{"id":8529,"date":"2023-03-11T08:27:59","date_gmt":"2023-03-11T08:27:59","guid":{"rendered":"https:\/\/noi3.org\/site\/?p=8529"},"modified":"2023-03-11T08:35:36","modified_gmt":"2023-03-11T08:35:36","slug":"8529","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/site.noi3.org\/?p=8529","title":{"rendered":"Un rom\u00e2n at\u00e2t de mic…"},"content":{"rendered":"\n
\"\"<\/figure><\/div>\n\n\n\n

Niciodat\u0103 un rom\u00e2n at\u00e2t de mic nu a f\u0103cut \u021b\u0103rii un r\u0103u at\u00e2t de mare.<\/p>\n\n\n\n

Istoria Rom\u00e2niei -\u0219i sunt convins c\u0103 nu doar a Rom\u00e2niei-este plin\u0103 de acte \u201dpatriotice\u201d \u0219i patrio\u021bi cu sau f\u0103r\u0103 ghilimele. Dac\u0103 am cerceta cu aten\u021bie \u00eentreaga istorie, am constata c\u0103 cei reali au pierit \u00een condi\u021bii de cele mai multe ori tragice, uneori obscure, sau necunoscute, mul\u021bi f\u0103r\u0103 s\u0103 le fie cunoscute sau recunoscute  faptele de eroism sau meritele, mul\u021bi au fost uita\u021bi sau le sunt ignorate meritele, pentru c\u0103 al\u021bii trebuie s\u0103 se suie pe soclurile lor, cei mai mul\u021bi adev\u0103ra\u021bi eroi sau patrio\u021bi, sunt necunoscu\u021bi   sau uita\u021bi.  Ceilal\u021bi, de parad\u0103, contraf\u0103cu\u021bi, pu\u0219i \u00een capul listei de al\u021bii pentru cu totul alte merite,  apar \u00een c\u0103r\u021bile de istorie pentru c\u0103 acestea sunt scrise de profesori de istorie \u201deduca\u021bi\u201d, \u201dcultiva\u021bi\u201d, promova\u021bi, sus\u021binu\u021bi politic, \u00eentrodu\u0219i pe func\u021bii de r\u0103spundere,  de mini\u0219tri sau slujba\u0219i m\u0103run\u021bi pentru c\u0103 se v\u00e2nd \u0219i v\u00e2nd istoria neamului pe 40 de argin\u021bi. \u0218i a\u0219a apar \u00een istoria unor ani, v\u00e2nz\u0103tori de copii, de \u021bar\u0103, dezr\u0103d\u0103cina\u021bi, alogeni,  b\u00e2lb\u00e2i\u021bi, mut\u0103l\u0103i,  dar, cel mai r\u0103u,  mutila\u021bi suflete\u0219te, moral, f\u0103r\u0103 con\u021biin\u021b\u0103, care distrug \u021bara f\u0103r\u0103 remu\u0219c\u0103ri, f\u0103r\u0103 ru\u0219ine,  f\u0103r\u0103 s\u0103 clipeasc\u0103 \u0219i f\u0103r\u0103 team\u0103, de parc\u0103 ar fi concurs.<\/p>\n\n\n\n

Vorbim despre Mica Unire. Cei mai mul\u021bi din cei care cred c\u0103 \u0219tiu ceva despre Unirea Principatelor, zic c\u0103 unirea a f\u0103cut-o poporul, c\u0103 dac\u0103 nu ie\u0219eau rom\u00e2nii \u00een strad\u0103,  Cuza nu ar fi fost ales. C\u00e2\u021bi \u0219tiu \u00eens\u0103 c\u0103 alegerea lui Cuza \u00een Moldova s-a datorat \u00een propor\u021bie de 90% Ecaterinei (Cocu\u021ba) Vogoride, n\u0103scut\u0103 Conachi, c\u0103s\u0103torit\u0103 cu caimacanul Moldovei, omul turcilor \u0219i al austriecilor  care au  fraudat  alegerile astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 \u201dse aleag\u0103\u201dVogoride,  falsific\u00e2nd listele de vot.  <\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/figure><\/div>\n\n\n\n

