult mai mare anvergur\u0103 dec\u00e2t cea din Egipt, \u0163in\u00e2nd cont \u015fi de \u00eentinderea teritorial\u0103, put\u00e2nd fi un fenomen asem\u0103n\u0103tor r\u0103zboiului civil din 1918-1921.<\/p>\n Iar Ucraina va urma calea mentorului rus, ori spre dictatur\u0103, ori spre anarhie.<\/p>\n Authors: Negrea Cristian<\/p>\n