Dar s\u0103 trecem la cifre.* Pentru comer\u021bul exterior, datele de care dispunem pentru cei cinci vecini ai no\u0219tri sunt pe primele 10 sau 11 luni din 2011, a\u0219a c\u0103 le vom folosi pe acestea. \u00cencepem de la ora 6 diminea\u021ba pe ceasul nostru geografic, adic\u0103 de la Bulgaria.<\/p>\n
Pentru vecinul de la sud suntem al doilea client, \u00een urma Germaniei. Bulgarii au exportat \u00een primele zece luni din anul trecut m\u0103rfuri de 2,03 miliarde de euro \u00een Germania \u0219i de 1,55 miliarde euro \u00een Rom\u00e2nia.<\/p>\n
<\/p>\n
Germanii au luat 12,1% din exporturile bulg\u0103re\u0219ti, iar noi 9,2%. Evolu\u021bia este interesant\u0103 pentru c\u0103 Rom\u00e2nia a dep\u0103\u0219it \u00een trei ani Turcia, Grecia sau Italia \u00een r\u00e2ndul clien\u021bilor Bulgariei, de\u0219i acestea sunt pie\u0163e teoretic mai mari \u0219i mai atractive.<\/p>\n
Trecem la ora 8 pe ceasul geografic, Serbia. Pentru ei, suntem a cincea pia\u0163\u0103. Concret, 6,9% din exporturile lor ajung la noi. Nu pare mult, dar cre\u015fterea din ultimii doi ani este foarte mare. \u015ei aici, am dep\u0103\u015fit Rusia sau Ungaria, cu care s\u00e2rbii f\u0103ceau \u00een mod tradi\u0163ional mai mult comer\u0163.<\/p>\n
La orele 12 sau 14 nu are rost s\u0103 coment\u0103m: ucrainienii sunt \u00eenc\u0103 \u00eencapsula\u0163i \u00een naveta Soyuz-CSI, comer\u0163ul lor e \u00eendreptat spre Rusia \u00een cea mai mare parte. Totu\u015fi, exporturile noastre \u00een Ucraina au crescut cu 75% \u00een 2011, ceea ce ar putea fi un \u00eenceput de deschidere.<\/p>\n
Moldova este o economie prea mic\u0103 ca s\u0103 insist\u0103m: PIB-ul lor e c\u00e2t cel al unui jude\u0163 mediu de la noi, iar pia\u0163a e minuscul\u0103. Avem o pondere important\u0103 \u00een comer\u0163ul lor exterior, dar nu prea au marf\u0103 de calitate s\u0103 v\u00e2nd\u0103 la noi \u015fi nici bani s\u0103 cumpere mai mult din Rom\u00e2nia, de\u015fi ei ar cam vrea.<\/p>\n
Surpriza vine c\u00e2nd ajungem la ora 10. Pentru Ungaria, \u0163ar\u0103 ce traverseaz\u0103 o situa\u0163ie economic\u0103 dificil\u0103 de c\u00e2\u0163iva ani, am ajuns a doua pia\u0163\u0103. Trebuie spus c\u0103 economia ungar\u0103 este una mai mic\u0103 dec\u00e2t a noastr\u0103, dar mai deschis\u0103: exporturile lor anuale \u00eenseamn\u0103 aproape 80% din PIB.<\/p>\n
Fac parte din hinterland-ul economic german, pentru c\u0103 din 4 euro \u00eencasa\u0163i din exporturi, unul vine din Germania. O dependen\u0163\u0103 care se poate dovedi sufocant\u0103 uneori. Economia Ungariei pare s\u0103 fi ajuns la o limit\u0103 peste care \u00eei este greu s\u0103 treac\u0103.<\/p>\n
Acum c\u00e2\u0163iva ani, ungurii visau s\u0103 fie centrul acestei regiuni periferice a UE. Erau activi \u00een penetrarea zonei, se extindeau \u00een mai toate statele vecine \u015fi nu numai, urm\u00e2ndu-i, la o distan\u0163\u0103 politicoas\u0103, pe austrieci.<\/p>\n
![\"Rom\u00e2nia](\"https:\/\/noi3.org\/site\/wp-content\/uploads\/2012\/02\/4_0_viewer.png\" "\\"viewer\\"")
<\/p>\n