Cocu\u021ba a aflat, a g\u0103sit documentele compromi\u021b\u0103toare privind m\u0103sluirea alegerilor \u0219i le-a trimis spre publicare la Bruxelles (ca s\u0103 vezi premoni\u021bie) unde \u201dMarile Puteri\u201d au aflat \u0219i astfel s-au anulat alegerile, nu f\u0103r\u0103 scandal \u00eentre marile puteri, pentru a se organiza alegeri curate. Dac\u0103 nu era Cocu\u021ba, \u00een Moldova ar fi fost  r\u0103mas ales Vogiride, iar \u00een \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103 ar fi fost ales, probabil,  Dimitrie Ghica, a\u0219a cum se sugerase \u00een Conven\u021bia de la Paris din 1856.\u00cen Moldova \u00eens\u0103 partida anti-unionist\u0103 era mult mai puternic\u0103.   S-a mers p\u00e2n\u0103 acolo \u00eenc\u00e2t, cu sprijinul Rusiei s-a pus la care asasinarea lui Kog\u0103lniceanu \u0219i Cuza, dar complotul a fost deconspirat de doi  EROI NECUNOSCU\u021aI \u00ceN ZIUA DE AZI, ALECU  von ONCIUL  \u0219i IACOB  ANTOSZ. Ace\u0219tia, al\u0103turi de Cocu\u021ba Vogoride sunt adev\u0103ra\u021bii eroi ai unirii \u00een Moldova. Alegerea lui Cuza la Bucure\u0219ti s-a f\u0103cut, mai mult datorit\u0103 lui VASILE BOERESCU, un boiera\u0219 cu apuc\u0103turi liberale,  care \u00een noaptea de 23 Ianuarie a propus ale\u0219ilor din Divanul Ad-Hoc s\u0103 \u00eel propun\u0103 tot pe Cuza \u0219i i-a pus s\u0103 jure c\u0103 a\u0219a vor vota a doua zi. \u0218i a\u0219a au votat. Uneori, soarta unei \u021b\u0103ri \u021bine de o idee sau sclipire de moment, un gest al unul om, un accident sau de perseveren\u021ba sau \u00eenc\u0103p\u0103\u021b\u00e2narea unui idealist. De cele mai multe ori \u00eens\u0103,  aceasta este f\u0103cut\u0103, scris\u0103 \u0219i b\u0103tut\u0103 \u00een cuie de \u0219i \u00een folosul celor puternici.<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/figure><\/div>\n\n\n\n

F\u0103urirea Rom\u00e2niei Mari este atribuit\u0103 lui Ferdinand, armatei Rom\u00e2ne \u0219i mai este trecut\u0103 \u0219i \u00een cartea de onoare a liberalilor, a Br\u0103tienilor. F\u0103r\u0103 a contesta meritul acestora, din care cel mai mic este al Regelui Ferdinand, un rege cinstit, dar f\u0103r\u0103 personalitate, umbrit \u0219i dominat de to\u021bi \u0219i de toate, meritul pentru realizarea Marii Uniri, de\u0219i promis\u0103 sau solicitat\u0103 de cei enumera\u021bi mai sus, apar\u021bine tot unei femei, care a fost \u00eens\u0103 \u0219i regin\u0103, Regina Maria. \u00cen august 1916, c\u00e2nd situa\u021bia Antantei era \u0219ubred\u0103, Rom\u00e2niei i s-a cerut s\u0103 \u00ee\u0219i clarifice pozi\u021bia \u201dacum ori niciodat\u0103\u201d.  Rom\u00e2nia era \u00een coad\u0103 de pe\u0219te tocmai datorit\u0103 lui Ferdinand a c\u0103rui familie de origine German\u0103 \u00eei cerea s\u0103 se uneasc\u0103 cu Puterile Centrale c\u00e2nd de fapt interesele \u0219i orientarea Rom\u00e2niei era spre Paris. Maria a fost cea care a \u00eenclinat balan\u021ba \u0219i l-a determinat pe Ferdinand s\u0103 accepte aceast\u0103 alegere.  Dup\u0103 terminarea Primului R\u0103zboi Mondial, Rom\u00e2nia, care intrase \u00een R\u0103zboi la insisten\u021bele, a\u0219 putea spune \u0219antajul  Fran\u021bei, \u00ee\u0219i cerea dreptul la promisiunile f\u0103cute de \u00eenving\u0103tori. Numai c\u0103 odat\u0103 v\u0103zu\u021bi cu sacii \u00een c\u0103ru\u021b\u0103, \u00eenving\u0103torii aveau alte g\u00e2nduri. Politicienii rom\u00e2ni au sim\u021bit c\u0103 nu vor face fa\u021b\u0103 \u0219i au propus reginei Maria s\u0103 \u00eencerce, prin pozi\u021bia ei, gradul de rudenie cu casele regale europene (p\u0103rin\u021bii s\u0103i au fost Alfred Ernest Albert de Saxa-Coburg \u0219i Gotha, duce de Edinburgh, iar mama, Maria Alexandrovna Romanova, mare duces\u0103 a Rusiei, unica fiic\u0103 a \u021barului Alexandru al II-lea al Rusiei, fiind a\u0219adar nepoat\u0103 a reginei Victoria a Angliei), prin elocin\u021ba ei, a\u0219 putea spune \u0219i tupeu, c\u0103ci avea o personalitate diamentral opus\u0103 de cea a lui  Ferdinand,  s\u0103 sensibilizeze capetele \u201d\u00eencoronate\u201dale Europei s\u0103 acorde Rom\u00e2niei \u00ceNTREGIREA. Ajuns\u0103 \u00een Fran\u021ba \u00eempreun\u0103 cu cele trei fete ale sale,  Regina Maria \u00ee\u0219i urmeaz\u0103 programul \u201dartistic\u201d \u0219i de\u0219i normal ar fi fost s\u0103 primeasc\u0103 ea vizita lui Clemeceau, primul ministru francez, ca un gest de curtoazie, cere ea audien\u021b\u0103 la acesta. Gestul ei voia s\u0103 arate c\u0103 nu a venit s\u0103 se plimbe \u0219i s\u0103 primeasc\u0103 vizite siropoase, ci s\u0103 rezolve probleme care nu sufer\u0103 am\u00e2nare \u0219i nu pot fi ignorate. Asta trebuie s\u0103 fi \u00een\u021beles \u0219i vulpoiul Clemenceau. Mirat de cererea Reginei Maria, dar \u0219i curios acesta a primit-o \u0219i b\u0103nuiesc c\u0103 a fost \u00eenc\u00e2ntat de prezen\u021ba \u0219i prezentarea ei. Maria nu a stat la farafast\u00e2curi \u0219i a cerut clar \u0219i r\u0103spicat ceea ce considera c\u0103 trebuia s\u0103 primeasc\u0103 Rom\u00e2nia prin pacea ce urma s\u0103 se semneze. Clemenceau i-a r\u0103spuns c\u0103 prin pacea \u00eencheiat\u0103 separat (dup\u0103 retragerea Rusiei din Antant\u0103, deci r\u0103mas\u0103 singur\u0103 \u0219i \u00eenjum\u0103t\u0103\u021bit\u0103, \u00een fa\u021ba for\u021belor bulgare germane \u0219i austro-ungare) Rom\u00e2nia nu mai poate ridica  preten\u021bii. Maria s-a ridicat s\u0103 plece, \u0219tiind c\u0103 Clemenceau, diplomat fiind, o va invita s\u0103 negocieze \u00een speran\u021ba c\u0103 va primi cereri mai mici. Dar Maria a r\u0103mas pe pozi\u021bie, solicit\u00e2nd \u201d <\/em><\/strong>Transilvania p\u00e2n\u0103 la Tisa \u0219i tot Banatul\u201d<\/em><\/strong>, a\u0219a cum i se promisese la intrarea \u00een R\u0103zboi. Clemenceau, care era poreclit \u201dTigrul\u201d datorit\u0103 for\u021bei cu care \u00ee\u0219i ap\u0103ra interesele, i-a r\u0103spuns: \u201dDar, Doamn\u0103, cere\u021bi partea leului\u201d <\/em><\/strong>la care Maria, cu o prezen\u021b\u0103 de spirit cu adev\u0103rat regal\u0103, i-a r\u0103spuns: \u201d- De aceea, domnule prim-ministru, Leoaica se adreseaz\u0103 v\u0103rului ei Tigrul\u2026\u201d<\/em><\/strong><\/p>\n\n\n\n