Din tot acest vis s-a ales praful. Mol n-a reu\u015fit s\u0103 dep\u0103\u015feasc\u0103 stadiul de mic juc\u0103tor f\u0103r\u0103 relevan\u0163\u0103 \u00eentr-o regiune \u00een care au p\u0103truns c\u00e2\u0163iva juc\u0103tori petrolieri mari. Are nevoie de o alian\u0163\u0103 cu cineva mare ca s\u0103 supravie\u0163uiasc\u0103. Intr\u00e2nd sub umbrela OMV, Petrom a devenit mai profitabil\u0103 \u015fi are afaceri mai solide dec\u00e2t Mol, de exemplu. OTP Bank geme sub povara creditelor neperformante \u015fi nu de\u0163ine pozi\u0163ii cheie nic\u0103ieri \u00een afara Ungariei. Iar bursa din Budapesta e acum controlat\u0103 de austrieci.<\/p>\n
Austrieci care au f\u0103cut \u015fi ei un pas mare \u00een spate din regiune, l\u0103s\u00e2nd un gol pe care nimeni nu pare capabil s\u0103 \u00eel umple, m\u0103car par\u0163ial.<\/p>\n
\u00cen mod natural, firmele din statele mici ale regiunii \u015fi-au \u00eendreptat ochii spre Rom\u00e2nia. Suntem cea mai mare pia\u0163\u0103 din zon\u0103, e loc \u00eenc\u0103 pentru mult\u0103 lume. Mai ales c\u0103 nici noi nu st\u0103m degeaba: exporturile noastre \u00een statele din zon\u0103 au crescut puternic \u00een ultimii doi ani, deci bani ar fi.<\/p>\n
Sunt dou\u0103 canale de comer\u0163 aici. Primul \u0163ine de politicile multina\u0163ionalelor de a organiza afacerile din zon\u0103: faci o fabric\u0103 \u00eentr-o \u0163ar\u0103 \u015fi le deserve\u015fti \u015fi pe celelalte. Ungaria a profitat din plin o perioad\u0103 de politica multina\u0163ionalelor, pentru c\u0103 a atras \u00een anii \u201990 multe firme str\u0103ine. De aici au \u015fi p\u0103strat istoric un excedent comercial mare cu noi, care \u00een ultimii doi ani s-a tot redus. Pentru c\u0103 am \u00eenceput s\u0103 le vindem \u015fi noi marf\u0103.<\/p>\n
De prin 2002-2003 am intrat \u015fi noi \u00een strategiile astea ale firmelor str\u0103ine. Multe fabrici de la noi produc \u015fi pentru Bulgaria, Moldova, Macedonia sau Serbia. Sau invers.<\/p>\n
Cel\u0103lalt canal: \u00eengustarea pie\u0163ei interne \u015fi costurile mari de a intra pe o pia\u0163\u0103 matur\u0103 din Occident i-a f\u0103cut pe mul\u0163i din \u0163\u0103rile de pe aici s\u0103 se uite prin vecini. Pia\u0163a noastr\u0103 intern\u0103 de consum, mare de vreo 70-80 de miliarde de euro, a sc\u0103zut \u00een 2009 \u015fi 2010, dar s-a dovedit mult mai rezistent\u0103 dec\u00e2t se credea, de fapt. Corec\u0163ia a fost mai puternic\u0103 pe unele pie\u0163e legate de auto sau imobiliar, de exemplu, dar au fost \u015fi pie\u0163e care au crescut.<\/p>\n
A\u015fa se face c\u0103 rezisten\u0163a economiei noastre a reprezentat un factor de coagulare regional\u0103. Unul dintre mai multe, c\u0103 nu a fost singurul. Dar este oarecum surprinz\u0103tor c\u0103 am ajuns s\u0103 c\u00e2nt\u0103rim \u00een unele state mai mult dec\u00e2t Italia sau Turcia, de exemplu, care au penetrat comercial regiunea \u00een ultimele dou\u0103 decenii.<\/p>\n