A\u0219a a reu\u0219it Rom\u00e2nia s\u0103 ob\u021bin\u0103 ceea ce \u00eei apar\u021binea,  dar risca s\u0103 nu mai fie recunoscut de c\u0103tre INVING\u0102TORI.<\/p>\n\n\n\n

Maria, Regina INIMILOR rom\u00e2nilor, a reu\u0219it s\u0103 ob\u021bin\u0103 printr-un curaj \u0219i o prezen\u021b\u0103 de spirit de care \u201dmarii b\u0103rba\u021bi ai Rom\u00e2niei\u201d acelor vremuri nu au \u0219i nu ar fi reu\u0219it, dar acuma se laud\u0103 urma\u0219ii lor.<\/p>\n\n\n\n

\u0218i mai cunosc un gest de mare curaj \u0219i patriotism de data asta al unui om pe care istoria, sau mai bine zis \u201distoricii\u201d de azi cu la\u0219itate \u00eel evit\u0103, sau \u00eel ponegresc, cu at\u00e2t mai curajos \u0219i mai demn cu c\u00e2t este f\u0103cut \u00een fa\u021ba unui om \u00een fa\u021ba c\u0103ruia tremura \u00eentreaga EUROP\u0102, de la \u0103l cu barba sur\u0103 p\u00e2n la cel cu \u021b\u00e2\u021ba\u2019n gur\u0103.<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/figure>\n\n\n\n

\u00cen 1943, Rom\u00e2nia se afla \u00een R\u0103zboi, de partea Axei, tot cu un rege german la c\u00e2rm\u0103.   Carol al II-lea dup\u0103 ce \u201dmarii om de stat\u201d  Br\u0103tienii \u0219i Maniu refuzaser\u0103 s\u0103 formeze un guvern iar \u021bara era cu un picior \u00een groap\u0103, \u00eei oferise conducerea \u021b\u0103rii  lui Antonescu. \u00cen 1943, cu Rom\u00e2nia aliat\u0103 a Germaniei, Antonescu purta negocieri pentru o pace separat\u0103 cu Puterile \u201dCentrale\u201d recte Anglia. Hitler afl\u0103 \u0219i \u00eel cheam\u0103 pe Antonescu s\u0103 dea socoteal\u0103.  Antonescu, \u00eentrebat ce poate spune despre asta, r\u0103spunde clar \u0219i r\u0103spicat: \u201d Cunosc mein F\u00fchrer activitatea \u00eentreprins\u0103 de ministerul meu de externe \u015fi o aprob, deoarece g\u0103sesc c\u0103 nu este inutil ca, \u00een timp ce luptele se desf\u0103\u015foar\u0103 pe frontul militar, s\u0103 fie \u00eentinse pun\u0163i de \u00een\u0163elegere c\u0103tre adversar \u00een cazul \u00een care situa\u0163ia general\u0103 ar cere-o.\u201d<\/em><\/strong><\/p>\n\n\n\n

Prin acest r\u0103spuns Antonescu a riscat pierderea capului, dar a preferat s\u0103 \u00eei cad\u0103 t\u0103iat de sabie, dec\u00e2t s\u0103 \u00eel aplece.<\/p>\n\n\n\n

\u0218i a mai avut astfel de \u201die\u0219iri\u201d. \u00cenc\u0103 de la prima \u00eent\u00e2lnire cu Hitler, la intrarea \u00een R\u0103zboi,  Antonescu \u00eei spusese :  \u201emerg al\u0103turi de for\u0163ele Axei deoarece interesele vitale ale neamului rom\u00e2nesc mi-o cer \u015fi at\u00e2ta vreme c\u00e2t interesele vor coincide, rezerv\u00e2ndu-mi dreptul ca atunci c\u00e2nd nu vor mai coincide, s\u0103-mi urmez propriul interes\u2026\u201d<\/em><\/strong><\/p>\n\n\n\n

\u0218i \u00eenc\u0103 un exemplu de patriotism \u0219i spirit de sacrificiu. C\u00e2nd siguran\u0163a \u00eei raporteaz\u0103 c\u0103 \u00een casele lui Br\u0103tianu \u015fi Maniu se afl\u0103 sta\u0163ii de radio,c\u0103 ace\u0219tia \u021bin leg\u0103tura cu \u201ddu\u0219manul\u201d,  Antonescu  pune rezolu\u0163ia: \u201es\u0103 fie l\u0103sa\u0163i \u00een pace. Politica unei \u0163\u0103ri nu trebuie pus\u0103 pe o singur\u0103 m\u00e2n\u0103, deoarece aceasta poate gre\u015fi. O alt\u0103 m\u00e2n\u0103 va trebui s\u0103 fie gata de a prelua \u015fi a aduce la bun sf\u00e2r\u015fit!\u201d<\/em><\/strong><\/p>\n\n\n\n

Antonescu s-a dovedit un bun cunosc\u0103tor al \u00een\u021belepciunii populare, aplic\u00e2nd proverbul care spune \u201ds\u0103 nu \u00ee\u021bi pui toate ou\u0103le \u00eentr-un co\u0219.\u201d<\/p>\n\n\n\n

Ou\u0103le lui Iohannis<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Sper din toat\u0103 inima ca cei care citesc s\u0103 nu cread\u0103 c\u0103 fac referire la cele la care f\u0103cea \u0219i N\u0103stase, adic\u0103 la ferma de la Cornu, \u00een primul r\u00e2nd pentru c\u0103 Iohannis nu are. Nu are ferm\u0103 la Cornu, bine\u00een\u021beles. Ceea ce va urma se refer\u0103 la ou\u0103le din co\u0219ul preziden\u021bial. Am dat exemplele de mai sus pentru a ar\u0103ta c\u0103 totu\u0219i Rom\u00e2nia a avut \u0219i lideri, formali sau informali de valoare, care au \u0219tiut s\u0103 fie \u0219i diploma\u021bi  \u0219i m\u00e2n\u0103 de fier atunci c\u00e2nd a trebuit, chiar dac\u0103 pozi\u021bia Rom\u00e2niei ca stat \u00een lume, la vremea lor, a fost la fel ca \u0219i acuma, adic\u0103 o remorc\u0103 la calea\u0219ca \u201dimperial\u0103\u201d. Au fost \u0219i sunt \u021b\u0103ri mari cu oameni pe m\u0103sura lor la conducere,  \u021b\u0103ri mici cu oameni mari, \u021b\u0103ri mari cu oameni mici  dar \u0219i \u021b\u0103ri mici cu pitici la putere sau \u00een creierul celor de la putere.<\/p>\n\n\n\n