Ca s\u0103 c\u0103ut\u0103m o explica\u0163ie, trebuie s\u0103 ne uit\u0103m la dou\u0103 lucruri. Mai \u00eent\u00e2i ce s-a \u00eent\u00e2mplat \u00een economia rom\u00e2neasc\u0103 \u00een ultimii ani. Au \u00eenceput s\u0103 dispar\u0103 industriile bazate pe lohn ieftin, gen confec\u0163ii, \u00een care nu avem avantaj competitiv. \u015ei fabrica Nokia era una de genul \u0103sta, de\u015fi la un alt nivel.<\/p>\n
\u015ei vor mai disp\u0103rea \u015fi altele, de altfel. Din industria noastr\u0103 de \u00eengr\u0103\u015f\u0103minte cred c\u0103 vor mai r\u0103m\u00e2ne dou\u0103, maxim trei fabrici, pentru c\u0103 au nevoie de gaz. \u015ei p\u00e2n\u0103 la Nabucco nu vor supravie\u0163ui. Nu avem avantaj competitiv. \u00cen siderurgie se vor schimba multe. Se va produce o integrare spre auto \u015fi aeronautic\u0103 \u015fi se va reduce mult siderurgia aia grea cu care eram obi\u015fnui\u0163i.<\/p>\n
Dar se dezvolt\u0103 altele. Industria auto de la noi a exportat anul trecut de 11 miliarde de euro \u015fi anul \u0103sta intr\u0103 \u00een produc\u0163ie \u015fi uzina Ford. Renault a atras deja o mul\u0163ime de furnizori, deja pe l\u00e2ng\u0103 Ford se adun\u0103 al\u0163ii sau se extind aceea\u015fi. E o industrie mare pe orizontal\u0103, care face ca 60% din componentele dintr-o ma\u015fin\u0103 s\u0103 fie produse \u00een Rom\u00e2nia. P\u00e2n\u0103 \u015fi Daciile produse \u00een Maroc primesc kituri de la Mioveni.<\/p>\n
Pe l\u00e2ng\u0103 auto mai avem energie, care cred c\u0103 se va dezvolta \u015fi mai mult, c\u0103 avem avantaj competitiv. Pe dou\u0103 componente: electricitate \u015fi industrie petrolier\u0103. Apoi vin restul: medicamente, unde export\u0103m tot mai mult, electrocasnice, electronic\u0103, industrie alimentar\u0103 etc. Sunt industrii de valul 2, e adev\u0103rat, dar nu str\u0103m prost nici la valul 3.<\/p>\n
M\u0103 refer aici la IT. Numai c\u0103 pentru valul 3, care e un tren de mare vitez\u0103 \u00een care am cam s\u0103rit din mers, nu e suficient s\u0103 ai speciali\u015fti; \u00ee\u0163i trebuie imagina\u0163ie, viziune \u015fi manageri performan\u0163i. Trebuie s\u0103 recunoa\u015ftem c\u0103 f\u0103r\u0103 infuzie de manageri din Occident, suntem jos. Cultura organiz\u0103rii se deprinde \u00een decenii \u015fi noi nu o avem \u00eenc\u0103 dezvoltat\u0103 suficient.<\/p>\n
La al doilea lucru la care trebuie s\u0103 ne uit\u0103m este harta Rom\u00e2niei. Avem capitala, Bucure\u015fti, la 60 de km de frontiera cu Bulgaria. Hinterlandul acestei metropole dep\u0103\u015fe\u015fte Dun\u0103rea, iar UE a f\u0103cut din frontier\u0103 o barier\u0103 formal\u0103. Ruse e deja o suburbie a Bucure\u015ftiului, iar trendul se va accentua \u00een urm\u0103torul deceniu.<\/p>\n
Bulgarii au fost nevoi\u0163i s\u0103 \u00eenchid\u0103 aeroportul din Ruse \u015fi nu mai au nicio \u015fans\u0103 s\u0103-l redeschid\u0103 din cauz\u0103 c\u0103 nu pot concura cu cele dou\u0103 aeroporturi din Bucure\u015fti. De aceea agen\u0163iile din Bulgaria au o gr\u0103mad\u0103 de oferte de c\u0103l\u0103torii cu avionul de pe Otopeni sau B\u0103neasa.<\/p>\n