Nu \u0219tiu cum se consider\u0103 cei afla\u021bi ast\u0103zi la conducerea Rom\u00e2niei, dar \u00een mod cert nu se ridic\u0103 la valoarea exemplelor \u00eenainta\u0219ilor pomeni\u021bi mai sus sau al\u021bora.<\/p>\n\n\n\n

Situa\u021bia Rom\u00e2niei \u00een ziua de azi este poate mai joas\u0103 dec\u00e2t era  nu pe vremea fanario\u021bilor ci pe vremea atacurilor succesive ale popoarelor migratoare, c\u00e2nd venea cine voia, lua ce voia \u0219i c\u00e2t voia \u0219i pleca c\u00e2nd voia,  nu \u00eei \u00eentreba nimeni nimic, nu avea cine s\u0103 \u00eei opreasc\u0103, nici s\u0103 le cear\u0103 socoteal\u0103, Rom\u00e2nia, nu ca stat, c\u0103 nu exista ca stat atunci,  ca teritoriu, ca popula\u021bie locuitoare nu opunea nicio rezisten\u021b\u0103, nu exista o form\u0103 de organizare, nu exista o na\u021biune, nu exista o armat\u0103, existau ni\u0219te oameni, care nici un popor nu erau considera\u021bi, o aglomerare de fiin\u021be umane f\u0103r\u0103 con\u0219tiin\u021b\u0103 statal\u0103,  f\u0103r\u0103 apartenen\u021b\u0103, f\u0103r\u0103 identitate. Tr\u0103ia fiecare pe unde apuca, cum apuca, prin p\u0103duri, dealuri, c\u00e2mpii, cu familia, \u00een grupuri mici sau mai mari, care poate  se \u0219i b\u0103teau \u00eentre ei ( m\u0103 \u00eentreb cine i-o fi \u00eenv\u0103\u021bat, c\u0103 pe vremea aia nu se infiin\u021baser\u0103 partidele politice, sau m\u0103 \u00een\u0219el eu ) iar c\u00e2nd veneau  neamurile alea de peste Prut, GOHUNGEASLAVBULGUNPECUMT\u0102TU, \u00ee\u0219i b\u0103gau capul \u00eentre urechi \u0219i coada \u00eentre picioare \u0219i se ascundeau prin p\u0103duri, pe\u0219teri, f\u00e2nt\u00e2ni, minele de aur sau argint, sau bordeie, p\u00e2n\u0103 trecea valul.<\/p>\n\n\n\n

Dup\u0103 c\u00e2te v\u0103d eu acuma, dac\u0103 va veni cineva peste Rom\u00e2nia, ca pretin sau du\u0219man, cam tot at\u00e2ta putem face \u0219i asta din cauza \u0219i nu datorit\u0103 actualei conduceri \u0219i sentimentelor de patriotism care \u00eei anima \u0219i cu care se \u00eemp\u0103uneaz\u0103 scumpii conduc\u0103tori.  Cam la fel vom face \u0219i acuma, numai c\u0103 acuma dac\u0103 vrem s\u0103 ne ascundem  \u00een p\u0103duri trebuie s\u0103 mergem \u00een Austria c\u0103 acolo au migrat ale noastre, dac\u0103 vrem s\u0103 ne ascundem \u00een mine trebuie s\u0103 ne adres\u0103m canadienilor sau americanilor, dac\u0103 vrem s\u0103 ne ascundem \u00een pe\u0219teri trebuie s\u0103 cerem voie celor c\u0103rora le-au fost retrocedate odat\u0103 cu mun\u021bii, poate lui Paul, poate Buze\u0219tilor, dac\u0103 vrem s\u0103 ne ascundem \u00een bordeie trebuie s\u0103 le facem \u0219i nu mai are cine s\u0103 le fac\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Oricum, cert este c\u0103 dac\u0103 vine un eventual popor migrator, cazac, Khazar, cazarmar, afgan, sau mai \u0219tiu eu din ce stepe sau mun\u021bi, noi suntem fii ploii. Unii rom\u00e2ni, din ne\u0219tiin\u021b\u0103, strig\u0103 s\u0103 plece ungurii \u00eenapoi de unde au venit. Sunte\u021bi nebuni ? P\u0103i dac\u0103 pleac\u0103 de unde au venit to\u021bi ungurii, nu trebuie s\u0103 treac\u0103 iar\u0103 prin Rom\u00e2nia? \u0218i dac\u0103 cumva se \u00eempiedic\u0103 \u0219i cad de pe tancuri la noi? Cum \u00eei mai suim noi la loc \u0219i cum mai pleac\u0103 c\u0103 nu le mai putem asigura nici combustibilul \u0219i nici m\u0103car f\u00e2n s\u0103 plece c\u0103lare nu mai avem c\u0103 am dat tot gr\u00e2ul, cu paie cu tot.  Iar la c\u00e2t\u0103 armat\u0103 \u0219i ce dotare are Ungaria \u00een compara\u021bie cu noi, ne bat cu levierele.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen aceste condi\u021bii, \u00een conjunctura asta extrem de periculoas\u0103,  toate  ou\u0103le rom\u00e2nilor au fost puse \u00een \u201dco\u0219ul cu numarul 5\u201d, iar  dac\u0103 se rupe cosul sau \u00eel fur\u0103 cineva, sau pur \u0219i simplu nu se \u021bine cont de el,  ne trezim f\u0103r\u0103 ou\u0103. Eu s\u0103 fiu sincer nici nu cred c\u0103 mai avem vre-un ou m\u0103car \u00een co\u0219ul \u0103la,  cred c\u0103 am r\u0103mas  to\u021bi rom\u00e2nii f\u0103r\u0103 ou\u0103, c\u0103 prea st\u0103m a\u0219a f\u0103r\u0103 s\u0103 vedem ce mai e pe acolo, prin lume, prin \u021bar\u0103.<\/p>\n\n\n\n

M\u0103 uit la polonezi. B\u0103i frate, str\u00e2ng \u0103ia la ou\u0103 de te doare capul. Au \u0219i ei un co\u0219 num\u0103rul 5, c\u0103 a devenit un num\u0103r de poveste, ca \u201d Mambo nr.5\u201d, dar pe ei nu \u00eei intereseaz\u0103 co\u0219ul \u0103la, ei \u00ee\u0219i preg\u0103tesc ou\u0103le \u00een diferite co\u0219uri, ale lor, numai ale lor, nou nou\u021be, proaspete, nu din alea tr\u0103zvite, care put c\u00e2nd le spargi, \u0219i nu \u0219tiu de unde le iau dar sunt toate mari ca de Pterodactic \u0219i tari parc\u0103 ar fi de bibilic\u0103. Eu nu \u0219tiu ce i-a apucat, parc\u0103 se termin\u0103 g\u0103inile.<\/p>\n\n\n\n

Noi de ce nu facem a\u0219a? Nou\u0103 nu ne trebuie? Noi nu avem nevoie de nimic? Avem co\u0219ul nr 5 \u0219i gata? Se sperie cineva de noi numai c\u00e2nd aude sau ne vede?<\/p>\n\n\n\n