Bulgaria nu are ora\u015fe care s\u0103 concureze Bucure\u015ftiul, m\u0103car \u015fi pe anumite domenii. A\u015fa c\u0103 metropola noastr\u0103 va deveni, vr\u00e2nd-nev\u00e2nd, \u015fi capitala nordului Bulgariei, cum \u015fi este deja din multe puncte de vedere. Bucure\u015ftiul are, de altfel, destul\u0103 atractivitate pentru bulgari \u015fi niciun alt ora\u015f din regiune nu are infrastructura sa.<\/p>\n
La vest, avem trei ora\u015fe mari aproape de grani\u0163a cu Serbia \u015fi Ungaria care pot fi greu concurate de ora\u015fele de pe cealalt\u0103 a frontierei. De\u015fi Seghedinul are un pas \u00een fa\u0163a Timi\u015foarei sau Aradului, ora\u015fele de pe partea noastr\u0103 au un poten\u0163ial mult mai mare.<\/p>\n
Timi\u015foara are suficient poten\u0163ial s\u0103 concureze chiar \u015fi Belgradul, dar ar avea nevoie de un lider, nu de un simplu primar. Iar plasarea Oradei chiar l\u00e2ng\u0103 frontier\u0103 a transformat zona rural\u0103 s\u0103rac\u0103 de pe partea ungar\u0103 a frontierei \u00eentr-un hinterland or\u0103dean.<\/p>\n
La est, Chi\u015fin\u0103ul nu va fi niciodat\u0103 mai atractiv dec\u00e2t Ia\u015fiul, \u00eens\u0103 celelalte ora\u015fe ale noastre sunt lipsite de for\u0163\u0103 \u015fi de viziune regional\u0103. C\u00e2nd m\u0103 uit la primarii din Constan\u0163a \u015fi Gala\u0163i, \u00een\u0163eleg c\u0103 ora\u015fele astea \u015fi-au ratat complet destinul.<\/p>\n
Marele nostru noroc este c\u0103 ucrainienii sunt chiar mai lipsi\u0163i de viziune dec\u00e2t noi: e o adev\u0103rat\u0103 minune c\u0103 nu \u015ftiu s\u0103 exploateze poten\u0163ialul unor ora\u015fe fermec\u0103toare precum Odesa sau Cern\u0103u\u0163iul. Fa\u0163\u0103 de ele, Constan\u0163a \u2013 cu centrul s\u0103u vechi aflat \u00eentr-o stare mizerabil\u0103 \u2013 arat\u0103 ca o ruin\u0103 levantin\u0103.<\/p>\n
De aici vine principalul pericol, de altfel. La nivel central exist\u0103 c\u00e2t de c\u00e2t o anumit\u0103 viziune regional\u0103, dar la nivel local e jale mare, cu pu\u0163ine excep\u0163ii. Baronii no\u015ftri sunt cu \u015fapte clase \u00een urma oric\u0103rui \u015fef de birou la un land obscur din Austria.<\/p>\n
\u015ei ca s\u0103 \u00eenchei pe o not\u0103 optimist\u0103, v\u0103 cer s\u0103 v\u0103 aminti\u0163i cum eram \u00een 1989. Eram b\u0103taia de joc a tuturor vecinilor. Standardul nostru de via\u0163\u0103 era sub al lor, ne uitam la televiziunile lor. La 22 de ani dup\u0103 aceea, lucrurile s-au schimbat mult. Nu suntem cei mai mari \u015fi cei mai frumo\u015fi din zon\u0103, dar nici nu suntem ultimii. Doar ungurii ne dep\u0103\u015fe\u015fc ca nivel de trai, \u015fi nu cu mult. Pe date oficiale, salariul mediu net de la ei era \u00een noiembrie de vreo 480 de euro, din cauza pr\u0103bu\u015firii forintului, fa\u0163\u0103 de 600 de euro acum vreo doi ani. Criza e grea pentru to\u0163i.<\/p>\n<\/p>\n
* datele sunt de pe site-urile serviciilor de statistic\u0103 na\u0163ionale ale statelor respective, cu echivalarea valorilor \u00een euro<\/em><\/p>\n<\/p>\n Franck<\/strong><\/p>\n