Recent coco\u0219ul \u0219ef al cuibarelor din Rom\u00e2nia a fost \u00een vizit\u0103 \u00een \u021aara Soarelui R\u0103sare. Nici Napoleon de la Austerlitz nu s-a \u00eentors at\u00e2t de m\u00e2ndru \u0219i cu pieptul at\u00e2t de umflat, de\u0219i c\u021b\u0219tigase \u201db\u0103t\u0103lia celor trei imperii\u201d. Ce vorbe\u0219ti domnule, citi\u021bi jurnalul de c\u0103l\u0103torie al plimb\u0103re\u021bului \u0219i ve\u021bi ajunge la concluzia c\u0103 \u00een Rom\u00e2nia curge lapte \u0219i miere, c\u0103 vizita asta este exact bomboana pe coliva preziden\u021bial\u0103, la cr\u00e8me de la cr\u00e8me, c\u0103 asta \u00eei mail lipsea Rom\u00e2niei pentru a fi proclamat\u0103 buricul P\u0103m\u00e2ntului, c\u0103 nici extratere\u0219tri dac\u0103 ne atac\u0103 nu ne pot mi\u0219ca din loc. Doamne Dumnezeule, nici lemn pentru cozi la furci nu mai avem. Cu ce ne lupt\u0103m?<\/p>\n\n\n\n

Plimb\u0103re\u021bul se d\u0103 mare coco\u0219 \u0219i consider\u0103 c\u0103 fiecare plimbare a sa,  mai ales cele f\u0103cute c\u00e2nd se cerea prezen\u021ba, decizia sau m\u0103car opinia sa \u00een \u021bar\u0103, sunt dovezi de mare patriotism, pentru c\u0103 \u201da reprezentat \u021bara\u201d. Nu vreau s\u0103 \u0219tiu ce impresie o fi l\u0103sat pe unde a fost, dar se cam cunoa\u0219te, dup\u0103 cum suntem trata\u021bi ca na\u021bie, o \u021bar\u0103 ocupat\u0103, supt\u0103, muls\u0103 \u0219i \u2026 \u0219i\u2026 nu mai spun. Rom\u00e2nia, dac\u0103 va intra \u00een r\u0103zboi, va intra t\u00e2r\u00e2t\u0103 de \u201dpatrio\u021bii\u201d actuali, nu pentru ap\u0103rarea idealurilor neamului, nu pentru ap\u0103rarea teritoriului ci pentru ap\u0103rarea intereselor celor care le-au asigurat lor ascensiunea accederea la putere \u0219i averile.<\/p>\n\n\n\n

Despre ce vorbeam ? A \u00eencepusem cu patriotismul, cu Cocu\u021ba Vogoride, cu Vasile Boerescu, cu Regina Maria, cu Mare\u0219alul, cu Rom\u00e2nia. Ast\u0103zi copii \u00eentreab\u0103 care Cocu\u021ba, care Boerescu, care Maria? M\u00e2ine vor \u00eentreba, care Rom\u00e2nia?<\/p>\n\n\n\n

Articolul original<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Istoria Rom\u00e2niei -\u0219i sunt convins c\u0103 nu doar a Rom\u00e2niei-este plin\u0103 de acte \u201dpatriotice\u201d \u0219i patrio\u021bi cu sau f\u0103r\u0103 ghilimele. Dac\u0103 am cerceta cu aten\u021bie \u00eentreaga istorie, am constata c\u0103 cei reali au pierit \u00een condi\u021bii de cele mai multe ori tragice, uneori obscure, sau necunoscute, mul\u021bi f\u0103r\u0103 s\u0103 le fie cunoscute sau recunoscute faptele de eroism sau meritele, mul\u021bi au fost uita\u021bi sau le sunt ignorate meritele, pentru c\u0103 al\u021bii trebuie s\u0103 se suie pe soclurile lor, cei mai mul\u021bi adev\u0103ra\u021bi eroi sau patrio\u021bi, sunt necunoscu\u021bi sau uita\u021bi. <\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":8530,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[31,32],"tags":[44,1163,1639,1640,64,130],"class_list":["post-8529","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-altele-continut","category-istorie","tag-antonescu","tag-maria","tag-mica","tag-presedinte","tag-romania","tag-unire"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/8529","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=8529"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/8529\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":8533,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/8529\/revisions\/8533"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/8530"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=8529"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=8529"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/site.noi3.org\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=8529"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}